Bursa Construcțiilor Investiții Piața Imobiliară Prețuri Amenajări Proiecte Locuinte
 arhivă reviste:     Autorizații   Certificate   Licitații      Newsletter     Abonează-te   LogIn Abonați   Despre noi 
 arhivă articole:    
 Prima Pagină
 Ştirile Zilei
 Locuinţe
 Piaţa Imobiliară
 Proiecte
 Amenajări
 Smart City
 Materiale
 Preţuri
 Finanţare
 Investiţii
 Perspective
 Consilier
 Legea
 Companii
 Internaţional
Reviste
Bursa Construcțiilor numărul 8 / 2018
Bursa Construcțiilor numărul 7 / 2018
Bursa Construcțiilor numărul 6 / 2018
Bursa Construcțiilor numărul 5 / 2018
Materiale
Clădirile din anii "70-"80 sunt mai rezistente la seisme decât imobilele noi
13.03.2018
Claudiu Georgescu, președintele Asociației Producătorilor de Materiale de Construcții din România
Alte articole din secțiune
  • Piața materialelor de construcții verzi va crește cu 11,8% până în 2023
  • Prețuri medii ale materialelor de construcție  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Prețuri medii ale materialelor de construcție  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • A apărut ghidul de utilizare a elementelor de BCA CELCO MEGATERM destinat izolării structurilor de beton!
  • "Taxele impuse de SUA afectează grav metalurgia românească"
  • "Conceptul de clădire smart - una din tendințele internaționale pe piața construcțiilor"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Prețuri medii ale materialelor de construcție  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Cofrajele pierdute din polistiren - noile materiale pentru construirea Caselor pasive  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Piața de prefabricate din beton din România are un potențial de creștere foarte mare
  • ROMEPS: "Am urmărit mereu ca siguranța cetățeanului să fie garantată"
  • Transformă banii de facturi în economii pentru călătorii. Fă-ți casa eficientă!
  • Creșterea performanței energetice a clădirilor - prioritate în activitatea ISPE
  • Securitate la incendiu - construcții fără risc  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • "Este o certitudine că prețurile pe piața construcțiilor vor crește în 2017"  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  • Prețuri medii ale materialelor de construcție  Necesita Abonament Abonament STANDARD
  •      Doar 18 clădiri au fost consolidate în Capitală, în ultimii 18 ani, ne-a declarat, săptămâna trecută, Claudiu Georgescu, președintele Asociației Producătorilor de Materiale de Construcții din România (APMCR), menționând că Primăria Capitalei intenționează ca, în următorii doi ani, să consolideze 15 imobile.  
     
         Reporter: Cât de sigure la seism sunt imobilele construite în ultimii ani?
         Claudiu Georgescu: Riscul seismic este o realitate pe care nu putem să o contestăm. Problema este cum ne raportăm la acesta. România are legi și normative speciale pentru clădirile cu risc seismic. Față de eurocodurile de proiectare, țara noastră are o anexă specială, la proiectare, care prevede riscul seismic și ar fi normal ca tot ce se construiește să fie în acești parametri. Au fost cazuri - dar nu putem să generalizăm pentru că nu există nici probe, nici rapoarte - în care unii constructori au încercat să fenteze, dacă putem spune astfel, prevederile pe care arhitecții și inginerii structuriști le-au inclus în proiectele lor, dar au fost relativ foarte puține pentru că se știe că trasabilitatea produsului, începând de la material până la construcție, este foarte clar definită și în cazul în care se întâmplă ceva, se știe cine este res­ponsabil.
         Reporter: Dar clădirile mai vechi, blocurile din anii 1970-1980?
         Claudiu Georgescu: Culmea este că acelea sunt cele mai rezistente, dacă am putea să spunem așa, întrucât imediat după cutremurul din anul 1977, normativele de construcții au fost mult îmbunătățite pentru a face față unor asemenea situații.
         Rămâne problema unor clădiri construite înainte de anii 1940, care au trecut, deja, de secolul trecut, prin două seisme majore și care ar fi trebuit demolate, după mine, dar unele sunt clădiri de patrimoniu sau în zone protejate istoric.
         Clădirile făcute între anii 1960 și 1970, care din fericire nu sunt foarte înalte, ar putea suporta mai bine seismele.
         Problema este locul pe care e amplasat imobilul, fiiindcă în București, de exemplu, sunt cinci zone de accelerație. Seismul se resimte, așadar, în cinci feluri diferite, depinzând de structura straturilor de sub zona respectivă.
         Zona de accelerație atestă cum se comportă solul în perimetrul respectiv raportat la o undă seismică, și atunci problemele depind de modul în care au fost realizate clădirile.
         Reporter: La ce magnitudine ar putea să reziste clădirile dn București?
         Claudiu Georgescu: La o magnitudine de opt grade pe scara Richter se despică solul, dar la o magnitudine de cinci grade pe scara Richter majoriatea clădirilor din Capitală rezistă fără probleme.
         Reporter: Câte clădiri consolidate sunt în București?
         Claudiu Georgescu: După statistici, în 18 ani, au fost consolidate 18 clădiri, iar primăria intenționează ca în următorii doi ani să consolideze 15. Așadar, doamna Firea și-a propus un program foarte ambițios, poate prea ambițios după părerea mea.
         Reporter: Cum se prezintă situația la nivel național? Este similară cu cea din Capitală?
         Claudiu Georgescu: Trebuie să judecăm problemele absolut pe plan local. Într-un fel se resimte un cutremur la Iași, care este pe o altă falie seismică și are alt tip de unde seisimice și în alt fel în Caraș-Severin sau Timiș, unde avem cutremure cu undă verticală care sunt mult mai periculoase chiar și la intensități mai mici (sunt de tipul celor din Italia, dacă ar fi să dăm un exemplu similar).
         Reporter: Cum se împletește cadrul fiscal cu cel tehnic din domeniul construcțiilor?
         Claudiu Georgescu: Cele două se împletesc ca două drumuri paralele, adică, în momentul în care Parlamentul dă o lege în care îi iartă de TVA pe toți acei constructori care și-au vândut casele în nume propriu și bugetul statului pierde niște miliarde, atunci nu se mai poate discuta despre o analiză între domeniul public și cel privat.
         Mai mult decât atât, pentru toate noile dezvoltări care s-au făcut și pe care le puteți vedea în jurul Bucureștiului, facilitățile, inclusiv drumurile, sunt la un nivel extraordinar de mic.
         Se iau taxe și impozite, dar infrastructura locală, mai ales la noile dezvoltări este la pământ, efectiv. O mașină de pompieri și o ambulanță nu pot intra, simultan, pe o stradă.
         Reporter: Cum e legislația de la noi în țară, comparativ cu cea de la nivelul UE?
         Claudiu Georgescu: Legislația la noi în țară este, să spunem, în jur de 75% la nivelul UE. Noi am avut două legi bune, Legea 10 și Legea 50 (privind calitatea în construcții și privind recepția lucrărilor de construcții) date în anul 1994 care de abia acum doi sau trei ani au fost modificate în raport cu noile realități. (...) Legi am fi avut, partea care ne omoară este cea de normative: multe sunt vechi și nu mai corespund necesităților actuale, și vă dau un exemplu: ui­tați-vă câte dintre blocurile noi au rampe pentru persoanele cu dizabilități și așa mai departe. Mai avem de îmbunătățit și la legislație.
         Reporter: Cum vedeți sectorul construcțiilor anul acesta?
         Claudiu Georgescu: Anul acesta, sectorul construcțiilor va înregistra o creștere de 3,5% față de 2017, cu aportul clar al sectorului privat. În privința aportului statului nu mă pot exprima, fiindcă niciodată, în ultimii trei ani, investițiile planificate prin bugetul național nu au fost realizate.
         Reporter: Ce împiedică sectorul să se dezvolte?
         Claudiu Georgescu: Îl împiedică tot, dacă putem spune astfel. Începând cu lipsa forței de muncă calificată și a industrializării construcțiilor (am rămas tot la materiale și la procedee tradiționale), împrumuturile bancare și legislația mult prea greoaie - ca să obții o autorizație îți trebuie cel puțin patru-cinci luni, în cel mai fericit caz pentru o construcție simplă, dar pentru o lucrare mai mare poți pune un termen de un an de zile în plan în mod sigur.
         Reporter: Vă mulțumesc! 
     
    Ramona Radu
     
    [ tipărește articolul ] Tipărește articolul
     
    .