Bursa Construcțiilor Investiții Piața Imobiliară Prețuri Amenajări Proiecte Locuinte
 arhivă reviste:     Autorizații   Certificate   Licitații      Newsletter     Abonează-te   LogIn Abonați   Despre noi 
 arhivă articole:    
 Prima Pagină
 Ştirile Zilei
 Locuinţe
 Piaţa Imobiliară
 Proiecte
 Amenajări
 Smart City
 Materiale
 Preţuri
 Finanţare
 Investiţii
 Perspective
 Consilier
 Legea
 Companii
 Internaţional
Reviste
Bursa Construcțiilor numărul 8 / 2017
Bursa Construcțiilor numărul 7 / 2017
Bursa Construcțiilor numărul 6 / 2017
Bursa Construcțiilor numărul 5 / 2017
carti de vizita de lux
INKU
Smart City
OPINII - ORAȘELE INTELIGENTE ALE ROMÂNIEI ZAC PE HÂRTIE
Pe ce loc e Bucureștiul în lumea "smart city"
06.10.2017
Alte articole din secțiune
  • "Pentru dezvoltarea de proiecte smart city, ne trebuie în primul rând o politică în domeniu"
  • Stâlpii inteligenți de iluminat economisesc electricitate între 50% și 70%
  • Colectarea și analizarea datelor și "Internet of Things" sunt concepte vitale în orașul viitorului
  • Grupul de presă BURSA - premiat de Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate
  • Municipalitatea vrea un București "smart"
  • Orange furnizează soluții de digitalizare în patru orașe din țară
  • "Când am început proiectul Brașov, nu știam că într-o bună zi se va numi smart city"
  • Orange a investit 200.000 euro într-un program pentru accelerarea start-up-urilor
  • Alba Iulia - orașul din țara noastră cu cele mai multe proiecte inteligente
  • Îmbunătățirea cadrului legislativ și introducerea stimulentelor de ordin financiar - elemente de importanță majoră
  • Securitatea cibernetică pentru un oraș inteligent - o luptă permanentă de-a "șoarecele și pisica"
  • Primăria Sectorului 3 intenționează să-și digitalizeze aproape complet activitatea
  • Primăria Sectorului 1 vrea să implementeze un sistem de management integrat al deșeurilor
  • "Nu avem o cultură a administrației publice de tip smart"
  • "Smart City" cere o voință politică reală și fermă, dublată de consecvență administrativă
  •      Urbanizarea și tehnologizarea accelerată au pus presiuni mari pe administrațiile locale ale orașelor. Infrastructura și serviciile publice fac față cu greu în multe capitale ale lumii, iar nivelul de viață, poluarea și standardele în scădere ale serviciilor de educație și sănătate cer inițiative noi, adaptate noului secol. Cele mai dezvoltate orașe au găsit o soluție prin tehnologie, în măsura în care o mai buna conectivitate a serviciilor publice ar duce la soluții mai eficiente pentru traiul zilnic, reducerea bugetelor și creșterea nivelului de viață.
         Conceptul de "smart city" sau de oraș inteligent reprezintă integrarea tehnologiilor cu conexiune la internet în administrația locală, practic tehnologizarea relației dintre cetățeni și oraș. Nu vorbim despre un scop final, ci de o constantă dezvoltare, integrare și inter-conectivitate a serviciilor oferite de oraș pentru cetățeni, de transparentizarea actului executiv, la nivel de primării și de procesarea unei cantități imense de date strânse în folosul cetățenilor. Într-o definiție mai tehnică, tehnologia comunicării și informației este integrată cu conceptul de Internet of Things (IoT). IoT reprezintă revoluția tehnologică de interconectare a diferitelor dispozitive, prin intermediul internetului.
         Un autobuz poate anunța o stație de sosirea sa, bazându-se pe informațiile primite despre trafic, într-un sistem integrat la nivel de primărie. O aplicație din telefonul mobil al călătorului poate plăti biletul, iar un site poate monitoriza numărul de curse făcute pentru a-l oferta cu beneficii din folosirea ecologică a transportului urban. Un sms poate informa turistul despre destinațiile turistice apropiate sau despre locurile de cazare. Senzori în coșurile de gunoi ale orașului pot crea o hartă pe care s-o urmeze serviciile de resort, ca să eficientizeze consumul de combustibil. Sunt câteva exemple de integrări inteligente ale tehnologiilor aferente.
         Orașele inteligente, conform unui studiu recent realizat de Bank of America Meryll Lynch, găzduiesc 55% din populația lumii, dar produc 85% din PIB-ul global. Inves¬tițiile în dezvoltarea suplimentară a acestora reprezintă o piață de 1,7 triliaone de dolari americani. 712 miliarde de dolari vor fi investiți, la nivel global, numai în infrastructură.
         În această lună va fi organizată conferința "Smart Cities of Romania", aflată deja la a treia ediție. La ediția trecută, proiectele din mai multe orașe au fost premiate. Astfel, Oradea a primit premiul "Cea mai activă administrație locală", iar o serie de firme private, implicate în proiectele aferente, la nivel central și local, au fost premiate pentru diferite proiecte de resort. Organizatorii îl citează pe Madalin Teodosescu, președintele Asociației Orașelor, care ridică nevoia unei strategii naționale "smart".
         "Multe dintre orașele mici au prinse în strategiile de dezvoltare locală componenta de oraș inteligent și atragerea de finanțări care să sprijine un asemenea tip de dezvoltare, iar dacă acest lucru ar putea să fie sincronizat cu administrația centrală ar fi un pas bun," a declarat Teo¬dosescu.
         Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a lansat, în luna decembrie a anului trecut, Ghidul Smart City pentru România, aflat în consultare publică. Site-ul MCSI citează ghidul drept un "instrument de evaluare a comunităților și un compendiu de bune practici internaținale". Orașul Alba Iulia este prezentat ca proiect pilot pentru 2018, sub egida "cealaltă capitală", cu un orizont de implementare până în 2020. Alba Iulia dorește să capitalizeze de pe urma Centenarului Marii Uniri.
         "În Alba Iulia avem cel mai dezvoltat program de smart city, fiind și cel mai sănătos proiect de smart city din România. Avem instituția centrală, adică Ministerul Comunicațiilor, care este implicat în proiect, instituția locală, Primăria Alba Iulia, și firme care vin cu tehnologii. Este un exemplu de bună practică ce se întâmplă la Alba-Iulia, ceea ce ar trebui multiplicat pe mai multe zone", a declarat Eduard Dumitrașcu, pre¬ședintele Asociației Române pentru Smart City și Mobilitate. Conform publicației europene Busi¬ness Review, cu o investiție de aproximativ 230 de milioane, Alba Iulia ar putea câștiga până la jumătate de miliard de euro, în următorii 35 de ani, iar investiția aferentă ar fi plătită în primii zece, după implementare.
         Un studiu din 2015 al Universității Tehnice din Viena identifică doar Timișoara și Cluj într-o listă europeană de orașe inteligente, dar cu scoruri destul de mici. Studiul include nu doar integrarea tehnologică în condițiile necesare, dar și factori precum pluralitatea etnică, educația pe parcursul vieții și deschiderea cetățenilor în fața tehnologiilor și a societății. Clujul, spre exemplu, are un scor decent la transportul public "smart", dar este în urmă cu partea de educație pe parcursul vieții. Timișoara are un scor peste zero la conștientizarea problemelor ecologice, multiculturalism și calitatea aerului, dar minusuri pe tot restul gamei de factori.
         În București, conceptul de Smart City se bucură de declarații de susținere din partea autorităților. Gabriela Firea a anunțat recent că Primăria Generală se află în faza de "etapele premergătoare pentru încheierea unor acorduri esențiale astfel încât București să devină un oraș smart". Un sistem de management al traficului, implementat în 2007-2009, funcționează slab spre incoerent. S-a stricat în 2015, iar de atunci este cam pierdut, și el, în trafic. Conform presei, pe lângă rezolvarea acestei probleme, primăria are în vedere sistemul de bike-sharing, transportul public, sistemele informatice din cadrul PMB și sistemul pentru Managementul Situațiilor de Urgență la nivelul Municipiului București.
         "Atunci când am preluat mandatul de Primar General, aproximativ 100 de intersecții din cele semaforizate erau integrate într-un sistem de management al traficului care era depășit ca uzură morală și fizică și nu putea să facă față sub nici o formă cerințelor. În acest moment avem un sistem care este adaptat noilor descoperiri în ceea ce privește sistemele hardware și software," a declarat Firea, care a promis o eficientizare cu 20-30% a traficului, în următorii ani.
         Este de menționat că un proiect de parteneriat între Comunitatea Waze din Romania și PMB, la nivel de director, ar fi putut include transmiterea datelor din traficul bucureștean mai rapid către serverele Google. Măsura ar fi eficientizat suplimentar traficul, costa zero lei și ar fi cerut o simplă comunicare oficială, din partea PMB către Google. În mod memorabil, doamna Firea s-a opus măsurii, în timpul campaniei pentru primărie, declarând că va veni cu un plan instituțional, paralel celui propus de Comunitate. 213 intersecții sunt monitorizate (sunt incluse în sistem, mai bine zis), conform declarațiilor edilului, din cele 434 exis¬tente. Primarul General a inaugurat în iulie un nou sediu pentru Centrul de Management al Traficului, în incinta primăriei.
         "București e smart city pentru că cetățenii sunt smart. În ceea ce privește elemente de smart city suntem foarte întârziați", a declarat Gabriela Firea.
         Capitala României este pe locul 109 în topul celor mai inteligente orașe din lume, într-un studiu întocmit de Universitatea din Navara și citat de Forbes. Este pe locul 62 la managementul public, dar 115 la guvernare, adică resurse există, doar că sunt un management slab. Bucureștiul este pe locul 120 la economie și 109 la tehnologie. La calitatea mediului, capitala este pe locul 148. Studiul Cities în motion (n.r. - Orașe în Mișcare) ia în calcul 77 de factori economici și sociali, dintre care și factori cu o influență mai puțin evidentă, cum ar fi numărul firmelor de arhitectură din oraș sau numărul magazinelor de reparații a bicicletelor.
         Conform Forbes, cel mai inteligent oraș este New York. Topul primelor zece mai include Londra, Paris, San Francisco, Boston, Amsterdam, Chicago, Seul, Geneva și Sydney. Revenind la New York, primăria se pregătește pentru revoluția IoT cu investiții majore. Peste 7500 de puncte de acces la internet vor fi instalate în "sectoarele" orașului, ele oferind internet public gratuit. 100 de senzori vor monitoriza calitatea aerului. Din 2010 (deci după București), 300 de senzori permit municipalității să modifice în timp real semafoarele, în trafic. Senzori instalați în 90 de școli vor controla lumina în sălile de clasă, pentru a reduce consumul de energie al orașului. Un program dezvoltat pentru grădinițe de către urbe permite părinților să primească sms-uri, în engleză și spaniolă, cu privire la calitatea educației din unitățile de învățământ preșcolar și ce scoruri au primit acestea de la ins¬pectori. Un sistem integrat permite newyorkezilor să vadă istoricul accidentelor rutiere în care au fost implicați pietoni, în ultimii cinci ani, pentru a monitoriza strategia de reducere a accidentelor în oraș.
          
     
    Mihnea Dumitru
     
    [ tipărește articolul ] Tipărește articolul
     
    .