Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) continuă să îşi dovedească neputinţa şi lipsa de viziune cu care ne-a obişnuit în ultima vreme, în timp ce criza acută din infrastructura rutieră alungă investitorii şi, odată cu ei, şi posibilităţile de dezvoltare a economiei.
CNADNR îşi menţine strategia păguboasă prin care propunerile de autostrăzi şi drumuri naţionale rămân, de cele mai multe ori, simple proiecte aruncate în sertarele Guvernului. Una dintre contraperformanţele majore înregistrate de companie de-a lungul anilor este, fără îndoială, autostrada Comarnic - Braşov, ce tinde să devină o lucrare ştiinţifico-fantastică, dacă ne uităm la nepăsarea cu care autorităţile au tratat acest proiect, considerat prioritar de societatea civilă şi mediul de afaceri.
Pe principiul "s-a schimbat modificarea", CNADNR a scos la licitaţie revizuirea studiilor de fezabilitate pentru sectoarele Comarnic - Predeal şi Predeal - Cristian, din autostrada Comarnic - Braşov, valoarea acestora fiind de 5,4 milioane de euro cu TVA, urmând ca durata contractului să fie de 12 luni de la atribuire, finanţarea fiind asigurată cu bani de la bugetul de stat. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este data de 15 septembrie.
În urmă cu circa două săptămâni, CNADNR a anunţat o altă procedură de licitaţie deschisă, pentru atribuirea contractului "Proiectare şi execuţie Autostrada Bucureşti - Braşov, Tronson Comarnic-Brasov, Lot 1: sector Comarnic - Predeal, km 111+300 - km 115+300; Lot 2: sector Predeal - Cristian, km 162+300 - km 168+600 şi Drum de Legătură". Compania a precizat atunci că licitaţia este împărţită în două loturi: Sector Comarnic - Predeal, km 111+300 - km 115+300, în lungime de 4 km şi cu o valoare estimată a contractului de 166.855.909 lei fără TVA; Sector Predeal - Cristian, km 162+300 - km 168+600 şi drum de legătură în lungime de 6,3 km şi cu o valoare estimată a contractului de 149.837.204 lei fără TVA. Astfel, un kilometru de autostradă în acea versiune ar costa circa 7 milioane de euro.
Amintim că atribuirea contractului de concesiune a segmentului de autostradă Comarnic-Braşov către asocierea Vinci-Strabag-Aktor a fost anulată în luna iunie, pe motiv că antreprenorul general nu a făcut rost de finanţare de la instituţiile financiare internaţionale. Lungimea totală a sectorului de autostradă este de 58 km, iar valoarea totală a lucrărilor era estimată la 1,2 miliarde euro, inclusiv TVA.
În contextul ineficienţei companiei, directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, ne amăgeşte cu un plan de reformă a companiei începând din 2015. "Am înfiinţat ateliere de proiectare, ateliere mecanice, vom face departamente de analiză de cost, vom face bănci de date să ştim exact preţurile de cost în fiecare colţ al ţării", a declarat, recent, Narcis Neaga, menţionând că va prezenta un document de clasificare a firmelor, în luna iunie, documentul nefiind publicat până acum. Cu toate acestea, autorităţile par să fie mulţumite de activitatea directorului general CNADNR, dacă ne raportăm la veniturile sale din declaraţia de avere, care sunt într-o permanentă creştere începând din anul 2011 (40.371 lei), ajungând anul trecut la o valoare de peste 230.000 de lei. Unul dintre obiectivele pe care Narcis Neaga le-a avut şi pe care nu a reuşit să le îndeplinească, începând de la instalarea sa în funcţie, din 2013, a fost să obţină semnarea contractului pentru celebra autostradă Comarnic-Braşov. Totuşi, CNADNR susţine că nu va renunţa la acest proiect, deoarece segmentul Comarnic - Braşov face parte din autostrada Bucureşti - Braşov, ce reprezintă o prioritate în Master Planul General de Transport (MPGT). În raportul final al Master Planului General de Transport, sectorul de autostradă Comarnic - Braşov face parte din proiectele prevăzute pentru demararea studiilor de fezabilitate şi a lucrărilor de execuţie în prima perioadă de programare, respectiv 2014-2020, potrivit Ministerului Transporturilor. Totodată, în MPGT se arată că sursele de finanţare pentru proiectul Comarnic - Braşov sunt provenite din parteneriat public privat, cu posibilitatea ca acest proiect să fie finanţat dintr-un mix de fonduri structurale, buget de stat şi împrumuturi.
