Bursa Construcțiilor Investiții Piața Imobiliară Prețuri Amenajări Proiecte Locuinte
 arhivă reviste:     Autorizații   Certificate   Licitații      Newsletter     Abonează-te   LogIn Abonați   Despre noi 
 arhivă articole:    
 Prima Pagină
 Ştirile Zilei
 Locuinţe
 Piaţa Imobiliară
 Proiecte
 Amenajări
 Smart City
 Materiale
 Preţuri
 Finanţare
 Investiţii
 Perspective
 Consilier
 Legea
 Companii
 Internaţional
Reviste
Bursa Construcțiilor numărul 1 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 8 / 2018
Bursa Construcțiilor numărul 7 / 2018
Bursa Construcțiilor numărul 6 / 2018
Legea
RADU ZILIȘTEANU, DESPRE PLAFONAREA DOBÂNZILOR:
"Băncile de la noi își vor reorienta resursele către sistemele din alte țări"
21.03.2018
Alte articole din secțiune
  • Managementul rezidențial - un business în creștere
  • Construcțiile - în Strategia Națională de Competitivitate 2015-2020
  • Legea băncilor pentru locuințe - aprobată în Parlament
  • Noile proiecte legislative de protecție a consumatorului tulbură sectorul bancar  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • "Plata cotei de 0,5% din construcții nu este condiționată de apartenența beneficiarului la CSC"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • "Noul regulament european privind comportamentul la foc al cablurilor electrice de telecomunicații a intrat în vigoare"
  • Cota de 0,5% - motiv de neînțelegeri legislative între CSC și investitori
  • Investigație pe piața produselor de semnalizare rutieră
  • "Măsurile fiscale influențează, indirect, activitatea de evaluare"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Legislația națională privind muncitorii detașați mai aproape de normele europene
  • Împrumutații în franci elvețieni s-au ales cu instanța  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Legile privind darea în plată și conversia - două realități controversate
  • MDRAP: "Strategia Națională a Locuirii - inclusă în Programul de lucru al Guvernului pe 2016"
  • Strategia Națională a Locuirii pune accent pe categoriile defavorizate
  • Noua legislație privind soluționarea litigiilor în domeniul achizițiilor publice
  •       Zilișteanu: "Ne întoarcem la economia planificată de pe vremea lui Ceaușescu"
         Băncile care activează pe piața noas­tră își vor reorienta resursele către sis­temele bancare din alte țări, dacă proiectul plafonării dobânzilor va fi aprobat în forma actuală, este de părere Ion Radu Zilișteanu, doctor în economie. Domnia sa ne-a precizat: "Băncile nu vor renunța la creditare, dar vor căuta alte plasamente. Având în vedere că majoritatea instituțiilor de credit care funcționează în România fac parte din grupuri bancare multinaționale, o să asistăm la o redirecționare de resurse dinspre sistemul nostru bancar către alte sisteme bancare, unde nu există asemenea restricții".
         Inițiativa legislativă la care face referire Radu Zilișteanu prevede plafonarea dobânzilor la 18% pentru creditele de consum și la de 2,5 ori mai mult decât dobânda cheie pentru cele ipotecare și imobiliare.
         Specialistul ne-a precizat: "Dacă efectele Legii dării în plată depindeau de volumul dărilor în plată, plafonarea dobânzilor la credite ar conduce la o distorsionare clară a pieței dobânzilor bancare, ceea ce va avea consecințe serioase asupra acelora pe care legea spune că-i apără. Vom asista la o restrângere importantă a creditării, iar băncile se vor orienta către alte produse din care să câștige".
         În opinia lui Radu Zilișteanu, cel mai important lucru este că, printr-o astfel de măsură, "am ajunge să reglăm dobânzile bancare după o dobândă stabilită administrativ": "Ne întoarcem la economia planificată de pe vremea lui Ceaușescu".
         În acest context, piața imobiliară va fi și ea afectată, mai consideră domnul Zilișteanu, care subliniază: "Creditele care contează, adică cele ipotecare, vor fi afectate, iar când volumul de creditare scade, cererea solvabilă de pe piața imobiliară scade și ea, și atunci vom asista din nou la distorsiuni pe piața imobiliară. Noi vrem să bancarizăm economia și, practic, printr-o astfel de măsură, îndepărtăm lumea de sistemul bancar și debancarizăm economia.
         Acestea sunt inițiative făcute în laboratoarele unor minți care nu cunosc domeniul bancar".
         Menționând că unul dintre efectele plafonării dobânzilor va fi înăsprirea condițiilor de creditare, Radu Zilișteanu consideră că, deși este foarte bine să avem un avans mai ridicat la împrumuturi, foarte mulți clienți nu au acești bani și, deci, vor avea accesul tăiat la creditare. "Sunt convins că mai există o mulțime de alte efecte la care nici măcar nu ne gândim", conchide domnia sa, apreciind: "Eu nu știu de vreo țară normală care să practice o astfel de măsură. Pentru IFN-uri, într-adevăr ar fi fost o măsură de protecție, dar la bănci nu era necesară".
         Senatorul liberal Daniel Cătălin Zamfir, care a inițiat proiectul de lege, susține că, în alte țări, dobânzile percepute de bănci la credite sunt plafonate. Daniel Zamfir a declarat, în plenul Senatului: "Vreau să știți că 14 țări din Uniunea Europeană au dobânzile la creditele ipotecare plafonate. Dobânda medie în România este de 6,10%. Italia are 1,91%, Spania 1,84%, Grecia 3,35%, la jumătate față de noi, Ungaria 3,71%. A ieșit Banca Națională argumentând că e riscul de țară. De câțiva ani buni BNR vorbește numai despre asta. Mai apar și diverși analiști economici «independenți», care spun cât de rău o să le fie românilor dacă dobânzile vor scădea și vom avea și noi dobânzi aproape de nivelul mediei UE. Eu în filmul ăsta prost am trăit și la Legea dării în plată. În SUA, absolut toate statele au dobânzile plafonate. Ca atare, e suficient atât amar de ani cât băncile și IFN-urile au fot lăsate să îi jecmănească pe români. Dacă BNR a închis ochii în toți acești ani, cred că noi avem obligația să intervenim".
         Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), i-a răspuns liberalului, precizând că nicio țară membră a Uniunii Europene nu a propus o lege a plafonării dobânzilor similară cu inițiativa sa. 14 state din 28 nu au o lege în acest sens, 10 țări raportează dobânda la o medie a pieței, iar 4 dintre ele au o abordare exogenă, raportând dobânzile la unele dobânzi cheie, dar nu la dobânda băncii centrale, susține Dănescu, precizând că aceste limitări privesc doar unele produse bancare.
         Liberalul Zamfir a mai evidențiat diferența mare care există la noi între dobânzile la credite și cele la depozite, acestea din urmă având o medie de 0,4%, dobânda medie percepută la credite depășind 6%, în condițiile în care banii din depozite sunt utilizați pentru creditare. Daniel Zamfir a menționat, printre altele, că dobânda anuală efectivă în UE este 1,73%, iar în țara noastră 6,10%.  
     
    Emilia Olescu
     
    [ tipărește articolul ] Tipărește articolul
     
    .