|
|
|
|
Mihai Marian, avocat partener "Bostina si Asociatii"
Despre modificarile aduse de Noul Cod Civil in domeniul infrastructurii: lucrarile care devin ascunse si receptia lucrarilor.
Lucrarile care devin ascunse
Potrivit art. 1876 alin. (3) din NCC, "la finalizarea acelei parti din lucrare ce urmeaza a fi acoperita prin executarea ulterioara a altor lucrari sau prin montarea unor elemente de constructii, antreprenorul si beneficiarul sunt obligati sa constate impreuna existenta partii finalizate si conformitatea acesteia cu dispozitiile legale si clauzele contractului. in acest scop, daca nu s-a convenit altfel, antreprenorul il convoaca pe beneficiar la locul executarii lucrarii inauntrul unui termen rezonabil, a carui intindere se stabileste, potrivit uzantelor existente, in raport cu natura lucrarii si locul situarii acesteia. in cazul in care beneficiarul nu se prezinta la termenul comunicat in scris sau pe alta cale convenita de catre parti, antreprenorul poate intocmi singur actul de constatare a lucrarii ce urmeaza a fi acoperita."
Apreciem ca art. 1876 alin. 3 din NCC are in vedere/reglementeaza ipoteza receptiei "lucrarilor care devin ascunse". Pentru demersul nostru, ceea ce intereseaza este ultima parte a alin. (3) al art. 1876, prevedere ce reprezinta si un element de noutate in domeniul reglementat.
in primul rand, notam faptul ca antreprenorul este indreptatit sa intocmeasca singur actul de constatare, independent de o atitudine culpabila din partea beneficiarului lucrarii.
Fata de dispozitia legala in discutie, notam ca, in sistemul creat de Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, prevederile din domeniul calitatii in constructii, inclusiv receptia, sunt prevederi imperative, de la care nu se poate deroga, tinand cont ca acestea protejeaza un interes public si concura la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare. De asemenea, precizam ca, in cadrul legal actual, dirigintele de santier, reprezentant al beneficiarului pe santier, are obligatia legala sa efectueze verificarile prevazute de reglementarile tehnice si sa semneze procesele-verbale de receptie calitativa a lucrarilor care devin ascunse.
in aceste conditii, si raportat la caracterul imperativ al normelor legale care reglementeaza sistemul calitatii in constructii, este important de determinat modul in care cele doua categorii de dispozitii legale se coroboreaza, dar si modalitatea de punere in practica a prevederilor art. 1876 alin. (3) din NCC.
Receptia lucrarilor
Potrivit art. 1878 alin. (1) din NCC, "dupa finalizarea constructiei, se va proceda, in conditiile legii, la receptia provizorie la terminarea lucrarilor, urmata de receptia finala", receptie care se va derula in conformitate cu prevederile Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora ("Regulamentul receptiei"), aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 274/1994, dar si ale Regulamentului de receptie a lucrarilor de montaj utilaje, echipamente, instalatii tehnologice si a punerii in functiune a capacitatilor de productie, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 51/1996.
inainte de toate, se impune o clarificare ce tine de terminologia folosita de legiuitor. Astfel, textul din noua reglementare foloseste sintagma de "receptie provizorie la terminarea lucrarilor", in timp ce, regulamentele referite anterior pe cea de "receptie la terminarea lucrarilor". Avand in vedere principiul ierarhiei normelor juridice, sintagma utilizata de cele doua regulamente va fi inlocuita cu aceea de receptie provizorie la terminarea lucrarilor utilizata de NCC.
Avand in vedere prevederile art. 1851 alin. (2) din NCC ce stabilesc aplicabilitatea dispozitiilor din Sectiunea 1 Contractului de lucrari, in masura compatibilitatii lor cu specificul acestui contract, este important de determinat in ce masura prevederile art. 1862 alin. (2) se aplica si Contractului de lucrari. Articolul 1862 alin. (2) prevede urmatoarele: "Daca, fara motive temeinice, beneficiarul nu se prezinta sau nu comunica neintarziat antreprenorului rezultatul verificarii, lucrarea se socoteste receptionata fara rezerve."
in primul rand, si in masura in care prevederile referite se aplica si Contractului de lucrari, retinem ca prevederile art. 1862 alin. (2) reprezinta un element de noutate in domeniul constructiilor, avand in vedere ca posibilitatea considerarii unei lucrari ca receptionata pentru ipoteza in care beneficiarul nu organizeaza receptia si nu convoaca comisia de receptie, nu era reglementata la nivel legal pana la data intrarii in vigoare a NCC.
in contextul acestor dispozitii legale, si raportat la caracterul imperativ al normelor legale care reglementeaza sistemul calitatii in constructii, receptia fiind o componenta a acestuia, este important de determinat in ce masura prevederile art. 1862 alin. (2) se aplica si Contractului de lucrari, precum si modalitatea de aplicare in practica.
Mihai Marian, avocat partener "Bostina si Asociatii"
[ tipărește articolul ] 
|
