Bursa Construcțiilor Investiții Piața Imobiliară Prețuri Amenajări Proiecte Locuinte
 arhivă reviste:     Autorizații   Certificate   Licitații      Newsletter     Abonează-te   LogIn Abonați   Despre noi 
 arhivă articole:    
 Prima Pagină
 Ştirile Zilei
 Locuinţe
 Piaţa Imobiliară
 Proiecte
 Amenajări
 Smart City
 Materiale
 Preţuri
 Finanţare
 Investiţii
 Perspective
 Consilier
 Legea
 Companii
 Internaţional
Reviste
Bursa Construcțiilor numărul 4 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 3 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 2 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 1 / 2019
Companii
"Avem «calitatea» să irosim momentele importante"
10.04.2019
Adrian Vascu: "Lipsa consultării este un neajuns formal într-o democrație, dar dacă ar fi ieșit un lucru benefic mediului economic, s-ar fi estompat comentariile. Până una-alta, au crescut prețurile, a crescut inflația, a crescut cursul de schimb și nici ratele dobânzilor nu sunt prietenoase".
Alte articole din secțiune
  • 12 căsuțe din lut acoperite cu stuf urmează să fie inaugurate la crama Asconi
  • "Șantierul a fost și rămâne o adevărată școală"
  • "Piața locală a centralelor termice - 125 milioane euro"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • CFR SA a primit prefinanțare de 144,6 milioane euro  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • "Nu avem un program național de electromobilitate"
  • Bugetul de investiții al Metrorex - peste 1 miliard de lei
  • "Aroganța celor din construcții este la un nivel extraordinar de mare"
  • "Mobilierul de inspirație rustică nu pare să părăsească locul fruntaș din piață"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • "Trecerea la materiale eficiente energetic nu este o modă, ci o necesitate"
  • Exotique a adus din Indonezia blaturile din lemn vechi de sute de ani  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Vopselele cretoase realizate de Annie Sloan - pe piața noastră din 2015  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Trei companii italiene se asociază de zeci de ani să decoreze imobile  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Elemente fonoabsorbante de la Witz  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • "Arhitecții de mobilă au început să prezinte importanță printre consumatori"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Un nou brand de telefoane inteligente a intrat pe piața noastră  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  •      Începutul de an a fost tumultuos, fiind marcat de discuțiile din jurul OUG 114, consideră Adrian Vascu, Managing Partner în cadrul Veridio. Domnia sa ne-a spus, într-un interviu: "Nu îmi amintesc multe asemenea taxe în istoria noastră postrevoluționară precum este așa zisa «taxă pe lăcomie», care să fi apărut gata «botezate» de legiuitor, ceea ce mă face să cred mai mult în caracterul ei electoral decât în substanța economică".
         Adrian Vascu ne-a vorbit atât despre proiectele sale, cât și despre realitățile economice. Referitor la cum fructificăm sau nu perioada în care țara noastră ocupă funcția de președinte al Uniunii Europene, domnul Vascu opinează că "avem «calitatea» să irosim momentele importante".
          
     
         Reporter: Noul sistem de impozitare a clădirilor a fost implementat începând cu anul 2016. Ce modificări au apărut între timp la normele inițiale?
         Adrian Vascu: Deși au existat câteva tentative de modificare a Codului Fiscal în ceea ce privește impozitul pe clădiri, schimbările au fost minore. Principala modificare a fost completarea definiției clădirii, în sensul că au fost incluse ca fiind impozabile și turnurile de susținere ale turbinelor eoliene. Măsura, care a avut ca principal scop strângerea de venituri suplimentare de către primăriile pe raza cărora există asemenea active, a generat multe discuții și controverse legate de modul în care se calculează valoarea impozabilă, respectiv dacă aceasta include și valoarea fundațiilor, platformelor etc. pe care sunt edificate aceste turnuri. Abordarea a fost neunitară și sper ca Ministerul de Finanțe să fi găsit un răspuns comun la diversele întrebări care i-au fost adresate, astfel încât acest subiect să fi fost tratat unitar până la sfârșitul lunii martie, când este finalul perioadei de depunere a rapoartelor de evaluare.
         O altă modificare, rezultată din practică, a provenit din faptul că multe autorități locale au aplicat inflația ca efect asupra impozitului pe clădiri, conform art. 490 din Codul fis­cal, la valoarea de bază de 1000 lei/mp din algoritmul prevăzut de Codul fiscal la art. 457. Astfel, pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor juridice evaluatorii au avut în vedere în rapoartele de evaluare valorile din hotărârile de consilii locale, unde a fost cazul, acolo unde acestea au modificat algoritmul din art. 457.
         Reporter: S-a încheiat deci un ciclu de trei ani de aplicare a noului Cod Fiscal. Ce presupune acest lucru în termeni de predictibilitate, pentru contribuabili și pentru autorități, dar și pentru evaluatori?
         Adrian Vascu: Într-adevăr, în acest an a fost reluat ciclul de trei ani de estimare a valorilor impozabile pentru persoanele juridice. Reamintesc că, pentru persoanele fizice, acest ciclu între două evaluări, care conduce la menținerea cotelor de impozitare, este de cinci ani, deci se va relua în anul 2021.
         Însemnătatea acestui ciclu de trei ani la persoanele juridice este mare pentru că dă posibilitatea unei analize și verificări a valorilor impozabile anterioare și de testare a metodologiei de calcul. De asemenea, a fost perioada în care au putut fi depistate eventualele erori din evaluările anterioare. Cred că acest nou ciclu de trei ani, început în 2019, va fi extrem de important pentru o analiză predictibilă a ceea ce înseamnă valorile impozabile ale clădirilor aparținând persoanelor juridice și, poate, în perioada următoare se va materializa o propunere corectă, de a uniformiza perioada de actualizare a valorilor impozabile la 5 ani între persoanele fizice și persoanele juridice. După 31 martie va urma o perioadă de statistici importante privitoare la efectele ultimelor evaluări. Ce am sesizat în acest an este faptul că majorarea salariilor, dar și a cheltuielilor în general la autoritățile locale a determinat pe alocuri și creșterea cotelor de impozitare. Dacă acest lucru se face și se va face pentru a finanța proiecte locale transparente cu interes pentru cetățeni, atunci va fi un demers lăudabil care sparge gheața după mulți ani în care autoritățile locale nu s-au atins de impozitele pe clădiri pentru a nu "deranja" electoratul. Dacă însă creșterea de impozite se va face exclusiv pentru unele acoperiri salariale, care nu au efect în productivitatea salariaților respectivi, atunci am mai creat încă o gaură neagră.
         Reporter: Lipsa consultărilor prealabile OUG 114 a stârnit o adevărată furtună în mediul economic româ­nesc și nu numai. O considerați o măsură oportună?
         Adrian Vascu: Începutul de an a fost într-adevăr tumultuos, cu discuțiile interminabile în jurul acestei ordonanțe, care din capul locului a căpătat chiar de la inițiatori un nume de can-can: "taxa pe lăcomie". Nu îmi amintesc multe asemenea taxe în istoria noastră postrevoluționară, care să fi apărut gata "botezate" de legiuitor, ceea ce mă face să cred mai mult în caracterul ei electoral decât în substanța ei economică.
         A apărut și o nouă vedetă - ROBOR -, despre care se știa mai puțin până în prezent, dar care a devenit dintr-o dată extrem de prezent la știri. Nimic rău până aici, doar că indiferent care a fost mecanismul din spatele prevederilor OUG 114/2018, efectele nu sunt deloc benefice asupra mediului de afaceri și asupra antreprenoriatului românesc. "Atacul" la multinaționale, la bănci și în definitiv la "patronii" români este unul care poate că are o conotație electorală pozitivă într-o anumită parte a electoratului, dar care lasă urme grele în ceea ce privește mediul economic pe termen mediu și lung.
         Lipsa consultării este un neajuns formal într-o democrație, dar dacă ar fi ieșit un lucru benefic mediului economic, s-ar fi estompat comentariile. Până una-alta, au crescut prețurile, a crescut inflația, a crescut cursul de schimb și nici ratele dobânzilor nu sunt prietenoase.
         Pornind de la acestea, ne putem întreba dacă mult trâmbițata criză imobiliară va veni sau a venit deja. Opinia mea este că chiar dacă nu s-au replicat premizele anului 2008 și că cererea de locuințe a rămas ridicată, și dorința la fel, măsurile de genul celor luate prin OUG 114, precum și propovăduirea generalizată a crizei vor conduce la mișcări care vor putea fi numite chiar așa: criză. Multe dintre cauze însă provin din interior. Iar dacă nu reușim să strângem rândurile încercând să minimizăm cauzele externe și ne mai facem și noi rele cu mâna noastră, este clar că aveam toate premizele în acești doi ani electorali să tulburăm un echilibru și așa destul de fragil.
         Reporter: Aproape jumătate din timpul alocat țării noastre la șefia Consiliului UE s-a scurs. Am reușit să profităm, în sensul pozitiv, de aceas­tă poziție și să putem spune că Româ­nia a câștigat ceva din această experiență?
         Adrian Vascu: România, cu siguranță, este mai expusă ca imagine odată ce a preluat președinția rotativă. Mai contează și cu ce oameni și cum ne facem treaba. Un lucru este clar - că facem, că nu facem, cele șase luni trec. Europa nu pierde mare lucru. Noi, în schimb, riscăm să nu câștigăm cât am fi putut, din această postură. Cred că și anul Centenar l-am irosit fără a marca într-un mod semnificativ acel moment. Avem această "calitate" de a irosi momente importante sau mai degrabă de a nu le fructifica.
         Reporter: Având în vedere că tocmai ați dezvoltat business-ul și ați pătruns pe piața din Republica Moldova, spuneți-ne ce oportunități ați identificat acolo pentru antreprenorii români, eventualii investitori, și ce caracteristici ale pieței de acolo ați identificat.
         Adrian Vascu: Republica Moldova are categoric paticularitățile ei pentru investitorii români. Faptul că vorbim aceeași limbă și că avem o istorie comună este un mare avantaj. Există, însă, o diferență mare de mentalitate și chiar de gândire. Oportuitățile din Republica Moldova pot fi analizate pe multe industrii. Un avantaj îl reprezintă poziționarea comercială favorabilă atât față de Europa, cât și față de Comunitatea Statelor Independente de la răsărit. Un alt aspect cu valențe și pozitive și negative îl reprezintă forța de muncă. Partea bună este că există oameni bine pregătiți, cu un nivel de salarizare mai redus decât în România, la același nivel de servicii oferit. Punctul slab îl reprezintă faptul că mare parte din populația Republicii Moldova este plecată în străinătate și nu intenționează să se întoarcă. Am remarcat însă că există și a rămas încă în țară o generație tânără foarte bine pregătită și cu o atitudine extrem de benefică față de companiile pentru care lucrează. Domeniul evaluării în care noi activăm prin Veridio Advisory de la Chișinău este unul în care încercăm să avem un aport de experiență alături de colegii noștri din Republica Moldova, astfel încât să fim cu un pas în fața investitorilor și a cerințelor lor în ceea ce privește serviciile de evaluare care nu au avut încă o cerere semnificativă pe piața locală. Faptul că în Moldova există din 2002 și 2003 o legislație a evaluării care nu a existat în România arată că principiile profesiei au avut în vedere reguli europene și internaționale și reprezintă o bază pe care și organizatoric și legis­lativ se poate construi în viitor o profesie modernă. Prezența noastră acolo urmărește să sprijine creșterea pieței de evaluare locale și nu să pună presiune pe piața existentă.
         Reporter: Cu ce provocări vă confruntați la nivel profesional și ce proiecte personale aveți în plan?
         Adrian Vascu: Provocările sunt la fiecare pas, altfel nu simți că trăiești. Cred că principala provocare în acest moment este legată de oa­meni și constă în păstrarea unui echilibru și în înțelegerea diverselor așteptări și reacții, care uneori sunt diferite față de cum am crede noi că ar trebui să fie. Atât la nivel de echipă, cât și la nivel de parteneri de profesie, și nu în ultimul rând de viață a cetății există modificări date de viteza tot mai mare cu care curge timpul, marcată vizibil de repere provenite în mod special din evoluția tehnologiei.
         Proiectele personale, ca la fiecare dintre noi, sunt acele lucruri care ne umplu sufletul de bucurie și ne dau energia necesară să răzbim cu tot ce avem de făcut. Sunt preocupat să citesc și să înțeleg de unde venim și unde mergem. Am continuat cu enorma bucurie proiectele muzicale, la scara mea de profesionist între amatori și acum, când va răspund la aceste întrebări, am finalizat al doilea disc. În aceeași idee, am descoperit în aceste zile "Spotify", pe care îl consider unul dintre exemplele reper privind plusul de valoare pe care evoluția tehnologiei îl aduce vieții noastre. Și mai am un proiect, care poate sună eufemistic, dar mi-aș dori tare mult ca fiecare dintre noi să ne simțim bine acolo unde ne aflăm. Vă dați seama ce forță și ce sinergii se vor crea după aceea? Asta da provocare!
         Reporter: Mulțumesc!
          
     
    .
     
    [ tipărește articolul ] Tipărește articolul
     
    .