Bursa Construcțiilor Investiții Piața Imobiliară Prețuri Amenajări Proiecte Locuinte
 arhivă reviste:     Autorizații   Certificate   Licitații      Newsletter     Abonează-te   LogIn Abonați   Despre noi 
 arhivă articole:    
 Prima Pagină
 Ştirile Zilei
 Locuinţe
 Piaţa Imobiliară
 Proiecte
 Amenajări
 Smart City
 Materiale
 Preţuri
 Finanţare
 Investiţii
 Perspective
 Consilier
 Legea
 Companii
 Internaţional
Reviste
Bursa Construcțiilor numărul 7 / 2017
Bursa Construcțiilor numărul 6 / 2017
Bursa Construcțiilor numărul 5 / 2017
Bursa Construcțiilor numărul 4 / 2017
carti de vizita de lux
INKU
Smart City
SEVER AVRAM:
"Bucureștiul să rezolve probleme de supraviețuire și decongestionare și apoi să treacă la planificarea urbană inteligentă"
05.04.2017
Alte articole din secțiune
  • Municipalitatea vrea un București "smart"
  • Orange furnizează soluții de digitalizare în patru orașe din țară
  • Pe ce loc e Bucureștiul în lumea "smart city"
  • "Când am început proiectul Brașov, nu știam că într-o bună zi se va numi smart city"
  • Orange a investit 200.000 euro într-un program pentru accelerarea start-up-urilor
  • Alba Iulia - orașul din țara noastră cu cele mai multe proiecte inteligente
  • Îmbunătățirea cadrului legislativ și introducerea stimulentelor de ordin financiar - elemente de importanță majoră
  • Securitatea cibernetică pentru un oraș inteligent - o luptă permanentă de-a "șoarecele și pisica"
  • Primăria Sectorului 3 intenționează să-și digitalizeze aproape complet activitatea
  • Primăria Sectorului 1 vrea să implementeze un sistem de management integrat al deșeurilor
  • "Nu avem o cultură a administrației publice de tip smart"
  • "Smart City" cere o voință politică reală și fermă, dublată de consecvență administrativă
  • "Smart City înseamnă folosirea tehnologiei în beneficiul cetățenilor"
  • Peste 60 de companii și-au manifestat interesul să se implice în proiectul ALBA IULIA SMART CITY 2018
  • Smart City și tehnologia IoT (Internet of Things) sunt direcții strategice ale grupului Deutsche Telekom
  •       Interviu cu domnul Sever Avram, Președinte Executiv al Asociației "Comunitățile Locale Riverane Dunării" (CLDR)
          "Bucureștiul a fost cotat într-un rușinos top al orașelor cele mai poluate și haotice, în special din punctul de vedere al traficului, unde ocupă locul cinci"
          "Repolitizarea care se dorește a fi realizată, inclusiv la nivelul instituțiilor prefectului, de exemplu, ar putea să ne conducă către o generalizare și impunere a incompetenței și instabilității la rang de politică de stat"
          "Ar fi mai potrivit să nu mai visăm cu ochii deschiși, comparându-ne cu Viena, ci să venim mai cu picioarele pe pământ, găsindu-ne corespondenți mai realiști și stimulativi în jurul nostru, precum Belgrad, Budapesta, Bratislava sau chiar Varșovia"
         
         Reporter: Conceptul "Smart City" este destul de nou pentru România. Ce înseamnă un oraș inteligent? Care oraș din România se apropie cel mai mult de conceptul de oraș inteligent?
         Sever Avram: Trecerea de la etapa actuală a dezvoltării urbane din România către conceptul de Smart City ar reprezenta, din start, o provocare deosebită, având în vedere nu doar eforturile financiare imense care ar trebui întreprinse, ci mai ales mutațiile de viziune necesare pentru a integra în mod superior tehnologiile de tip IC&T cu soluțile internetului (IoT), pentru a putea gestiona în deplină siguranță toate sistemele de informații, școlile, librăriile, sistemele de transport, uzinele, rețelele energetice, reciclarea deșeurilor, punerea în aplicare a legislației, precum și alte servicii pentru comunitate. Desigur, crearea unui profil urban atât de ambițios presupune o interacțiune sporită între comunitate și infrastructura urbană, cu scopul explicit al unei îmbunătățiri substanțiale a calității vieții tuturor cetățenilor.
         În lume, evoluțiile de acest gen către smartness urban, nu doar în Europa, căci avem deja sute de Smart City-uri sau care evoluează spre Smart City, în ritm rapid, ci și în India și în China și chiar un stat integral Smart cum este Singapore, s-au multiplicat și accelerat considerabil. În spațiul comunitar, există numeroase inițiative și forme de sprijin din partea UE pentru ca tot mai multe metropole să preia bunele practici anterior dezvoltate precum în țări diverse, de la Suedia la SUA, și de la Coreea de Sud la Canada.
         Marcarea orașelor prin conferirea statutului de Smart City este, evident, un proces de lungă durată ce implică, în primul rând, o puternică integrare a "formelor de inteligență" și, consecutiv, în capacitatea de combinare înțeleaptă a dezvoltării rețelelor digitale de telecomunicații, a inteligenței artificiale și a componentelor de software. Spre a putea vorbi la modul realist despre un oraș Smart, este necesar ca toate domenile de activare ale inteligenței să fie în mod armonios puse în operă și anume: inovarea economică, infrastructură urbană și sistemul de guvernanță, fiecare cu sub-domenii și criterii extrem de riguroase.
         La nivel european, există două tipuri mari de dezvoltări urbane Smart: marile orașe cu populație plecând de la 300.000 de locuitori până la un milion de locuitori și orașele de mărime medie, cu populație până în 500.000 de locuitori. A fost dezvoltat deja un model personalizat de orașe Smart, ceea ce permite celor care își propun să implementeze bunele practici deja existente să o poată face mult mai repede și mai coerent. Cu titlu de exemplificare, să mai spunem doar că, în Polonia, sunt deja nouă orașe clasificate Smart sau evoluând către aprofundarea viziunii Smart City, pe când în Ungaria nu se califică niciun oraș, conform criterilor enunțate, menționând totuși că metropolele precum Budapesta, Berlin sau Viena, cu populații de peste un milion de locuitori nu intră în această clasificare.
         În Romania sunt deja cel puțin doua orașe considerate parțial Smart: Timișoara și Cluj Napoca. Au fost formate deja și anumite aranjamente parteneriale precum Euro-Cities, Parteneriatul Inovării Europene asupra "Smart Cities and Communities", axat în special pe găsirea de soluții la probleme legate de poluare și schimbările climatice sau Consiliul Smart Cities care grupează marile companii globale ce oferă soluții tehnologice de avangardă către grupurile de lucru care s-au format în diverse domenii-cheie la nivel global, nu doar european, plecând din Silicon Valley-SUA și până în Sultanatul Oman sau Noua Zeelandă.
         Poate ca aceste date să pară prea tehnice însă le-am enumerat pentru a putea sesiza complexitatea procesului ce ar trebui demarat pentru a se reuși calificarea mai multor orașe românești la acest statut, în următorii 30-40 de ani.
         Reporter: În cat timp poate ajunge Bucureștiul un oraș inteligent? Care sunt principalele probleme pentru care Capitala nu reușește să fie un oraș inteligent?
         Sever Avram: Din păcate, până în prezent, Bucureștiul a fost cotat într-un rușinos top al orașelor cele mai poluate și haotice, în special din punctul de vedere al traficului, unde ocupă locul cinci. Capitala României are de rezolvat întârzieri mult mai grave cum ar fi cele legate de groapa ecologică, reciclarea deșeurilor, sau transportul public urban la suprafața. Dimensiunea inovării, care ar trebui să fie extrem de importantă pentru orice mare oraș, este complet neglijată sau desconsiderată la noi câtă vreme nu s-a dorit nici măcar înlocuirea sistemului de termoficare sau respectarea unui plan urbanistic coerent care să revalorizeze în special componentele de patrimoniu cultural-istoric, mai ales în raport cu apariția noilor cartiere și clădiri. Așadar, pentru moment, se pun mai degrabă probleme elementare de raționalizare sau de igienă publică și mai deloc de viziune strategică și politici publice adecvate. Altfel spus, Bucureștiul ar fi cazul să rezolve în primul rând probleme de supraviețuire și decongestionare și abia pe urmă să treacă la nivelul superior al planificării urbane inteligente.
         Reporter: Care ar fi principalele investiții care ar trebui demarate în Capitală, pentru a fi un oraș inteligent, în condițiile în care doamna primar general se inspiră în proiectele sale de la primăria din Viena?
         Sever Avram: În Austria, sunt mulți cetățeni care glumesc cumva pe seama conducerii "roșii" a Primăriei și Landului Viena, care a intrat uneori în conflict cu reglementările UE, de exemplu referitoare la construcția locuințelor sociale. Totuși, continuitatea de un sfert de secol a Primarului General Dr. Michael Haupl, totodată Președintele Asociației Orașelor din Austria, reprezintă cumva secretul dezvoltării ultra inovative a metropolei pe baza unei strategii-cadru, stabilită și ce trebuie respectată până în anul 2050. Nici nu se poate pune problema unei comparații pragmatice între Viena și București, datorită decalajelor de dezvoltare și modului de gestionare a resurselor puse în joc. De plidă, dacă ne referim la gradul de transparență a informațiilor publice și de consultare cu cetățenii, ar merita să spunem că Viena a creat, cu mai mulți ani în urmă, cel mai complex sistem de tip Open Government (administrare deschisă), deține un grad de digitalizare extrem de ridicat, asumând o inițiativă independentă și non-profit, în acest sens, și include o autoritate de gestionare e-government și virtuală municipală. Ar fi mai potrivit să nu mai visăm cu ochii deschiși, comparându-ne cu Viena, ci să venim mai cu picioarele pe pământ, găsindu-ne corespondenți mai realiști și stimulativi în jurul nostru, precum Belgrad, Budapesta, Bratis¬lava sau chiar Varșovia.
         Reporter: Regionalizarea ar avantaja conceptul "Smart City"?
         Sever Avram: Întrucât un Smart City este înțeles, în primul rând, drept un oraș antreprenorial, în sensul că trebuie să răspundă în mod eficient și rapid față de schimbările pe piețele globale, este evident că regionalizarea ar putea aduce mai ales o raționalizare a costurilor și o promovare mai consistentă a așa-numitului concept de "creștere Smart". În mod concret, regionalizarea ar promova guvenanța colaborativă în orașele reședință de regiune și ar impulsiona astfel cooperarea transfrontalieră, competitivitatea urbană, politicile economice mai îndrăznețe, crearea unei "para-democrații" prin angajarea actorilor la nivel regional și zonal, combaterea excluziunii sociale și promovarea democrației participative cât și îmbunătățirea guvernanței la nivel regional printr-o mai bună cooperare cu autoritățile centrale, în special în domeniul valorizarii patrimoniului cultural în contextul regionalizării urbane.
         La nivelul României, regionalizarea ar presupune o modernizare în cercuri concentrice dinspre vest (Timișoara) spre est (București), ceea ce ar da posibilitatea unei aplicari în practică a politicilor de reindustrializare promovată de UE pe baza Specializărilor Regionale Smart stabilite în cele opt regiuni, dar plecând de la orașele Smart ca motoare ale inovării economice și sociale.
         Reporter: Este pregătită România din punct de vedere legislativ pentru conceptul de Smart City?
         Sever Avram: Dacă am fi promovat și aplicat încă de acum 5-6 ani Strategia Dunării, am fi putut deja dezvolta atât o legislație complementară coerentă, cât și practicile administrative armonizate în domeniu, mai ales pe linia integrativității planificării și implementării proiectelor de dezvoltare și gestionare urbanistică și a managementului urban. Întrucât orice proiect de Smart City creează un nou eco-sistem, accentul cade pe protecția contra activităților cibernetice criminale și pe atingerea unor parametrii referitori la guvernanța electronică și la conduita companiilor în acel context. Altfel spus, spre a favoriza decizii mai transparente și mai rapide, din unghi de vedere legislativ, ar fi necesar de adoptat, cum s-a întâmplat în alte state avansate sau economii emergente precum India, a unui așa-numit "ICT ACT", ceea ce a permis ulterior adaptarea în raport de politicile naționale de securitate cibernetică.
         Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la dezvoltarea managementului inovării în România?
         Sever Avram: Inovarea, în genere, mai cu seamă așa-numita "inovare integrală", pe care o promovea¬ză intens CLDR în cadrul Consiliului Orașelor și Regiunilor Dunării (CoDCR) de la Viena și prin Danubius Academic Consortium (DAC), din conducerea căruia face parte și asociația noastră, nu este posibilă fără o cooperare mai intensă între universități, centre de cercetare și IMM-uri. A existat o tentativă de instituționalizare a Consiliului Național al Competitivității, dar noul Parlament a blocat formarea acestuia și implicit stimularea legislativă și financiară a noilor firme care ar fi putut să se insereze mai bine în trendul inovării ridicând valoarea adaugată a produselor și serviciilor livrate de companiile românești organizate în clustere sau huburi de inovare. Există adoptată și o nouă strategie de dezvoltare economică a României care ar trebui să aibă putere de lege și să ajute la o relansare reală, inclusiv sau mai ales prin repatrierea unor tineri români sau cel puțin investiții consistente în sectoare considerate de vârf, de pildă bioeconomia sau aplicațiile acesteia prin biotehnologii, agricultură bio sau eco-turism.
         Reporter: Avem o bună guvernanță în autoritățile publice locale și centrale? De ce lipsește?
         Sever Avram: Absența bunei guvernări în adminstrația publică nu datează de ieri de azi, iar după des-ființarea Institutului Național de Administrație, procesul a continuat să se cronicizeze. Nici măcar reforma mai recentă inițiată de fostul Vice-premier Vasile Dâncu nu a mai fost continuată. Lipsește mai ales o corelare între măsurarea unor standarde de randament și performanța și răsplătirea sau remunerarea decidenților din administrația centrală, județeană și locală. În acest moment, repolitizarea care se dorește a fi realizată, inclusiv la nivelul instituțiilor prefectului, de exemplu, ar putea să ne conducă către o generalizare și impunere a incompetenței și instabilității la rang de politică de stat. Singurul noroc între ghilimele pe care l-am avut prin aderarea la UE acum zece ani, ar putea fi cheia și scutul care să mai dea ceva speranțe de redresare și europenizare pentru situația de relativ impas în care ne aflăm. Pentru reluarea reformelor administrative demarate în cursul anului trecut, ar fi necesară o renunțare explicită la punerea în practică a "mitului Meșterului Manole" la "reinventarea periodică a roții" și fondarea în mai mare măsură pe bunele practici câte sunt deja adoptate mai ales prin aplicarea legislației comunitare în România.
          
     
    .
     
    [ tipărește articolul ] Tipărește articolul
     
    .