Bursa Construcțiilor Investiții Piața Imobiliară Prețuri Amenajări Proiecte Locuinte
 arhivă reviste:     Autorizații   Certificate   Licitații      Newsletter     Abonează-te   LogIn Abonați   Despre noi 
 arhivă articole:    
 Prima Pagină
 Ştirile Zilei
 Locuinţe
 Piaţa Imobiliară
 Proiecte
 Amenajări
 Smart City
 Materiale
 Preţuri
 Finanţare
 Investiţii
 Perspective
 Consilier
 Legea
 Companii
 Internaţional
Reviste
Bursa Construcțiilor numărul 1 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 8 / 2018
Bursa Construcțiilor numărul 7 / 2018
Bursa Construcțiilor numărul 6 / 2018
Legea
NICUȘOR DAN:
"Sunt încrezător că acest guvern poate să pună ordine în segmentul construcțiilor"
09.03.2016
Alte articole din secțiune
  • Managementul rezidențial - un business în creștere
  • Construcțiile - în Strategia Națională de Competitivitate 2015-2020
  • Legea băncilor pentru locuințe - aprobată în Parlament
  • Noile proiecte legislative de protecție a consumatorului tulbură sectorul bancar  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • "Băncile de la noi își vor reorienta resursele către sistemele din alte țări"
  • "Plata cotei de 0,5% din construcții nu este condiționată de apartenența beneficiarului la CSC"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • "Noul regulament european privind comportamentul la foc al cablurilor electrice de telecomunicații a intrat în vigoare"
  • Cota de 0,5% - motiv de neînțelegeri legislative între CSC și investitori
  • Investigație pe piața produselor de semnalizare rutieră
  • "Măsurile fiscale influențează, indirect, activitatea de evaluare"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Legislația națională privind muncitorii detașați mai aproape de normele europene
  • Împrumutații în franci elvețieni s-au ales cu instanța  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Legile privind darea în plată și conversia - două realități controversate
  • MDRAP: "Strategia Națională a Locuirii - inclusă în Programul de lucru al Guvernului pe 2016"
  • Strategia Națională a Locuirii pune accent pe categoriile defavorizate
  •      Soluțiile pentru dezvoltarea urbană a Capitalei trebuie să pornească de la fluidizarea circuitului actelor administrative și de la eficiența în cheltuirea banului public, ne-a spus Nicușor Dan, președintele Uniunii Salvați Bucureștiul.
         Domnia sa ne-a explicat, în cadrul unui interviu, că trebuie să corelăm strategia de parcări subterane cu strategia de trafic și să avem un acord între proiectele cuprinse în Planul Integrat de Mobilitate Urbană. Totodată, Nicușor Dan consideră că reprezentanții municipalității trebuie să își îndrepte eforturile către finalizarea Centurii și în direcția securizării spațiilor verzi din Capitală.
          
     
         Interviu cu domnul Nicușor Dan, președintele Uniunii Salvați Bucureștiul
         Reporter: Ați subliniat, recent, că avem nevoie în București de un mod în care să facem administrație publică. În viziunea dumneavoas-tră, ce modele internaționale am putea să preluăm?
         Nicușor Dan: Nu există mari diferențe între modul în care se face administrație publică la noi și în alte țări, dar noi avem de rezolvat niște probleme grosiere. Trebuie să rezolvăm problema circuitului actelor administrative, problema eficienței în cheltuirea banului public și, după aceea, lucrurile converg pe soluțiile de dezvoltare urbană. Trebuie să descurajăm traversarea orașului și să promovăm centura de ocolire. Mai avem de lucru până să ajungem să vorbim de lucruri de nuanță.
         Reporter: Ce propuneri aveți privind Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Capitalei?
         Nicușor Dan: Planul pornește de la o idee foarte generoasă, aceea de a lega prin trasee pietonale și de biciclete anumite locuri ale Bucureștiului și, în acest fel, se dorește revigorarea anumitor zone, astfel încât orașul să devină mai atractiv. În ceea ce privește realizarea practică, cred că nu s-a vorbit foarte mult de soluții și o dezbatere și în mediul profesional, și în societatea civilă ar fi necesară. Dar, în ansamblu, trebuie să corelăm strategia de parcări subterane cu strategia de trafic. Acum avem și acel Plan Integrat de Mobilitate, iar toate proiectele trebuie să fie într-un acord.
         Reporter: Care sunt zonele din București care au nevoie de o reamenajare urbanistică urgentă, în opinia dumneavoastră?
         Nicușor Dan: Cred că, pentru început, trebuie să stabilizăm unele lucruri. Trebuie să ne întreptăm eforturile către finalizarea centurii, să securizăm spațiile verzi pe care le avem acum și să facem cadastru ca să știm de unde plecăm. Evident că există soluții punctuale. De exemplu, cetățenii din Prelungirea Ghencea au identificat niște sere abandonate și au propus autorităților să le transforme într-un parc. Acolo, dacă terenul ar fi al Primăriei, investiția ar fi minimă și am avea foarte repede un parc. Înainte să aruncăm cu banii, trebuie să știm foarte bine pe ce ne bazăm, care sunt terenurile de care dispunem.
         Reporter: Ați propus înființarea unui Monitor Oficial al Construcțiilor. S-au făcut progrese în acest sens?
         Nicușor Dan: Nu s-a făcut niciun progres pentru susținerea acestei idei. Am avut relații extrem de bune cu Ministerul Culturii pentru rezolvarea unor probleme de sis-tem. Nu am avut încă o discuție cu Ministerul Dezvoltării, respectiv cu Cancelaria Primului Ministru, dar sunt încrezător în acest guvern că poate să pună ordine în segmentul de construcții.
         Reporter: Aveți multe procese în instanță pe probleme de urbanism. Care mai este situația acestora?
         Nicușor Dan: Nu există diferențe mari între sectoarele din Capitală în ceea ce privește legalitatea autorizațiilor. Nelegalități sunt peste tot. În opinia mea, pentru autorizațiile care nu sunt evidente, cum ar fi montarea unui panou publicitar, schimbarea acoperișului sau amenajări interioare, acolo lucrurile sunt simple. Dar pentru celelalte, care comportă extinderi, cred că jumătate dintre autorizații sunt ilegale. Numărul acestor autorizații a rămas relativ la același nivel, în 2015 față de 2014, întrucât instituția de control nu funcționează. Noi semnalăm problemele la Inspectoratul de Stat în Construcții, dar ei nu iau nicio măsură.
         Reporter: Ce se mai întâmplă cu programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic?
         Nicușor Dan: Am fost la o dezbatere recentă pe acest subiect și am înțeles că există și o preocupare la nivelul Guvernului pentru un program coerent. Pentru moment sunt în situația de analiză legislativă și administrativă.
         Reporter: Spuneați că ar trebui să existe o bază de date în care să fie evidențiate "clădirile cu bulină". Există alte date în afară de cele de pe site-ul Primăriei București?
         Nicușor Dan: Nu, doar acelea. Bineînțeles că trebuie să existe o astfel de bază, pentru că sunt foarte multe clădiri cu risc seismic ce nu au fost niciodată expertizate. De curând am aflat că, în circa 26 de ani, Primăria a reușit să consolideze 18 astfel de clădiri. Am văzut reprezentanți ai Primăriei care s-au plâns că nu le permite legislația să facă aceste reabilitări, dar niciun primar nu a ieșit să spună ce modificări trebuie să aducem la lege ca să facem consolidările necesare, în ultimii 20 de ani. Din câte știu eu, există o problemă cu persoanele care locuiesc în clădirile cu bulină și care nu doresc să le părăsească pentru că le e teamă să își piardă locuința. Primăria are o problemă că, neavând cadastrul corelat cu cartea funciară, uneori nici nu are habar cine locuiește acolo și nu găsește proprietarii. Sper să nu ajungem la o situație neplăcută. Dacă va veni un cutremur ca acela din 1977 și vom avea aceleași clădiri cu 50 de ani mai vechi, nu vom vorbi doar de câteva mii de victime.
         Reporter: Cum vedeți rezolvarea problemelor de pe Bulevardul Pipera, unde întârzie lucrările și traficul este foarte dificil?
         Nicușor Dan: Există mai multe probleme. Una ar fi faptul că, în interiorul inelului de centură, nu este normal ca oamenii să se fi dus să locuiască în Balotești sau în Ștefănești, când noi încă avem disponibilitatea spațiilor de locuire în București, dar acest lucru a venit din faptul că nu am avut cu adevărat o strategie de dezvoltare a orașului. Primăria cumpără terenul, pune rețele, revinde, dă drumul la construire și atunci, rulând aceiași bani, dezvoltă orașul în limite eficiente. Tot traficul de tranzit care este realizat pe toate ieșirile din București nu este sănătos pentru oraș, pentru că nu avem nici măcar niște linii de tren către aceste localități din împrejurimi. Este complicat. O altă problemă ar fi că împărțirea Pipera - Voluntari este total artificială și, în opinia mea, Bucureștiul ar trebui să înglobeze tot ce este până în Centură, ca să avem o dezvoltare unitară. Faptul că a devenit o problemă și ceea ce se întâmplă dincolo de centură este rezultatul lipsei studiilor. Ar trebui să începem elaborarea studiilor pentru o zonă metropolitană. Nu poți să iei decizii arbitrare pentru că nu avem date optime. Din păcate, nu se pot face foarte multe pentru Bulevardul Pipera, pentru că este o lucrare pe care o autoritate locală o adminis-trează din banii ei.
         Reporter: Cum apreciați eforturile primăriilor de sector pentru transparentizarea activității, în condițiile în care ați cerut audit general la fiecare dintre ele și la Primăria Generală?
         Nicușor Dan: Au început să pună pe site anumite contracte... Erau trei lucruri de făcut. Mai întâi, trebuia să avem cu toții acces la contractele publice, dar acest lucru nu s-a întâmplat. În al doilea rând, primăriile de sector ar fi trebuit să încheie contracte cu firme de audit care să le evalueze cheltuielile. Nici pe departe nu s-a întâmplat, iar mai apoi Agenția Națională de Integritate trebuia să verifice averile directorilor. Încă așteptăm un răspuns de la ANI în acest sens.
         Reporter: Cum apreciați activitatea primarului general interimar Răzvan Sava?
         Nicușor Dan: Cred că face parte din aceeași gașcă de politicieni cu care ne-am obișnuit. Pentru mine este relevant că a pus în dezbatere 60 de PUZ-uri înainte de Crăciun, unele dintre ele fiind scandaloase și respinse cu 4-5 ani în urmă. Nu cred că domnul Sava este altceva decât un om din sistemul care a fost și până acum.
         Reporter: Mulțumesc!
          
     
         În proiectul de buget pentru 2016, Primăria Capitalei estimează venituri totale de 4,1 miliarde de lei, potrivit documentului publicat pe site-ul instituției. Din totalul veniturilor, trei miliarde de lei reprezintă bugetul total de cheltuieli și investiții ale direcțiilor din subordinea Primăriei Capitalei, în timp ce 1,1 miliarde de lei reprezintă bugetul total de cheltuieli și investiții ale unităților din subordinea Consiliului General al Municipiului București .
         Din cele 1,2 miliarde de lei prevăzute pentru investiții, sume importante sunt prevăzute pentru programe de consolidare a clădirilor cu risc seismic (164 milioane lei), finalizarea proiectelor pentru care Primăria Capitalei a pierdut finanțare externă (121,6 milioane lei), modernizarea și extinderea unor artere de circulație, studii pentru realizarea unor parcări, modernizarea și extinderea unor rețele de utilități, continuarea unor proiecte de investiții (821 milioane lei). De asemenea, vor fi alocate sume pentru exproprieri și alte obiective de investiții în valoare de aproximativ 100 milioane de lei.
          
    .
     
    [ tipărește articolul ] Tipărește articolul
     
    .