Bursa Construcțiilor Investiții Piața Imobiliară Prețuri Amenajări Proiecte Locuinte
 arhivă reviste:     Autorizații   Certificate   Licitații      Newsletter     Abonează-te   LogIn Abonați   Despre noi 
 arhivă articole:    
 Prima Pagină
 Ştirile Zilei
 Locuinţe
 Piaţa Imobiliară
 Proiecte
 Amenajări
 Smart City
 Materiale
 Preţuri
 Finanţare
 Investiţii
 Perspective
 Consilier
 Legea
 Companii
 Internaţional
Reviste
Bursa Construcțiilor numărul 2 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 1 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 8 / 2018
Bursa Construcțiilor numărul 7 / 2018
Smart City
GEORGE SCRIPCARU, PRIMARUL BRAȘOVULUI:
"Când am început proiectul Brașov, nu știam că într-o bună zi se va numi smart city"
07.09.2017
Alte articole din secțiune
  • "Trebuie să ne concentrăm pe mobilitatea urbană"
  • "Suntem singura țară din zonă care conturează o Strategie Națională de Smart City"
  • Casele inteligente cheamă sisteme de securitate "smart"
  • Green Spots - investiție de 100.000 de euro
  • "Oportunitățile privind satele inteligente sunt extraordinare pentru viitor"
  • "Smart City este un sistem al sistemelor, care operează în mod integrat"
  • CJ Iași vrea să exploreze investițiile de tip "Smart City"
  • "Crearea unui smart city for smart communities, - obiectivul principal al Primăriei București "
  • "Este important ca autoritățile locale să vină în întâmpinarea nevoilor cetățenilor"
  • Transportul inteligent - prioritatea MASDAR SMART CITY în 2018
  • Municipiul Oradea face pași către "smart city"
  • Deloitte Consultanță va elabora "Strategia pentru dezvoltarea unui oraș inteligent Smart City București"
  • "Soluțiile smart-city îmbunătățesc sensibil viața cetățenilor și aduc economii la bugetul public"
  • "Înainte de a fi smart, un oraș românesc trebuie să fie clean"
  • Peste un sfert din populația țării noastre trăiește în orașe cu proiecte Smart City
  •      Toți turiștii care trec prin Brașov sunt plăcut impresionați de schimbarea semnificativă în bine prin care a trecut municipiul în ultimii 10 ani. Prima impresie pe care Brașovul o transmite vizitatorului este că îți dorești să locuiești în acea comunitate.
         Este interesant cum bra¬șovenii au reușit acolo unde majoritatea celorlalte orașe par a fi încremenite, ba chiar se degradează.
         Am aflat o parte din rețeta succesului cu ocazia evenimentului Lumea Geospațială, care s-a desfășurat în această vară la Brașov.
          
     
          Lumea Geospațială - fructificarea poziției geografice a evenimentelor și persoanelor
         Geospațial nu înseamnă neapărat ceva despre sateliți, ci este despre fructificarea poziției geografice a evenimentelor și persoanelor, indiferent dacă acestea sunt staționare sau se află în mișcare. Cea mai relevantă formă de vizualizare a preocupărilor și problemelor unei comunități este reprezentarea tuturor acestora pe o hartă. De fapt pe una și aceeași hartă: toate instituțiile care gestionează activități ale aceluiași oraș, de la primărie și până la companii de utilități și ins¬tituții de ordine publică, ar trebui sa vadă același lucru atunci când se uită la harta problemelor orașului. Dacă instituțiile nu au o asemenea hartă comună a problemelor comunității înseamnă că în acel oraș cetățenii sunt nevoiți să facă drumuri suplimentare și inutile prin oraș, pentru că autoritățile publice care trebuie să îi deservească nu sunt capabile să comunice între ele.
         Cât despre sateliți, da, într-adevăr, schimbările unui teritoriu se văd foarte bine din spațiu, indiferent dacă este vorba doar de o construcție într-o curte sau de o defrișare înfiorătoare. Este în sarcina instituțiilor publice să ia în considerare această sursă de informație și să afle dacă este vorba de activități autorizate sau ilegale, în caz că doresc să fie proactive față de atribuțiile pe care le au potrivit legii. Soluții facile pentru detectarea ilegalităților există, trebuie doar ca instituțiile să-și dorească să facă treaba pe care noi, cetățenii, ne așteptăm să o facă.
          Adrian Gabor, fost viceprimar al orașului în perioada 2004-2012: "Am început cu ceea ce trebuia - sistemul informatic geografic"
         Despre transformarea Brașovului, ne-a vorbit Adrian Gabor, fost viceprimar al orașului în perioada 2004-2012: "Am început cu ceea ce trebuia, adică cu GIS-ul (n.a. sistem informatic geografic). Pasul zero a fost proiectul de platformă GIS care a însemnat trecerea majorității activităților primăriei în sistem GIS și integrarea tuturor informațiilor istorice și curente ale primăriei într-o singură hartă. După ce am avut vederea de ansamblu completă și corectă asupra tuturor problemelor orașului, am putut să ne definim strategia prin care să dezvoltăm cât mai eficient și mai sustenabil orașul. Și fără eroare, nici față de cetățeni și nici față de resursele pe care le-am avut la dispoziție".
         Primul impact al integrării activităților primăriei în GIS a fost creșterea eficacității primăriei, potrivit domniei sale. Conducerea primăriei știa că, dacă vede în oraș ceva care nu se regăsește în harta din computerele primăriei, atunci în¬seamnă că un funcționar nu și-a făcut treaba când sau cum trebuie. Apoi a urmat impactul în eficacitate: cum poți să atingi cât mai multe obiective dispunând de aceleași tipuri de resurse de care dispune orice primărie din România? La acest capitol informațiile complete, corecte și la zi din GIS au făcut diferența. "Nu am fi putut realiza multe proiecte dacă nu am fi avut GIS-ul așa cum îl are primăria Brașov", afirmă Adrian Gabor.
          George Scripcaru "Proiectele au fost făcute cu respect pentru oameni și nu pentru a bifa proiecte"
         George Scripcaru, primarul Brașovului, ne-a povestit: "Toate proiectele au fost făcute cu respect pentru oameni și nu pentru a bifa proiecte, ne-am dorit construirea unei comunități în care oamenii cooperează între ei pentru binele comunității".
         Astfel, locuitorii Brașovului au fost direct implicați în proiectele primăriei, o mare parte a efortului echipelor care au coordonat proiectele a fost concentrat pe dialogul cu comunitatea locală. Radiografia problemelor comunității inventariate de primărie, precum și soluțiile propuse, au fost dezbătute cu cetățenii înainte ca deciziile să fie adoptate. Astfel comunitatea locală a devenit un sprijin pentru realizarea proiectelor pentru că nu mai era vorba de "proiectele primarului", ci despre proiectele lor, ale locuitorilor. Au înțeles că, așa cum va fi rezultatul proiectelor, așa le va fi și calitatea vieții, potrivit domnului Scripcaru.
         Printre proiectele de mare anvergură cu care primarul Brașovului și-a început primul mandat, în anul 2004, s-a enumerat și "proiectul GIS". Deși acesta nu era direct vizibil către public, cel puțin nu în prima fază de dezvoltare, el a fost una dintre pietrele de temelie care a facilitat realizarea multor altor proiecte cu impact și vizibilitate majore. GIS-ul Brașovului a fost unul de pionierat pentru România, deoarece alte proiecte existente la acea vreme au abordat o arie de activități mult mai restrânsă, pe când la Primăria Brașov toate activitățile și informațiile au fost integrate în GIS.
         Un exemplu de abordare integrată este infrastructura rutieră a orașului.
         Indicatorul de performanță impus proiectantului, în anul 2008, a fost ca traversarea orașului prin centru, adică pe axa cea mai aglomerată, să dureze maxim 15 minute. Pentru atingerea acestui obiectiv a fost nevoie nu doar de "scoaterea" traficului greu în afara orașului, ci și de reconfigurarea întregii infrastructuri rutiere din oraș. Pentru traficul greu a fost fundamentat traseul ocolitoarei Brașovului. Având toate informațiile la îndemână, fundamentarea a fost făcută și rapid, și corect. Însă traficul din oraș a fost un subiect de o complexitate mult mai mare generând o mulțime de provocări: cum trebuie modificată infrastructura rutieră? Cum reconfigurezi transportul public astfel încât să generezi un serviciu public de calitate superioară? Ce se va întâmpla cu rețelele de utilități aflate de-a lungul străzilor? Care va fi impactul dpdv al poluării aerului? Dar al poluării fonice? Ce se va întâmpla cu spațiile dintre blocuri și trama stradală? Cât va costa un asemenea proiect? Cum și cu cine va fi gestionat proiectul? Și, foarte important, cum poți să execuți această transformare a orașului fă¬ră să deranjezi prea tare locuitorii Brașovului?
         Au fost puse multe asemenea în¬trebări și probabil că tocmai aceas¬tă mulțime de întrebări a netezit calea către un proiect de succes: echipa primăriei a luat în considerare întreg impactul unui asemenea proiect în loc să abordeze proiectul ca fiind doar unul de modernizare a străzilor. Abordarea integrată a unui spațiu geografic a fost cea care a permis atingerea mai multor obiective printr-un singur proiect. Dacă în alte orașe din România suntem obișnuiți ca imediat după o modernizare a străzilor să urmeze bombardarea străzii din cauza unei lucrări la o rețea de utilități și după aceea schimbarea bordurilor, iar la final din nou modernizarea străzii (nu-i așa că este necesară dat fiind că intervenția la rețeaua de utilități a lăsat munți și cratere pe stradă și trotuar?!), aflăm că la Brașov primăria nu doar că nu a trebuit să refacă lucrări, ci a știut chiar și segmentele de stradă pe care a trebuit să pună din start asfalt cauciucat pentru a se încadra în normele de poluare fonică.
         În plus fiecare autorizație de săpătură este monitorizată. Primăria știe cine, unde, când și de ce a săpat. Iar când apare o problemă (groapă) în urma unei săpături, res¬pectiva companie este imediat anunțată ca să intervină și să remedieze situația. "Totodată prin regulamentul local de urbanism am impus ca în urma lucrărilor să fie reasfaltată nu doar suprafața gropii, ci întreaga bucată de la trotuar și până la axul drumului. Astfel durata lucrării a crescut substanțial și am eliminat reapariția problemelor la câteva luni după săpătură", mai spune George Scripcaru.
         Drept rezultat traficul prin Brașov este aerisit, plăcut și nu ai senzația de înghesuială. În conformitate cu studiile efectuate, o mare parte din artere au devenit cu sensuri unice, spațiul câștigat permițând crearea de locuri de parcare rezidențială, în mare măsură, și publică.
         Noul serviciu de parcare rezidențială oferit locuitorilor Brașovului a avut și el impact benefic pe multiple planuri. Pe de o parte era un serviciu mult dorit de brașoveni, iar pe de altă parte cei dornici erau și dispuși să plătească pentru noul serviciu. În aceeași perioadă, în plină criză financiară, și primăria Brașov a luat în considerare creșterea impozitelor pe locuințe la fel ca majoritatea primăriilor din țară, necesitatea suplimentării bugetului fiind evidentă. Însă o creștere de 10% a impozitului pe locuințe nu ar fi generat un venit semnificativ (impozitul anual era de 86 lei) și ar fi fost o măsură extrem de nepopulară. Însă taxa anuală de parcare rezidențială este în valoare de 146 de lei. Impactul a fost fantastic: venitul propriu al primăriei a crescut la nivelul anului 2010 cu circa 5% doar din parcările rezidențiale, parcări care au fost generate ca urmare a reconfigurării infrastructurii rutiere. În acest prezent în Brașov există aproximativ 40.000 de locuri de parcare rezidențială la un număr de 150.000 autovehicule proprietate privată. Pentru ca sarcina parcărilor rezidențiale să nu fie doar pe seama primăriei și a spațiilor publice din oraș, regulamentul de urbanism a fost modificat încă din 2007 astfel încât fiecare nouă construcție cu locuințe colective (blocuri) are obligativitatea de a asigura cel puțin 1 loc de parcare pentru fiecare apartament.
         Din punct de vedere financiar lucrurile par a fi atât echilibrate, cât și sub control:
          Cheltuielile pentru întreținerea străzilor din Brașov sunt acoperite și din taxa de liberă trecere prin interiorul orașului;
          Ca urmare a inventarierii prin GIS a domeniului public și privat al primăriei, a fost posibilă definirea de pachete de locații publicitare care au fost scoase la licitație;
          Tot cu ajutorul inventarierii din GIS, masa impozabilă a crescut considerabil în perioada 2007 - 2012.
         În general, Primăria a atras o mulțime de fonduri europene ca să rezolve problemele brașovenilor. Identificarea mai precisă a acestora și fundamentarea proiectelor de infrastructură propuse pentru finanțare europeană au fost posibile într-o foarte mare măsură datorită hărții unice în care sunt integrate toate informațiile primăriei. Astfel planurile de situații și cele de amplasament au fost obținute direct din GIS: întreaga rețea de iluminat public (peste 11.000 de stâlpi de iluminat), stațiile de călători, trama stradală (necesară în aproape toate proiectele), marcajele rutiere și multe altele. În lipsa GIS-ului, așa cum îl are Primăria Brașov, cel mai probabil nu s-ar fi putut întocmi în timp util documentația tehnică pentru accesarea finanțărilor, potrivit specialiștilor. Sau generarea acesteia ar fi necesitat costuri imense, caz în care nu s-ar mai fi justificat accesarea fondurilor.
         Însă activitatea primăriei nu s-a concentrat doar pe infrastructură și resurse financiare, cartiere întregi fiind reabilitate, calitatea vieții în acele zone crescând considerabil, sunt de părere oficialii Primăriei. Drept dovadă zone precum Bartolomeu sau Noua, odinioară cartiere rău famate ale Brașovului, au devenit cele mai căutate locații pe piața imobiliară. Este drept că și geografia locului a permis intervențiile care au reconfigurat în întregime acele zone.
         De asemenea, autoritățile au înființat și dispeceratul pentru cetățeni. "Acesta nu este doar un punct de contact unde brașovenii să-și poată vărsa problemele, ci este un centru în care majoritatea solicitărilor sunt rezolvate pe loc, în timpul apelului telefonic", ne-au declarat reprezentanții Primăriei Brașov, adăugând că lansarea call center-ului care să și rezolve pe loc, ori de câte ori este posibil, problemele semnalate este doar unul dintre numeroasele exemple de abordare integrată împreună cu viziunea sustenabilității. Proiectul a fost posibil doar în momentul în care toate sistemele informatice din primărie au fost interconectate cu GIS-ul.
         "Atunci când am început proiectul Brașov nu știam că ceea ce facem într-o bună zi se va numi Smart City", ne-a povestit George Scripcaru, precizând: "Apariția conceptului de smart city ne confirmă că drumul pe care am pornit în 2004 și modul în care am făcut lucrurile sunt dorite de toată lumea, nu doar în România. Ne bucură să auzim că și alții confirmă că cel mai important este cetățeanul și comunitatea în care acesta trăiește. Ne bucură și apariția standardului ISO care definește indicatorii de calitate a vieții și dezvoltare sustenabilă pentru comunitățile locale (n.a. ISO 37120 din 2014). Ne ajută la îmbunătățirea dialogului atât al comunității în relația cu primăria, dar și al primăriei în relația cu ce¬lelalte instituții care-și des¬fășoară activitatea în municipiul Brașov".
         Existența unor repere unanim acceptate ajută la prioritizarea mai ușor a problemelor, respectiv a proiectelor. Totodată separă promisiunile fără acoperire față de obiectivele realiste.
          Managementul integrat al informațiilor este critic pentru construirea unui oraș inteligent
         Transpunerea activităților și informațiilor primăriei într-o hartă unică a fost piatra de temelie a transformării Brașovului, potrivit reprezentanților Primăriei.
         Gabriela Vlad, directorul Direcției IT și Servicii Electronice, ne-a explicat cum de a fost posibilă construirea unui instrument informatic care să aibă un asemenea impact în transformarea unui oraș:
         "Mai întâi a fost poziționarea strategică: IT-ul a devenit responsabil de managementul informațiilor din Primăria Brașov, nu doar de ges¬tionarea rețelei de calculatoare și a echipamentelor auxiliare. Aceas¬tă schimbare de poziționare a însemnat că puținii oameni de la IT au trebuit să cunoască în detaliu toate, dar absolut toate activitățile din Primărie. Apoi am respectat principiul că nu poți gestiona cu adevărat un teritoriu dacă nu ai un inventar complet al lui și al activităților care se desfășoară asupra lui. Nu în ultimul rând, ne-am întrebat în permanență, la fiecare pas de informatizare: care este întreg ciclul de viață al activității pe care o abordăm, de la cetățean și până la nivelul decizional aferent acelei activități? De aici am știut care este totalitatea informațiilor care trebuie gestionate și care dintre ele trebuie să fie disponibile fiecărui punct decizional".
         Reprezentanții Primăriri ne-au mai declarat că în Brașov instituțiile și companiile care furnizează servicii publice chiar se întâlnesc și dezbat împreună. O fac cu cadență săptămânală, chiar de două ori pe săptămână. Este vorba de întrunirile regulate ale comisiilor de urbanism și de circulație, întâlniri la care participă întreaga conducere a primăriei și reprezentanții desemnați ai companiilor de utilități (apă/canal, gaze, electricitate etc.), precum și din partea altor instituții (cadastru, poliție etc.). După operaționalizarea GIS-ului în primăria Brașov, toate aceste dezbateri au loc cu harta teritoriului în față. Mai exact harta este interfața de vizualizare a tuturor informațiilor necesare deciziilor comisiilor și aduce informații nu doar din sistemul GIS, ci și din toate celelalte sisteme informatice precum gestiunea do¬cumentelor, evidența economică, taxe și impozite și altele.
         Așadar primul obiectiv strategic al IT-ului, în efortul primăriei de a gestiona unitar întreg orașul prin integrarea tuturor instituțiilor publice și a companiilor de utilități în fluxurile decizionale, a fost cel de a asigura o platformă unică atât pentru fundamentarea deciziilor, cât și pentru consemnarea detaliată a tuturor deciziilor cu impact asupra teritoriului și cetățenilor mu¬nicipiului Brașov.
         După ce harta unică a devenit o obișnuință ca suport decizional pentru toate instituțiile și companiile implicate în comisiile săptămânale ale primăriei, acestea au fost pregătite pentru materializarea celui de-al doilea obiectiv strategic: schimbul online de informații între primărie și instituții (câte instituții fac schimb online?).
         Pe baza exercițiului de fundamentare în comun a deciziilor, primăria împreună cu instituțiile și companiile au putut să definească tipurile de informații pe care trebui să le schimbe online. Astfel au fost semnate acorduri de schimb de date între primărie și 15 companii și operatori de date în baza cărora sistemul GIS al primăriei a fost extins către acestea. Noile servicii electronice inter-instituționale au ca fundament harta unică la nivelul municipiului și permit partenerilor primăriei să acceseze informațiile la zi despre teritoriu și rețelele de utilități.
         În această platformă online se face coordonarea planurilor anuale de lucrări prin care companiile de utilități își corelează între ele lucrările care necesită săpături în domeniul public. Aceeași plat¬formă ajută companiile de utilități ca lucrările de intervenție la avarii să nu afecteze alte rețele de utilități aflate în proximitatea avariei.
         "Nevoile și cerințele comunității sunt în permanentă evoluție, prin urmare din punct de vedere al suportului informațional niciodată nu poți să spui că ți-ai terminat treaba, trebuie să fim în pas cu schimbările" mai afirmă doamna Vlad.
          
     
          Revista BURSA CONSTRUCȚIILOR a fost premiată în cadrul evenimentului LUMEA GEOSPAȚIALĂ, care s-a desfășurat în această vară la Brașov
         "Lumea Geospațială" este cea mai veche comunitate a utilizatorilor de soluții geospațiale din România și Republica Moldova.
         Organizată ca un eveniment de informare, educare și schimb de experiențe, a XV-a ediție a conferinței "Lumea Geospațială", organizată de Integraph Computer Services, a adus împreună peste 100 de participanți care fac parte din managementul strategic, executiv și tehnic din administrația publică centrală și locală, utilități, telecomunicații și transporturi, securitate națională, apărare și ordine publică și din companii private.
         "Lumea Geospațială" este un eveniment unic în domeniul geospațial mai ales datorită relațiilor pe termen lung create între participanții la conferință, deopotrivă beneficiari și furnizori de soluții.
          
    .
     
    [ tipărește articolul ] Tipărește articolul
     
    .