Bursa Construcțiilor Investiții Piața Imobiliară Prețuri Amenajări Proiecte Locuinte
 arhivă reviste:     Autorizații   Certificate   Licitații      Newsletter     Abonează-te   LogIn Abonați   Despre noi 
 arhivă articole:    
 Prima Pagină
 Ştirile Zilei
 Locuinţe
 Piaţa Imobiliară
 Proiecte
 Amenajări
 Smart City
 Materiale
 Preţuri
 Finanţare
 Investiţii
 Perspective
 Consilier
 Legea
 Companii
 Internaţional
Reviste
Bursa Construcțiilor numărul 2 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 1 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 8 / 2018
Bursa Construcțiilor numărul 7 / 2018
Smart City
"Smart City" cere o voință politică reală și fermă, dublată de consecvență administrativă
08.05.2017
Alte articole din secțiune
  • "Trebuie să ne concentrăm pe mobilitatea urbană"
  • "Suntem singura țară din zonă care conturează o Strategie Națională de Smart City"
  • Casele inteligente cheamă sisteme de securitate "smart"
  • Green Spots - investiție de 100.000 de euro
  • "Oportunitățile privind satele inteligente sunt extraordinare pentru viitor"
  • "Smart City este un sistem al sistemelor, care operează în mod integrat"
  • CJ Iași vrea să exploreze investițiile de tip "Smart City"
  • "Crearea unui smart city for smart communities, - obiectivul principal al Primăriei București "
  • "Este important ca autoritățile locale să vină în întâmpinarea nevoilor cetățenilor"
  • Transportul inteligent - prioritatea MASDAR SMART CITY în 2018
  • Municipiul Oradea face pași către "smart city"
  • Deloitte Consultanță va elabora "Strategia pentru dezvoltarea unui oraș inteligent Smart City București"
  • "Soluțiile smart-city îmbunătățesc sensibil viața cetățenilor și aduc economii la bugetul public"
  • "Înainte de a fi smart, un oraș românesc trebuie să fie clean"
  • Peste un sfert din populația țării noastre trăiește în orașe cu proiecte Smart City
  •      Conceptul "Smart City" - constituie un domeniu științific de studiu ce trebuie abordat sistematic, iar toate proiectele se cer abordate "Smart", ne-a declarat, într-un interviu, domnul Mihai Mihaiță, Președinte al Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR). Domnia sa și-a exprimat speranța că administrația publică din România va fi capabilă să conștientizeze importanța pe care o are conceptul "Smart City" pentru evoluția sa ulterioară. În opinia domnului Mihai Mihăiță, "Smart City" este și va rămâne, pentru mult timp, un subiect deosebit de important pentru numeroase orașe, comunități și regiuni din Ro¬mânia.
         "Procesul de transformare în «Smart City» cere o voință politică reală și fermă, dublată de consecvență administrativă pentru a fi pusă în aplicare", spune Președintele Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR) în interviul pe care ni l-a acordat cu amabilitate.
          
     
          Interviu cu domnul Mihai Mihaiță, Președinte al Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR)
         
         Reporter: Vă rugăm să ne povestiți, pe scurt, care este situația actuală, pe plan internațional, a conceptului orașelor inteligente.
         Mihai Mihaiță: Populația globului este în prezent de șapte miliarde de oameni, conform estimărilor Organizației Națiunilor Unite, urmând să ajungă, în 2050, la 9,3 miliarde. În același timp, se cere luat în considerare faptul că, în ultimii 15 ani, urbanizarea a devenit un fenomen global cu o evoluție accelerată și, drept urmare, peste 50% din populația lumii trăiește în orașe, cu precădere în țările dezvoltate.
         În acest context, se anticipează că în următoarele trei decenii și jumătate, adică până în 2050, orașele lumii se vor confrunta cu un aflux consistent de locuitori, ajungând să găzduiască 70% din populația mondială, adică 6,3 miliarde de oameni.
         Supraaglomerarea orașelor va amplifica efectele ecologice nocive, în condițiile în care sunt deja "responsabile" de circa 70% din volumul total al emisiilor de gaze de seră și sunt principalii producători de deșeuri - care în 10 ani - vor atinge un volum total de 2,2 miliarde de tone, a căror procesare va costa peste 375 miliarde de dolari.
         Deși lista provocărilor majore pe care orașele viitorului trebuie să le abordeze este mai mare, soluții concrete sunt văzute deja în întreaga lume. Sunt țări în care orașele inteligente nu mai reprezintă noțiuni abstracte - Japonia, China, SUA, și în toate țările Uniunii Europene, dar acestea nu sunt distribuite în mod egal, iar țările cu cele mai multe astfel de orașe sunt Anglia, Spania, Italia, Austria, Danemarca, Norvegia, Suedia, Estonia și Slovenia.
         Densitatea mare a populației din orașe determină creșterea presiunilor puse pe numeroase domenii, precum energia, transporturile, apa, clădirile, spațiile publice și alte sectoare, astfel încât trebuie găsite soluții eficiente, sustenabile, generatoare de prosperitate economică și socială. Metodele tradiționale de rezolvare a numeroaselor probleme pe care le generează sporirea rapidă a populației urbane nu reușesc să ofere - în cazul cel mai bun - decât soluții parțiale, cu eficiență scăzută. Se impune o abordare sistemică și strategică prin mobilizarea tuturor resurselor unui oraș, prin implicarea activă a cetățenilor, folosindu-se teh¬nologii și politici performante.
         Reporter: Este pregătită Româ¬nia pentru a asimila conceptul "Smart City"?
         Mihai Mihaiță: Este foarte bine să discutăm despre astfel de subiecte, cu condiția să reușim să influențăm construcția unei vieți sănătoase și să contribuim mai puțin la erodarea unui subiect important și a unor noțiuni care se golesc de conținut prin repetarea excesivă.
         Orașele se construiesc greu și se schimbă și mai greu. Sunt puține exemple în istoria recentă a dezvoltării urbane în care un oraș sau altul și-au schimbat spectaculos destinul în bine într-o perioadă foarte scurtă, dar totuși sunt destule exemple.
         "Smart City" este deliberat, planificat, urmărit, și construit și nu se poate întâmpla pur și simplu. Vorbim despre un concept care are o teorie, cât și o cultură. "Smart City" este o înțelegere oficială fundamentată și adoptată strategic la nivel european și mondial, dar cea mai importantă este înțelegerea largă instructivă și informală.
         Sub umbrela Comisiei Europene, opțiunea pentru "Smart" este subordonată finalității tuturor opțiunilor legate de construirea și adaptarea la schimbările climatice, reducerea cauzelor acestora și limitarea efectelor. Toate acestea aplicate la nivelul vieții din oraș înseamnă o serie de comportamente pe care se fundamentează un anumit fel de civilizație prin care cetățenii se comportă într-un anumit fel, orașul prin serviciile sale și gestiunea pe care o practică face posibil, încurajează, răsplătește și chiar impune acest comportament, toate constituind o nouă formă de normalitate. Este o problemă de educație și de cultură cetățenească și în această direcție trebuie să mai progresăm.
         Reporter: Cum vă explicați că sunt orașe din vestul țării care au în derulare proiecte de "Smart City", iar Capitala, încă nu?
         Mihai Mihaiță: Strategiile, de multe ori, sunt asemănătoare între ele chiar dacă se adresează unor localități diferite. Ele trebuie să răspundă cerințelor specifice din orașul în care se aplică.
         O boală clasică a maturității gestiunii urbane, din multe orașe din România, este ruptura între ce este prevăzut în strategie și ceea ce se face prin proiectele de aplicare a ei.
         Procesul de transformare în "Smart City" cere o voință politică reală și fermă, dublată de consecvență administrativă pentru a fi pusă în aplicare. "Smart City" nu înseamnă neapărat Capitala sau doar orașe cu un număr mare de locuitori. Problema se poate pune aproape oriunde este înțeleasă și nu se fac compromisuri în numele sărăciei, al perifericității, al inculturii, sau al existenței altor dificultăți, de regulă al subdezvoltării sau declinului, va fi doar un drum mai lung.
         Un element important și indis¬pensabil în această acțiune este recursul la inteligență și com¬petență.
         Reporter: Care sunt principalele probleme pentru care Capitala nu reușește să fie un oraș inteligent?
         Mihai Mihaiță: Sunt multe probleme, dar eu voi da doar câteva exemple:
         - Mobilitatea integrată și obiectivul de a reduce considerabil deplasările cu autoturismele și trecerea la transportul în comun inteligent nu constituie o preocupare.
         - Nu există o abordare astfel ca orașul să fie compact, dens, dar în sens inteligent, fără a reduce standardele de confort și, dimpotrivă, augmentându-le prin eficiența organizării.
         - Colectarea deșeurilor nu se face după un management performant.
         - Sunt carențe în aplicarea reglementărilor urbane, a tehnologiilor, în valorificarea resurselor și a politicilor de dezvoltare, etc..
         În rezumat trebuie acoperite și aplicate în mod inteligent problemele de: guvernanță, energie, construcții, infrastructură, transport, tehnologii informatice, educație și sănătate.
         Reporter: Ce înseamnă un oraș inteligent?
         Mihai Mihaiță: Oraș inteligent este unul cu cel puțin o inițiativă care tratează una sau mai multe dintre următoarele caracteristici: o Guvernare Inteligentă, Oameni Inteligenți, un Mod de Viață Inteligent, o Mobilitate Inteligentă, o Economie Inteligentă și un Mediu Inteligent. Dintre cele șase caracteristici, cel mai adesea, activitatea se concentrează pe un Mediu Inteligent și o Mobilitate Inteligentă.
         Pentru a ne gândi la un parcurs către "Smart City" este absolut necesar să se cunoască și să se înțelea¬gă conceptul de către cei care îl promovează, dar și de cei cărora le este destinat. Nu există "Smart City" fără "cetățeni smart".
         Existența conceptului la nivel de declarații publice fără înțelegerea conținutului său și a condițiilor proprii, specifice, fără consecvență în aplicare a principiilor și fără împărtășirea convingerilor cu toți cei care contribuie în cadrul aces¬tui proces - și nu sunt mulți - este total insuficient.
         Un oraș nu se poate angaja pe un parcurs "Smart" dacă cei care îl conduc și îl reprezintă nu promovează acest lucru și nu adoptă o strategie bună. A realiza o strategie apelând la consultanți este foarte important, dar dacă orașul este doar un client care așteaptă să-i fie livrat produsul la termen efectul conduce la ratare (eșec). Elaborarea unei strategii are o componentă instructivă pentru cel care o va adopta pentru că aceasta trebuie să vină de la propriile probleme reale și bine înțelese și mai trebuie, după adopție, să-l ghideze conștient pe beneficiar în toate problemele și proiectele pe care le va adopta.
         Flexibilitatea conceptuală este foarte importantă pentru că servește edililor marilor aglomerații urbane care pot selecta, integra și adapta tehnologii creând soluții pe măsura cerințelor specifice, dând prioritate sectoarelor critice.
         Reporter: Dați un exemplu de cum dezvoltarea tehnologică influențează rezolvarea provocărilor într-un oraș inteligent.
         Mihai Mihaiță: În demersurile îndreptate spre rezolvarea situațiilor grave pe care le-am evocat tehnologia informatică este un important factor care facilitează apariția și evoluția procesului prin care orașele pot să facă față provocărilor într-un "mod inteligent".
         Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (TIC) unește și întărește legăturile între oameni, în planul afacerilor, infrastructurilor, resurselor, energiei și spațiilor, precum și furnizarea de instrumente inteligente de organizare, de guvernanță.
         Astfel, putem defini "Un oraș inteligent" - un oraș care încearcă să rezolve problemele locuitorilor, mai ales prin intermediul soluțiilor bazate pe TIC, printr-un parteneriat urban care implică mai multe părți interesate.
         Reporter: Sunt autoritățile pro-active pentru dezvoltarea orașelor inteligente?
         Mihai Mihaiță: Noi ne ciocnim de mai multe mentalități. Una este aceea că administrațiile preferă să plătească ceea ce produce efecte pe termen scurt, relativ la mandatul lor și este vizibil pentru electorat. Alta este reținerea de a discuta public despre nereușite și erori care nu pot fi contracarate decât dacă sunt asumate ca probleme. În această acțiune ONG-urile să fie colaboratori pentru rezolvarea problemelor și nu factori de presiune. O combinație bună și importantă ar fi recursul la competențele locale, la inteligența din propria comunitate, la experiența și calificarea unor experți. Ar trebui învățat cum să se integreze cele două lumi paralele, cea pe bani publici și cea privată, fără de care nu poate fi conceput un "Smart City".
         Un primar, când termină mandatul și vrea să îl continue, sau altul care candidează și pretinde că este mai bun, ar trebui să vedem pentru primul, dacă a navigat cu destinele orașului, iar pentru al doilea ce vrea să facă. Am vrea să vedem strategia localității, să-i apreciem calitatea și coerența, aplicativitatea prin politici definite și asumate public. Consecvența, prin caracteristicile proiectelor derulate sau propuse. Unde lipsesc aceste elemente scrise, publicate și elaborate în regim deschis, pe bază de consultare autentică, acolo nu poate fi vorba de "Smart City".
         Conceptul "Smart City" - constituie un domeniu științific de studiu ce trebuie abordat sistematic, iar toate proiectele se cer abordate "Smart".
         Sper că administrația publică din România este capabilă să conștientizeze importanța pe care o are conceptul "Smart City" pentru evoluția sa ulterioară.
         "Smart City" este și va rămâne, pentru mult timp, un subiect deosebit de important pentru numeroase orașe, comunități și regiuni din România.
          
     
    .
     
    [ tipărește articolul ] Tipărește articolul
     
    .