Bursa Construcțiilor Investiții Piața Imobiliară Prețuri Amenajări Proiecte Locuinte
 arhivă reviste:     Autorizații   Certificate   Licitații      Newsletter     Abonează-te   LogIn Abonați   Despre noi 
 arhivă articole:    
 Prima Pagină
 Ştirile Zilei
 Locuinţe
 Piaţa Imobiliară
 Proiecte
 Amenajări
 Smart City
 Materiale
 Preţuri
 Finanţare
 Investiţii
 Perspective
 Consilier
 Legea
 Companii
 Internaţional
Reviste
Bursa Construcțiilor numărul 3 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 2 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 1 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 8 / 2018
Consilier
Abral Art Product
Criteriul calitativ lipsește în atribuirea lucrărilor de restaurare
01.10.2013
arh. Aurel Ioan Botez și Andrei Atanasiu
Alte articole din secțiune
  • Valorile impozabile ale clădirilor (și) în 2018  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Cum să ne asigurăm imobilele împotriva focului  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Experiența Japoniei, folosită de România pentru reducerea riscurilor la cutremure  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Garanții imobiliare de 22,5 miliarde euro, pentru credite
  • Construcția locuinței - pas cu pas  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Georgia Căilean: "Băncile au început tranzacționarea activelor din portofoliu la prețurile de piață"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • "Casele verzi" își produc singure energia  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Biriș: "Distorsiunile concurențiale între persoanele fizice și cele juridice se păstrează"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • "Revine interesul investitorilor pentru activele imobiliare în insolvență"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • IBC Focus : Cum arată harta marilor companii de proiectare și antrepriză din România
  • Chiar și în perioada de criză există oportunități ce nu pot fi ratate
  • Este nivelul de maturitate chiar atât de important?
  • Directivele europene pentru clădiri : Povară sau șansă de dezvoltare?
  • Cladirile trebuie termoizolate corect pentru a putea indeplini directivele europene
  • Lansarea Ghidului Re_PAD: initiativa pentru salvarea patrimoniului arhitectural
  •      Restaurarea clădirilor de patrimoniu reprezintă un proces de finețe, de talent, în care criteriul calitativ trebuie să primeze. Aceste aspecte par să fie pierdute din vedere în goana pentru a finaliza o lucrare cât mai repede și cât mai ieftin.
         Arhitectul Aurel Ioan Botez, directorul biroului de arhitectură și proiectare Abral Art Product, specializat în lucrări de restaurare, ne-a precizat: "În multe cazuri, beneficiarii apelează la proiectanți de slabă calitate, dispuși la un câștig cât de mic. Aceștia, atunci când constată că nu își pot acoperi nici cheltuielile, realizează un proiect slab".
         Dacă o lucrare de proiectare, care în mod normal ar trebui să se întindă pe jumătate de an, este comprimată la trei săptămâni, atunci și rezultatele vor fi pe măsură, nu neapărat în sensul apariției unor greșeli, cât omisiunii unor aspecte importante, care apoi generează sincope pe șantier. "Nu numai că trebuie să faci lucrarea ieftin, ci și foarte repede, eventual de pe azi pe mâine, pentru că se închide o anumită axă de finanțare sau se pierd banii. Proiectarea este percepută ca o mică parte care se rezolvă repede", afirmă Andrei Atanasiu, arhitect în cadrul Abral Art Product.
         În opinia sa, problema pornește de la managementul de proiect. În marea lor majoritate, managerii nu sunt familiarizați cu toate părțile angrenate în lucrare. Prin urmare, partea de proiectare ajunge să aibă o pondere infimă în cadrul costurilor totale.
         Adesea, beneficiarii fac presiuni asupra proiectanților să execute în primă fază proiectul fără plată sau cu o plată foarte mică, până la aprobarea finanțării.
         În situația în care investiția este acceptată spre finanțare cu fonduri europene, se va resimți lipsa de calitate, fapt ce se poate traduce inclusiv prin corecții financiare. Atunci, beneficiarii s-ar putea simți descurajați să mai acceseze fonduri europene, fără a conștientiza însă care este cauza reală a corecțiilor, este de părere domnul Botez.
         Soluția pentru evitarea acestor situații este ca managerii de proiect să își aloce timp pentru rezolvarea tuturor aspectelor și să nu facă selecția proiectantului în funcție de prețul cel mai scăzut, consideră directorul Abral Art Product.
         Dacă un proiectant ar declara că are cel mai mic tarif din țară, atunci nu mai au sens licitațiile care prevăd drept unic criteriu de atribuire "prețul cel mai scăzut", întrucât, oricum licitația ar fi practic dedicată respectivului proiectant. Din același motiv, nu ar mai fi nevoie nici de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), argumentează domnul Botez.
         În opinia sa, ANRMAP adoptă o poziție greșită. "Spune că păzește banul public promovând prețul cel mai mic. Dar prețul cel mai mic anulează criteriul calității și generează premisele pentru un dezastru", atenționează arhitectul Aurel Botez.
          Priceperea unui proiectant trebuie dovedită de rezultate
         Experiența executanților reprezintă o condiție esențială pentru obținerea unei lucrări de restaurare de calitate. Cu toate acestea, în prezent, autoritățile contractante nu pun mare preț pe experiență. De exemplu, pentru lucrările de proiectare autoritățile cer uzual o experiență de lucru de minim trei ani, însă o experiență care se întinde pe mult mai mulți ani, nu constituie și un avantaj pentru ofertant. "Toți proiectanții și executanții din domeniul patrimoniului, care este un bun al întregii țări, ar trebui să aibă cel puțin 5 ani, dacă nu 10 de experiență", consideră domnul Aurel Botez.
         Pe de altă parte, experiența ar trebui să fie însoțită și de o prezentare a rezultatelor proiectelor efectuate anterior. "Nimeni nu îl întreabă pe proiectant dacă lucrările realizate au fost sau nu calitative. Orice lucrare trebuie trecută în CV-ul executantului, fie ea bună sau nu. Acest lucru nu este dorit de ANRMAP, care apreciază că sunt puse prea multe condiții în licitațiile legate de patrimoniul țării și aranjează lucrurile pe prețul cel mai mic", subliniază domnul Botez.
         Domnia sa propune implementarea unui sistem prin care beneficiarii lucrărilor să acorde proiectantului un calificativ, asemenea unei scrisori de recomandare, de care să se țină cont în cadrul licitațiilor viitoare. Dacă beneficiarul lucrării acordă un calificativ în neconcordanță cu situația reală, atunci el ar trebui să răspundă pentru fals în declarații, adaugă domnul Botez.
          Rețeta pentru restaurarea clădirilor: stimulente plus pedepse
         Problema restaurării clădirilor de patrimoniu a fost tratată diferit în alte țări foste socialiste. De exemplu, în Cehia demersul a pornit prin retrocedarea clădirilor către proprietarii de drept, spre diferență de România. Autoritățile au lăsat proprietarilor clădirilor de patrimoniu un răgaz să își restaureze edificiile, acordând în paralel și o serie de înlesniri, precum împrumuturi fără dobândă, scutiri de la plata impozitelor etc. Ulterior, dacă proprietarii tot nu s-au îngrijit de starea clădirilor, statul le-a preluat și le-a scos la vânzare, iar cei care au cumpărat astfel de proprietăți au fost obligați să își asume responsabilitatea protejării patrimoniului. Rezultatul este că, în Praga de pildă, toate casele au fost restaurate, relatează domnul Botez.
         Și în România există, teoretic, facilități pentru restaurarea clădirilor, fie ele de patrimoniu sau nu. Proprietarii pot cere sprijinul primăriei, însă li se răspunde uzual că nu există bani disponibili, arată domnul Botez.
          
     
    F.A.
     
    [ tipărește articolul ] Tipărește articolul
     
    .