Bursa Construcțiilor Investiții Piața Imobiliară Prețuri Amenajări Proiecte Locuinte
 arhivă reviste:     Autorizații   Certificate   Licitații      Newsletter     Abonează-te   LogIn Abonați   Despre noi 
 arhivă articole:    
 Prima Pagină
 Ştirile Zilei
 Locuinţe
 Piaţa Imobiliară
 Proiecte
 Amenajări
 Smart City
 Materiale
 Preţuri
 Finanţare
 Investiţii
 Perspective
 Consilier
 Legea
 Companii
 Internaţional
Reviste
Bursa Construcțiilor numărul 3 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 2 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 1 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 8 / 2018
Legea
Legile privind darea în plată și conversia - două realități controversate
14.11.2016
Alte articole din secțiune
  • Modificarea procentului de ocupare a terenului prin PUD  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Activitatea asociațiilor de proprietari, îngreunată de legislație   Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Managementul rezidențial - un business în creștere
  • Construcțiile - în Strategia Națională de Competitivitate 2015-2020
  • Legea băncilor pentru locuințe - aprobată în Parlament
  • Noile proiecte legislative de protecție a consumatorului tulbură sectorul bancar  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • "Băncile de la noi își vor reorienta resursele către sistemele din alte țări"
  • "Plata cotei de 0,5% din construcții nu este condiționată de apartenența beneficiarului la CSC"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • "Noul regulament european privind comportamentul la foc al cablurilor electrice de telecomunicații a intrat în vigoare"
  • Cota de 0,5% - motiv de neînțelegeri legislative între CSC și investitori
  • Investigație pe piața produselor de semnalizare rutieră
  • "Măsurile fiscale influențează, indirect, activitatea de evaluare"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Legislația națională privind muncitorii detașați mai aproape de normele europene
  • Împrumutații în franci elvețieni s-au ales cu instanța  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • MDRAP: "Strategia Națională a Locuirii - inclusă în Programul de lucru al Guvernului pe 2016"
  •      La cinci luni de la intrarea în vigoare a Legii dării în plată (13 mai 2016), efectele acestui act normativ se lasă așteptate.
         Deși sistemul bancar estima că această lege va fi una dintre cele care va pune sectorul pe butuci și va opri piața imobiliară din evoluția ascendentă pe care a intrat în ultima vreme, nici una și nici cealaltă nu s-a întâmplat până acum.
         Mai mult decât atât, nici oamenii nu prea s-au grăbit să renunțe la locuințe.
         Un singur efect a avut această lege, încă înainte să apară - acela de creștere a avansurilor la creditele imobiliare standard, însă doar la jumătate din băncile de la noi, o parte dintre acestea revenind, ulterior, asupra măsurii de majorare a avansurilor, după ce s-au convins că respectiva mișcare nu face decât să încetinească creditarea.
         Deși nu am văzut până acum un studiu concret referitor la efectele Legii dării în plată, totuși, în ultima perioadă, bancherii și inițiatorii au pus pe masă sondaje referitoare la noile reglementări, efectuate în rândul băncilor și, respectiv, al populației.
         Menționăm că, potrivit datelor BNR, în primele patru luni după intrarea în vigoare a legii, au fost depuse la bănci circa 5000 de notificări de dare în plată.
          
     
          ARB: "Legea Dării în plată i-a încurajat pe debitori să nu-și mai plătească ratele bancare"
         Legea Dării în plată i-a încurajat pe debitori să nu-și mai plătească ratele bancare, este de părere Florin Dănescu, Președinte Executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB).
         Domnia sa ne-a declarat, recent: "Creșterea din ultima perioadă a numărului restanțierilor a surprins pe toată lumea, cât timp nu există argumente care să susțină o astfel de dinamică (veniturile salariale au crescut, șomajul a scăzut). De aceea, nu greșim dacă afirmăm că darea în plată a generat o relaxare la plata creditelor, în așteptarea notificării de dare în plată. A încurajat neplata".
         Pentru bănci, elementul negativ s-a produs odată cu intrarea în vigoare a legii, susține domnul Dănescu, care menționează că cerința de capital a crescut imediat ce legea a intrat în vigoare, precizând: "Provizioanele constituite de bănci reprezintă un alt element de impact care afectează creditarea și veniturile. Iar clienții care doresc să achiziționeze o locuință și nu au venituri considerabile pentru avans s-au văzut deja afectați".
         Florin Dănescu a mai specificat că există interpretări clare cu privire la posibilele elemente de neconstituționalitate, instituțiile de credit văzându-se nevoite să caute dreptatea în justiție.
          Eugen Rădulescu, BNR: "Peste 550 de debitori au apelat la Legea dării în plată pentru cel puțin două credite"
         În timp ce numărul celor care beneficiază de această lege este de câteva sute de persoane, mult mai mulți sunt cei care ar putea să-și plătească datoriile, dar nu mai vor, susține Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din cadrul Băncii Naționale a României (BNR).
         Domnia sa a prezentat, recent, câteva date referitoare la primele efecte ale Legii dării în plată. Potrivit domnului Rădulescu, la data de 26 septembrie, un număr de 25 de bănci primiseră peste 5.300 de notificări de dare în plată, dintre care 68% au fost contestate. Din totalul notificărilor, 11% reprezintă credite cesionate și 19% - credite scoase în afara bilanțului. Eugen Rădules¬cu a menționat că peste 550 de debitori au apelat la această lege pentru cel puțin două credite, într-un caz fiind vorba chiar despre opt case pe care beneficiarul dorește să le dea în plată. "Legiuitorul a acceptat limitarea pragului, dar nu și numărul de credite", a ținut să evidențieze reprezentantul Băncii Centrale.
         BNR a anunțat că 30% din numărul debitorilor identificați în Centrala Riscului de Credit provin din București și județul Ilfov, valoarea creditelor notificate concentrându-se în proporție de 83% la persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani.
          IPP: "Legea nu a adus soluții reale pentru cei care nu mai fac față sarcinilor financiare"
         Elena Tudose, din cadrul Institutului pentru Politici Publice (IPP), este de părere că legea nu a adus soluții reale pentru cei care nu mai fac față sarcinilor financiare, actul legis¬lativ având un efect de bumerang.
         În același timp, domnia sa susține că numărul de potențiali beneficiari ai legii (cel estimat înainte de adoptarea ei) este "semnificativ disproporționat mai mare" decât cel prezent.
         Conform unui sondaj realizat de IPP, legea "a generat o multitudine de contestații adresate instanțelor, respectiv ridicarea de excepții de neconstituționalitate, fără ca aces¬te proceduri să rezolve problema de fond: accesibilitatea unei locuințe sau soluții reale pentru de¬bitorii care nu fac față sarcinilor financiare".
         Valoarea medie a creditului notificat pentru dare în plată este de aproximativ 64.000 de euro.
         Starea de fapt actuală, creată de intrarea în vigoare a acestui act normativ conduce la situația în care Legea dării în plată, în forma în care a fost adoptată de Parlament, "poate genera în lanț efecte mult mai grave în practică, consecințe care astăzi nu sunt discutate deloc în spațiul public, precum:
         - Presiunea crescută pe bugetul public pentru mărirea plafoanelor disponibile pentru creditele Prima Casă - practic singura alternativă pentru a mai avea acces la un credit pentru achiziționarea unei locuințe;
         - Mărirea decalajelor de dezvoltare între orașele mari - pentru care băncile au stabilit niveluri diferite de avans la creditele ipotecare - față de celelalte localități;
         - Potențialul impact negativ asupra investițiilor străine;
         - Potențiala creștere semnificativă a piețelor de chirii, în condițiile restricționării accesului la credite pentru cumpărarea unei locuințe".
         Puțin peste jumătate dintre creditele notificate pentru dare în plată au întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, mai apreciază IPP, restul fiind credite care nu înregistrează întârzieri semnificative la plata ratelor.
          Daniel Zamfir: "Intrarea în vigoare a actului normativ nu a condus la scenariul apocaliptic expus de BNR"
         Inițiatorii legii (avocatul Gheorghe Piperea și deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir) au demontat, recent, reclama Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) - în care se afirmă ferm, printre altele, că "o generație întrea¬gă va plăti"; "un tânăr va trebui să aștepte opt ani în plus ca să poată să își ia o casă", "piața imobiliară se va bloca (...) în provincie probabil nu se va mai vinde și nu se va mai cumpăra nimic (...) greu, foarte greu, se va mai construi ceva", "Legea dării în plată dăunează grav României", "există o lege a insolvenței persoanelor fizice (...) care îl poate proteja pe omul simplu, ajuns în necaz".
         În replică, inițiatorii Legii dării în plată au arătat, printre altele, că economia a crescut; la fel și creditarea, Programul Prima Casă nu a dispărut, ci, dimpotrivă; piața imobiliară a progresat, Legea insolvenței persoanelor fizice nu este nici acum în vigoare etc.
         Încă de la publicarea reclamei, Marius Dunca, fostul șef al ANPC, ne-a spus: "Sunt șocat de modul în care băncile dezinformează consumatorii. Au luptat împotriva legii insolvenței persoanelor fizice, au luptat împotriva legii dării în plată și, acum, când nu mai au alte căi, încearcă să manipuleze opinia publică prin denigrarea legii.
         La Legea dării în plată s-au făcut anumite amendamente în așa fel încât să nu afecteze programul Prima Casă și să nu profite de prevederile acesteia jucătorii din piața imobiliară".
         Marius Dunca era de părere că, dacă textul publicitar al CPBR nu are niciun studiu la bază, atunci poate fi catalogat ca reclamă mincinoasă.
         Și Costel Stanciu, președintele Asociației pentru Pro Consumatori (APC), considera că reclama este înșelătoare, "pentru că îl induce în eroare pe consumator". Domnia sa ne-a declarat: "În opinia mea, consider că s-a adus atingere drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor. Este o reclamă mincinoasă, pentru că îi induce pe aceștia în eroare, în ideea să-i facă să creadă că vor suporta ei efectele negative pe care se presupune că le va avea legea. Gestul este imoral, pentru că a fost făcut de ziua mondială a consumatorului. Constat cu tristețe că băncile au coborât la un nivel atât de jos încât folosesc orice mijloace ca să-și protejeze interesele financiare. Ele nu privesc consumatorii ca pe niște parteneri, ci le transferă tot riscul".
         Deputatul Daniel Zamfir a spus, recent, că intrarea în vigoare a actului normativ nu a condus la scenariul apocaliptic expus de BNR, precizând: "Cel mai important pentru mine, ca inițiator principal al legii, pentru colegii mei și pentru Parlamentul României de fapt, a fost că nimic din tezele unui scenariu apocaliptic pe care l-a expus public Banca Națională înainte de intrarea în vigoare a legii nu s-a întâmplat. Vorbea BNR de risc sistemic sever, că moare creditarea odată cu intrarea în vigoare a legii dării în plată, că nu vor mai fi acordate credite în România, că dispar investitorii, că dezvoltatorii imobiliari nu vor mai construi case, că tinerii nu își vor mai lua locuințe, că va conduce la falimentul sistemului bancar, că va dispărea Prima Casă. Este o știre proaspătă, din 24 septembrie, de la BNR, care ne spune: «creditarea în lei a crescut și dis¬cutăm de creditarea ipotecară, alta decât pe Prima Casă». (...) Nu a existat niciun pericol, totul s-a dovedit a fi un bluf".
         Dan Suciu a răspuns afirmațiilor făcute ieri de domnul Zamfir și ne-a spus că BNR a estimat că Legea dării în plată prezenta un risc sistemic în momentul în care aceasta se afla în prima variantă - când nu era Prima Casă eliminată din textul legii, nu exista niciun plafon și erau introduse și terenurile sub auspiciile noii reglementări.
         Secretarul de stat din MFP Enache Jiru a spus că riscurile estimate de BNR trebuie privite și din perspectiva timpului, respectiv dacă ele nu au apărut pe termen scurt, atunci nu înseamnă că este exclus să se manifeste pe termen mediu sau lung.
          Jiru: "Impactul Legii dării în plată asupra bugetului de stat se va manifesta dacă se va ajunge la ICSID"
         Avocatul Gheorghe Piperea a arătat că reprezentanții BNR și cei ai băncilor comerciale s-au bâlbâit și pe dispariția Programului Prima Casă.
         Dacă înainte ca acest program guvernamental să fie eliminat de sub efectele legii, BNR și bancherii se temeau că noua lege va duce la pierzanie Prima Casă, spunând că 60% dintre tineri vor fi afectați de acest aspect, acum Eugen Rădulescu susține că, deși asta ar fi urmat, Programul Prima Casă nu a dispărut pentru că a intrat în vigoare Legea dării în plată.
         În replică, Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice (MFP), a precizat că produsele bancare "într-adevăr concurau cu Prima Casă, unele fiind chiar mai bune". Programul a venit să suplimenteze o nevoie, a mai spus domnia sa, menționând că, ușor-ușor, urma să fie retras din piață. "În niciun caz nu ar fi dispărut în acest an. El continua și dacă nu apărea Legea dării în plată, dar cu sume mai mici", a conchis domnul Jiru.
         Reprezentantul MFP a anunțat că, după Legea dării în plată, populația a mers către Programul Prima Casă, iar ministerul s-a "ajustat pe cererea din piață".
         Impactul Legii dării în plată asupra bugetului de stat se va manifesta dacă se va ajunge la ICSID, a mai spus Enache Jiru.
         Menționăm că Raiffeisen Bank International a cerut autorităților noastre să negocieze pe marginea Legii dării în plată, în caz contrar banca urmând să se adreseze ICSID, în baza tratatului bilateral dintre România și Austria privind investițiile.
         Amintim că acest tratat a fost denunțat de președintele Klaus Iohannis, ca urmare a faptului că țara noastră are, acum, tratat încheiat cu Uniunea Europeană, ca urmare a aderării la UE. Tratatul bilateral are, însă, o clauză care prevede că, pentru investitorii austrieci care sunt prezenți pe piața noastră de dinainte de încheierea valabilității sale, efectele rămân valabile încă zece ani.
         Avocatul Piperea spune că "mai toate tratatele bilaterale au clauze care prevăd că zece ani rămân valabile după încetare, dar că astfel de acorduri, indiferent că au sau nu efecte ulterioare, sunt considerate inopozabile de CE": "Chiar dacă România va putea să fie condamnată, teoretic, peste 5-6 ani, UE nu ne va da voie să facem aces¬te plăți (n.r. sancțiunile pe care ar urma să le primim de la ICSID în cazul în care am pierde în fața Raiffeisen,) pentru că este considerat ajutor de stat nelegal".
         Legea dării în plată nu produce efecte majore nici în piața de colectare a creanțelor.
         Reprezentanții Asociației de Management al Creanțelor Comerciale (AMCC) ne-au precizat că segmentul de colectare a creanțelor din România "este stabil, dar competitiv", adăugând că Legea dării în plată nu produce efecte majore în piața de profil.
          Curtea Constituțională a decis în problema Legii dării în plată
         Judecătorii CCR au dezbătut, în octombrie, 33 de excepții de neconstituționalitate ridicate de bănci.
         CCR a admis o parte din excepții și a respins altă parte, președintele Curții menționând, însă, în răspunsul dat unui jurnalist, că legea nu poate fi numită "parțial neconstituțională".
         Plenul Curții Constituționale a deliberat, cu unanimitate de voturi, că sintagma "precum și din devalorizarea bunurilor imobile" din articolul 11 al legii este neconstituțională.
         Acest articol menționează: "În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată".
         Declararea ca neconstituțională a sintagmei "precum și din devalorizarea bunurilor imobile" a avut în vedere faptul că devalorizarea bunurilor imobile nu este incidentă, în raport de obiectul contractelor de credit (sume de bani), susține CCR.
         Potrivit comunicatului de presă postat pe site-ul instituției, Curtea a constatat că unele articole sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică toate condițiile referitoare la exis¬tența impreviziunii, excepțiile referitoare la restul articolelor din text fiind respinse ca inadmisibile.
         CCR menționează: "Respingerea, ca inadmisibilă, a prevederilor menționate la pct. 3 a avut în vedere faptul că toate dosarele în care au fost invocate excepțiile de neconstituționalitate vizează contracte de credit încheiate între anii 2007-2009, și anume sub regimul Codului civil din 1864, astfel că aceste prevederi nu au legătură cu soluționarea cauzelor".
         Președintele CCR a menționat, răspunzând unei întrebări, că acele contracte încheiate între 2007 și 2009, pe vechiul Cod Civil, nu fac obiectul sesizării: "Ele sunt în afara cadrului legal de examinare a procedurilor de neconstituționalitate. Nu fac pentru că nu sunt în legătură cu cauza. După cum nu sunt în legătură cu cauza nici cele la care făcea la un moment dat referire legea, cele care se vor încheia ulterior intrării în vigoare".
         Avocații interpretează diferit decizia Curții Constituționale a Româ¬niei referitoare la Legea dării în plată.
         Pe de o parte, Stan Târnoveanu, ce reprezintă unele bănci în procesele cu clienții, este de părere că, "de acum înainte, darea în plată, fără consimțământul împrumutătorului, nu are cum să mai existe". Domnia sa ne-a precizat: "Cred că CCR a vrut să lase să funcționeze impreviziunea așa cum este ea reglementată și darea în plată așa cum apare în Codul Civil. Darea în plată nu are cum să-și mai producă efectele așa cum este scrisă Legea 77/2016. Cel mult, instanța aplică principiul impreviziunii. Dacă era vorba doar despre eliminarea unei sintagme, aceasta ar fi fost eliminată, fără ca legea să fie întoarsă în Parlament, iar, în rest, ar fi răms constituțională. Însă, a fost admisă excepția de neconstituționalitate pe retroactivitate în ceea ce privește articolul care face trimitere prin derogare de la Codul Civil. Adică nu poți printr-o lege obișnuită să derogi de la o lege organică".
         Pe de altă parte, avocatul Alexandra Burada, apărător al debitorilor, a scris, pe pagina de Facebook: "Este neconstituțională sintagma «precum și din devalorizarea bunurilor imobile", restul articolului 11 fiind constituțional, adică se aplică și creditelor în derulare. În ceea ce privește contractele încheiate sub imperiul noului Cod Civil, va trebui aplicată teoria impreviziunii.
         Concluzia mea... Legea nu retroactivează, iar pentru contractele încheiate pe vechiul Cod, legea se aplică!"
         Domnia sa ne-a declarat că, dacă legea nu s-ar fi aplicat și contractelor încheiate sub vechiul Cod Civil, atunci CCR ar fi declarat-o retroactivă.
         Inițiatorii Legii dării în plată continuă să fie optimiști, interpretând decizia CCR într-o notă pozitivă.
         Avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat legea, susține că textul legislativ este constituțional cu excepția unei singure sintagme.
         Domnia sa ne-a declarat: "Singura «victorie» a băncilor este eliminarea sintagmei «precum și din devalorizarea bunurilor imobile». Acest lucru înseamnă că, în instanță, nu mai poate fi invocată devalorizarea imobilelor. A doua excepție care, aparent, a fost admisă, în realitate nu este admisă. CCR trimite, de fapt, în judecată cazurile. În rest, toate articolele - cele pe retroactivitate, accesibilitate, predictibilitate etc. - sunt declarate constituționale, negru pe alb".
         Domnul Piperea ne-a mai explicat că, prin referirea la contractele încheiate între 2007 și 2009, președintele CCR nu spune că acestea nu fac obiectul legii, ci că ele nu constituie obiectul sesizării, întrucât în acea perioadă nu exista legea impreviziunii.
         Avocatul a precizat:
         "(i) impreviziunea este un dezechilibru contractual survenit încheierii acestuia, în cursul executării sale, dezechilibru care cauzează o împovărare excesivă a debitorului; ea poate fi reliefată de o creștere a volumului de plăți cauzată de riscul valutar, de o scădere drastică a veniturilor debitorului cauzată de o concediere colectivă (sau, în genere, de o concediere care nu intervine din vina salariatului), de o reducere a salariului operată prin lege (cum a fost cea aplicată bugetarilor în 2010), de o boală sau de alte evenimente dincolo de voința debitorului;
         (ii) dezechilibrul prestațiilor debitorului în contractele dintre consumatori și profesioniști este prezumat, debitorul nefiind obligat să probeze acest dezechilibru, ci doar calitatea sa de consumator; banca - și nu debitorul - va trebui să probeze, în cazul testului impreviziunii, că debitorul nu este împovărat de datorie, ci că, în realitate, poate plăti; prezumția de dezechilibru rezultă din toată jurisprudența CJUE în domeniu, care consideră că raporturile contractuale dintre consumator și profesionist sunt funciarmente dezechilibrate, inegalitare, legea fiind orientată către re-echilibrarea acestui raport inegalitar din punct de vedere economic, juridic și tehnic, judecătorul având misiunea de a readuce acest raport juridic inegalitar la o situație de egalitate reală;
         (iii) pentru contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil (1 octombrie 2011) nu este necesar testul impreviziunii, întrucât vechiul cod civil nu reglementa expres impreviziunea".
         La rândul său, deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir, care a promovat textul legislativ în Parlament, consideră că decizia de ieri a Curții Constituționale este un triumf al Legii dării în plată.
         Domnia sa a scris pe pagina de Facebook: "Este un trimf pentru că băncile au atacat pe principiul neretroactivității și au pierdut. Legea se aplică tuturor creditelor - și din trecut, și din prezent, și din viitor! Apoi au atacat pe ideea că le este afectat dreptul de proprietate și au pierdut! Băncile nu pot face profit pe necazul oamenilor! Ce a decis Curtea este ca instanțele să verifice dacă omul este de bună credință sau nu. Care este motivul pentru care vrea să dea casa înapoi? Care e motivul pentru care nu mai poate plăti? Dacă a crescut cursul nu e vina lui! Dacă rata a urcat, nu e vina lui! Cursul nu e imputabil lui! Curtea a considerat că nu trebuie să beneficieze de lege cei de rea credință, din acest motiv se vorbește de impreviziune. Concluzia este una extrem de importantă: Legea dării în plată nu e oprită de la aplicare și se aplică tuturor contractelor! Sintagma declarată neconstituțională nu are nicio influență efectivă asupra procesului de dare în plată, ea trebuie pur și simplu eliminată, Curtea considerând că nu are legătură cu scopul legii".
         Daniel Zamfir a ținut să precizeze că Legea dării în plată se aplică tuturor contractelor, inclusiv celor în derulare.
          Legea conversiei creditelor în CHF la cursul istoric - adoptată cu unanimitate de voturi
         La cinci luni de la intrarea în vi¬goare a Legii dării în plată, deputații au adoptat Legea conversia creditelor în franci elvețieni (CHF) la cursul de la data acordării. Acest act normativ urmează să fie promulgat de președintele Klaus Iohannis sau, după caz, retrimis în Parlament ori Curții Constituționale a României.
         Votul din plenul Camerei deputaților a creat noi valuri printre clienții băncilor, opiniile acestora fiind diferite. Din comentariile postate pe Facebook și pe site-ul ziarului BURSA, desprindem cel puțin două păreri generale: pe de o parte, mulți dintre împrumutați consideră că textul legislativ este un eșec, întrucât trimite consumatorii din nou la bancă, pentru a-și negocia noile dobânzi și comisioane, iar, pe de altă parte, sunt clienți care apreciază că votul reprezintă o reușită, fiind, în sfârșit, adoptată Legea conversiei, indiferent de forma sa. Unii dau și soluții, menționând că, după conversie, debitorii își pot refinanța creditul la cele mai bune dobânzi din piață. Desigur, se pune și problema dacă aceștia mai îndeplinesc condițiile să acceseze un credit de refinanțare.
         Menționăm că noul act legislativ presupune conversia creditelor în CHF la cursul de la data acordării, fără niciun prag sau grad de îndatorare (pragul de 250.000 de franci elvețieni introdus ca valoare totală a împrumuturilor a fost eliminat luni, după ce legea a fost retrimisă la comisii), la costuri care urmează să fie negociate de cele două părți, respectând principiul bunei credințe și diligențele profesionale, astfel încât obligațiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consu¬matori.
         Legea conversiei este un exemplu de curent populist care poate genera euforie pe termen scurt în rândul beneficiarilor, dar costuri economice deloc neglijabile pentru societate pe termen lung, consideră Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR). Șeful Băncii Centrale a avertizat că principalul risc al conversiei creditelor în CHF la cursul istoric este nesiguranța contractelor între părți.
         Consiliul Patronatelor Bancare din România își exprimă îngrijorarea față de adoptarea proiectului de lege privind conversia împrumuturilor în franci elvețieni la cursul de la data acordării creditelor și speră ca autoritățile în drept să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la acest act normativ, potrivit unui comunicat al CPBR.
         Consiliul susține că, la fel ca în cazul adoptării Legii dării în plată, va întreprinde toate demersurile ca să sesizeze autoritățile abilitate cu privire la ceea ce constituie, în opinia sa, aspectele de neconstituționalitate ale acestei legi, printre care menționează aplicarea retroactivă, lipsa de previzibilitate și ingerințele asupra dreptului de proprietate al unora dintre instituțiile de credit.
          ARB: "Conversia creditelor la curs istoric ar conduce la o pierdere imediată pentru bănci"
         Conversia creditelor contractate în valută la un curs istoric ar conduce la o pierdere imediată pentru bănci, din diferența de curs valutar, însă un impact la nivelul întregului sistem bancar este dificil de estimat, susțin reprezentanții Asociației Române a Băncilor (ARB).
         Sergiu Oprescu, președintele ARB, a precizat: "Fiecare dintre noi își calculează o cifră pentru banca pe care o conduce, luând în calcul cele mai defavorabile scenarii pe care le putem avea, și la franci și la euro, și cu un curs (n.r. istoric), și cu discount, cu tot ceea ce ar putea să fie în situația cea mai defavorabilă. Și, de multe ori ne uităm și ne dăm seama că genul acesta de impact poate să fie la un nivel pe care să nu îl mai putem repara".
         Florin Dănescu, președintele executiv al ARB, a declarat că inițiatorii proiectului de lege privind conversia creditelor ar trebui să prezinte acest studiu de impact. Domnia sa consideră că acesta va fi mai mare decât în cazul reglementărilor anterioare, inclusiv Legea dării în plată.
         Potrivit domnului Eugen Rădulescu, impactul pe care l-ar avea o lege a conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric ar fi de 2,4 miliarde lei.
         Eugen Rădulescu a menționat: "Acest impact se va transpune într-o scădere medie a solvabilității sistemului bancar de 1,8 puncte, ceea ce încă pare să fie suportabilă. Atâta doar că avem două bănci care vor ajunge cu indicatorul de solvabilitate sub nivelul care le permite continuarea funcționării, iar alte patru bănci - cu indicatorii de solvabilitate sub nivelul prudențial recomandat în momentul de față".
          Fitch: "Ratingurile băncilor românești nu vor fi afectate imediat de conversia creditelor acordate în franci elvețieni"
         Agenția Fitch a anunțat, recent, că ratingurile băncilor românești nu vor fi afectate imediat de conversia creditelor acordate în franci elvețieni.
         Cu o zi înainte, apăruseră unele afirmații făcute de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, potrivit căruia este posibil ca Legea conversiei creditelor în franci elvețieni, la curs istoric, să conducă la scăderea leului și la creșterea dobânzilor.
         Analistul economic Florin Cîțu ne-a explicat: "Ceea ce spune Fitch Ratings este că, dacă vor exista pierderi la bănci, acestea nu vor fi de calibrul să afecteze sănătatea instituțiilor financiare. În același timp, Florin Georgescu spune că, dacă legea conversiei va slăbi economia, atunci cursul se va deprecia și dobânzile vor crește.
         Nu putem merge pe ambele scenarii, pentru că, dacă băncile vor fi sănătoase, atunci economia nu va păți nimic; economia nu se poate deteriora dacă vom continua să avem bănci sănătoase. Deprecierea ar veni doar dacă această lege ar fi percepută de investitori ca un fenomen negativ".
         Totodată, deputatul liberal Andreea Paul consideră că Banca Națională a României greșește atunci când amenință cu deteriorarea cursului leului și când invocă transferurile în lei făcute de către băncile obligate să-și închidă pozițiile scurte în valute.
         Afirmațiile domniei sale vin ca reacție la răspunsul pe care Florin Georgescu l-a formulat la întrebările transmise de deputatul PNL.
         Documentul transmis de prim-viceguvernatorul BNR arată, printre altele: "Pentru acoperirea poziției valutare scurte create în urma conversiei, va trebui ca instituțiile de credit să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro utilizând surse atrase în lei, cu efecte posibile de depreciere a monedei naționale în raport cu moneda euro; să atragă finanțare pe termen scurt (lichidități), contribuind la creșterea ra¬telor de dobândă aferente surselor atrase".
         În replică, Andreea Paul a comentat: "O spun pentru prima dată public: unde greșește BNR în răspunsul pe care mi l-a dat la întrebarea parlamentară adresată cu privire la impactul conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric? BNR ne-a prezentat impactul ajustat estimat la 1,67 miliarde lei.(...) BNR greșește însă când amenință cu deterioarea cursului leului, invocând transferurile în lei făcute de către băncile obligate să-și închidă pozițiile scurte în valute. (...) De ce nu are dreptate BNR? Aduc 3 argumente:
         1. Noi discutăm despre o măsură administrativă politică aplicată o singură dată, pentru că băncile implicate în creditarea în franci elvețieni au eșuat să negocieze individual, să împartă echilibrat riscurile, așa cum au promis, într-un număr semnificativ din cazurile afectate de deprecierea explozivă a francului;
         2. BNR are capacitatea de a absorbi acest șoc o singură dată, de a apăra cursul de schimb al leului, având unul dintre cele mai ridicate niveluri ale rezervei valutare din ultimii ani, de 33,29 miliarde de euro, la care se adaugă 103 tone de aur. Există, așadar, spațiul valutar ne¬cesar pentru a proteja cursul;
         3. BNR are obligația să intervină pentru a absorbi șocul și pentru a apăra cursul leului. BNR nu poate apăra cursul atunci când pierderile de competitivitate ale economiei românești sunt pe termen lung. Dar șocurile pe termen scurt unitare pot fi absorbite de BNR, doar voință să fie. De altfel, o și face de fiecare dată când ministerul finanțelor are de rambursat o datorie mare în valută și se duce la BNR, nicidecum pe piață, pentru a nu deregla cursul de schimb. La fel vor trebui să procedeze și băncile implicate pentru a nu deprecia cursul de schimb".
         În opinia agenției de rating Fitch, creditele în CHF reprezintă o parte neglijabilă a creditării în general: "Deprecierea leului românesc față de moneda elvețiană, de la momentul 2007 - 2008, când a fost luată cea mai mare parte a creditelor în CHF, a făcut să fie din ce în ce mai greu pentru debitori să achite împrumuturile. Acest lucru este valabil mai ales pentru împrumutații cu venituri mici care au ipotecă".
         Potrivit Fitch, Banca Transilvania a adoptat deja o atitudine proactivă și a oferit clienților săi cu împrumuturi în moneda elvețiană opțiunea de a converti în mod voluntar creditele, la un curs favorabil.
         Totodată, Fitch subliniază că, deși Legea conversiei nu va avea un impact imediat asupra ratingurilor băncilor românești, aceasta reprezintă un alt exemplu al modului în care cadrul nostru legislativ se îndreaptă către măsuri care să vină în sprijinul debitorilor și al protejării drepturilor consumatorilor, în detrimentul băncilor.
          
     
          Florian Libocor: "Legea privind darea în plată și cea referitoare la conversia creditelor în franci elvețieni vor dispărea până «la Mărțișor»"
         Legea privind darea în plată și cea referitoare la conversia creditelor în franci elvețieni vor dispărea până "la Mărțișor", susține economistul șef al BRD-Groupe Societe Generale, Florian Libocor. Domnia sa a spus: "Am îndrăzneala să fac o predicție: cred că cele două legi vor dispărea exact cum au apărut, după ce întreaga tevatură politică se va fi încheiat. Mai în glumă, mai în serios, cam de Mărțișor. Rămâ¬ne de văzut dacă mă înșel sau nu. Dar dacă mă voi înșela, ceea ce nu cred, nu pot să vă spun decât că trebuie să ne pregătim bine de astfel de ghidușii, pentru că nu le pot spune altfel. Îmi pare rău pentru tehnicienii, avocații care au susținut tehnic aceste inițiative, dar sunt în eroare maximă. Dacă au senzația că societatea a rămas la fel ca în "91, se înșală. Avem două opțiuni: fie ne respectăm reciproc, fie ne batem joc unii de alții". Potrivit acestuia, "populismul este un factor de risc extrem, urmat de inconștiența din punctul de vedere al modului în care este tratat un cadru legal existent, adoptat de curând, echivalent cu ceea ce există acolo unde ne dorim să mergem, și efectele lui".
         _______________________
          Guvernul a trimis Legea conversiei la Curtea Constituțională
         Guvernul a trimis Legea conversiei creditelor în franci elvețieni la Curtea Constituțională a României (CCR), cu o zi înainte de expirarea termenului până la care putea face acest lucru.
         Liviu Iolu, purtătorul de cuvânt al Executivului, ne-a precizat că aceas¬tă mișcare a fost făcută pentru că legea nu este socială.
         Domnia sa ne-a declarat: "Vreau să menționez că Guvernul susține măsurile din lege care sprijină cazurile sociale, dar legea, per ansamblu, așa cum a ieșit, susține afacerile. De aceea Guvernul a trimis legea la CCR. Dacă se depășește caracterul social al legii, Guvernul nu o mai susține".
         Dacian Cioloș a declarat: "Din punctul nostru de vedere, este important ca această lege să-i vizeze pe cei cărora le e pus în pericol venitul lunar din cauza ratelor la bancă în urma modului cum au evoluat aceste credite. Faptul că am trimis la CCR această lege nu este pentru că suntem împotriva ei. Sunt acolo câteva elemente, așa cum a fost ea votată în Parlament - pentru că, din păcate, Parlamentul nu a luat în considerare amendamentele pe care le-am propus - care, din punctul nostru de vedere, ar fi făcut-o aplicabilă, și dacă nu clarificăm constituționalitatea, acum, înainte de a intra ea în vigoare, există riscul ca ea să producă efecte și peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau...Oricine altcineva poate să o atace și va crea mai multe probleme celor care așteaptă să li se rezolve problemele".
         Deputatul liberal Daniel Constantin Zamfir, care a depus amendamentul privind conversia la curs istoric a împrumuturilor în CHF, este de părere că, astfel, problema legată de această legea va fi tranșată mai repede.
         Domnul Zamfir ne-a declarat: "Eu cred că Legea conversiei va trece controlul de constituționalitate. Nu este nici prima, nici ultima lege care ajunge la Curtea Constituțională. Până la urmă, este o formă ca problema să fie tranșată mai rapid, pentru că la Legea dării în plată ne-au ținut șase luni și încă așteptăm să vedem ce se va întâmpla. Nu-mi făceam iluzii că legea n-ar fi ajuns la Curte, pentru că oricum ar fi trimis-o băncile. Tocmai de aceea, eu cred că premierul Cioloș a luat decizia să lămureas¬că chestiunea cât mai repede. Așa, până la finalul anului putem avea o imagine finală asupra acestei legi".
         La rândul său, deputatul PSD Ciprian Nica, vice-președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, s-a arătat extrem de deranjat de decizia Guvernului de a trimite legea la CCR.
         Domnia sa ne-a spus: "Este o lege pentru cei înrobiți de bănci, pentru ca oamenii să nu se mai sinucidă și vine premierul, cu indicații de la Bruxelles, și o trimite la Curtea Constituțională, în condițiile în care avizul de la Guvern a fost pozitiv și în condițiile în care PNL l-a nominalizat pe Cioloș pentru funcția de premier".
         În condițiile actuale, președintele Klaus Iohannis trebuie să aștepte decizia CCR înainte să ia o decizie legată de lege.
         Noul act legislativ va intra în vigoare după 60 de zile de la momentul publicării ei în Monitorul Oficial.
          
    .
     
    [ tipărește articolul ] Tipărește articolul
     
    .