Bursa Construcțiilor Investiții Piața Imobiliară Prețuri Amenajări Proiecte Locuinte
 arhivă reviste:     Autorizații   Certificate   Licitații      Newsletter     Abonează-te   LogIn Abonați   Despre noi 
 arhivă articole:    
 Prima Pagină
 Ştirile Zilei
 Locuinţe
 Piaţa Imobiliară
 Proiecte
 Amenajări
 Smart City
 Materiale
 Preţuri
 Finanţare
 Investiţii
 Perspective
 Consilier
 Legea
 Companii
 Internaţional
Reviste
Bursa Construcțiilor numărul 1 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 8 / 2018
Bursa Construcțiilor numărul 7 / 2018
Bursa Construcțiilor numărul 6 / 2018
Consilier
CCIB
Chiar și în perioada de criză există oportunități ce nu pot fi ratate
01.11.2013
Prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti
Alte articole din secțiune
  • Valorile impozabile ale clădirilor (și) în 2018  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Cum să ne asigurăm imobilele împotriva focului  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Experiența Japoniei, folosită de România pentru reducerea riscurilor la cutremure  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Garanții imobiliare de 22,5 miliarde euro, pentru credite
  • Construcția locuinței - pas cu pas  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Georgia Căilean: "Băncile au început tranzacționarea activelor din portofoliu la prețurile de piață"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • "Casele verzi" își produc singure energia  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Biriș: "Distorsiunile concurențiale între persoanele fizice și cele juridice se păstrează"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • "Revine interesul investitorilor pentru activele imobiliare în insolvență"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • IBC Focus : Cum arată harta marilor companii de proiectare și antrepriză din România
  • Este nivelul de maturitate chiar atât de important?
  • Directivele europene pentru clădiri : Povară sau șansă de dezvoltare?
  • Cladirile trebuie termoizolate corect pentru a putea indeplini directivele europene
  • Lansarea Ghidului Re_PAD: initiativa pentru salvarea patrimoniului arhitectural
  • Aplicație pentru săli de audiție - Ateneul Român (analiză de caz)
  •       Interviu acordat de prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București
          Cum apreciați că a evoluat situația companiilor bucureștene în anul 2013 comparativ cu 2012?
          Atunci când vorbim despre situația companiilor bucureștene, ar trebui, în primul rând, să avem în vedere faptul că Bucureștiul concentrează cea mai mare comunitate economică a țării. Astfel, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), la 31 august 2013, în Capitală funcționau 172.323 dintre cele 714.490 companii active din punct de vedere juridic înregistrate la nivel național, respectiv 24% din totalul firmelor active din România. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, Bucureștiul consemnează o creștere cu aproape 4% a firmelor active.
          De asemenea, trebuie subliniat faptul că, în primele opt luni ale acestui an în București au fost înmatriculate 13.133 de firme, respectiv 14,2% din totalul înmatriculărilor la nivel național și în creștere cu 4,45% față de perioada corespunzătoare a anului 2012. Privind aspectele mai puțin plăcute ale economiei Capitalei, în aceeași perioadă a anului 2013, la nivelul Bucureștiului au fost dizolvate 3.061 companii, 1.563 comercianți au decis să-și suspende activitatea, 7.430 de patroni au optat să-și radieze firmele, iar 764 de companii au intrat în insolvență. Sunt cifre normale pentru o economie dinamică, precum cea a Capitalei, și nu sunt de natură să ne îngrijoreze, întrucât suma acestora este inferioară numărului de firme înmatriculate în perioada la care ne-am referit.
          Această analiză comparativă a evoluției comunității de afaceri bucureștene se referă însă numai la aspectele strict cantitative. Probabil însă că ar trebui să ne referim și la cele calitative, mai ales că ultimii cinci ani au fost foarte dificili, iar în București efectele crizei au fost resimțite diferit față de alte zone ale țării.
          La ce anume vă referiți?
          Capitala este excelent poziționată, la intersecția a două coridoare de transport pan-europene și în apropiere de culoarul Dunării, are o structură socială și profesională de un standard ridicat și o echipare instituțională și culturală la nivel internațional. De asemenea, să nu uităm faptul că în Capitală este concentrată 60% din activitatea științifică a țării, ceea ce permite firmelor bucureștene să realizeze mult mai ușor decât în alte regiuni ale țării activități de transfer tehnologic și să utilizeze rezultatele cercetării aplicative, ca principală pârghie de creștere a productivității, cu efecte notabile asupra poziționării pe piață a companiilor res­pective, dar și asupra păstrării, sau chiar a creării de noi locuri de muncă.
          Ați afirmat în nenumărate rânduri faptul că fenomenul crizei înseamnă deopotrivă dificultate și oportunitate. Care sunt oportunitățile de care poate profita comunitatea de afaceri a Capitalei?
          Este evident că fenomenele produse în ultimii ani pe plan mondial în zona economico-financiară au condus la mutații semnificative la nivelul fluxurilor comerciale internaționale. De asemenea, trebuie punctat faptul că ciclul de afaceri este puternic influențat de componenta financiară, iar nivelul de volatilitate a economiilor a atins cote alarmante. Pe lângă aceste provocări, multe țări emergente - este și cazul României - se confruntă și cu problemele specifice unei economii în curs de structurare. În acest context macroeconomic complicat, am identificat, totuși, niște oportunități care pot fi valorificate de companiile bucureștene. De exemplu, am sesizat, încă de anul trecut, faptul că firmele internaționale încearcă să-și optimizeze afacerile prin realizarea producției în zonele în care există cerere. Astfel, se constată un interes în creștere pentru relocalizarea capacităților de producție dinspre zona asiatică spre Europa de Est și Centrală. De asemenea, Capitala, dar și orașele mari din vestul României sunt atractive, ca poartă de intrare în Uniunea Europeană, pentru investitori din zona arabă, China, Israel, sau chiar Turcia. Sunt oportunități ce nu pot fi ratate, așa cum nu poate fi ratată șansa pe care o au companiile românești de a recuceri piețele din Orientul Mijlociu, Asia de Sud și Est și Africa de Nord. Există interes de la parteneri din regiunile amintite, iar specialiștii noștri de la birourile de reprezentare deschise de CCIB la Sharjah (EAU), Beijing (R. P. Chineză) și, începând cu luna noiembrie a.c., la Rabat (Maroc) le stau la dispoziție cu asistență la încheierea de contracte cu cei mai potriviți parteneri și soluții personalizate pentru promovarea optimă a ofertei lor în regiunile amintite.
          Ce determină succesul unei companii în timp de criză?
          Succesul oricărui proiect depinde într-o măsură hotărâtoare de calitatea echipei manageriale. Pornind de la cele afirmate de Peter Drucker și Richard Farmer - nu există firme eficiente și ineficiente, ci firme bine conduse sau prost conduse. În mediul privat, performanța managerială este apreciată, firesc, în funcție de nivelul cifrei de afaceri, rata profitului și gradul de dezvoltare a firmei (pe orizontală și/sau pe verticală), însă în spatele acestor rezultate există pasiune, profesionalism, dăruire, consecvență, atitudine proactivă, respect față de clienți, parteneri și colaboratori, asumarea conștientă și calculată a riscului. Acești manageri sunt modele reale și de substanță pentru ceilalți actori din piață și cred cu tărie că trebuie promovați. Este ceea ce facem, de 20 de ani, în cadrul Topului firmelor din municipiul București.
          Topul bucurestean la editia a XX-a
          Topului firmelor din municipiul Bucuresti are anul acesta editie jubiliara, editia XX, in al 145-lea an de activitate camerala neintreruptã. In mod exceptional, anul acesta Camera
          premiaza cu Trofeul de Excelenta 90 de companii care in ultimii cinci ani s-au clasat pe prima pozitie in competitia elitelor.
          Potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice, dintre cele 132.886 de firme care au depus bilantul aferent anului 2012, au indeplinit criteriile de eligibilitate 29.501 firme. Dintre
          acestea, au fost incluse in Top 3.977 firme, structurate pe sase domenii de activitate-cercetare-dezvoltare si high tech; industrie; constructii; servicii; comert, turism; agricultura,
          pescuit, piscicultura - si, in cadrul fiecarui domeniu, pe cinci clase de marime - intreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici si microintreprinderi. 
     
    F.A.
     
    [ tipărește articolul ] Tipărește articolul
     
    .