|
|
Interviu cu domnul Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting "La nivelul administrației centrale, este esențială implicarea în a ajuta administrațiile locale pentru implementarea proiectelor de Smart City și finanțarea acestora" "Tehnologia nu este folosită suficient de bine în România în sprijinul cetățenilor din cauza autorităților și lipsei de competențe în general și de resurse" Vegacomp a semnat un parteneriat cu ARSCM (Asociația Română de Smart Cities și Mobilitate) pentru a coordona Proiectul numit Academia Smart City, respectiv primele cursuri de Smart City din România Reporter: Cum a evoluat industria smart city, în ultimii ani, în România? Cât de mult este folosită tehnologia în beneficiul cetățenilor? Cornel Bărbuț: Industria Smart City a evoluat în România în patru ani de la zero+ la peste 100 de soluții Smart City implementate în diverse orașe din România. În 2015 a fost primul eveniment despre Smart City organizat în București de către Smart Cities of România, după care în fiecare an au crescut exponențial evenimentele legate de Smart City, ajungând ca în ianuarie 2018 să avem și primul eveniment legat de Smart City organizat de o singură companie (Siemens, în București). La nivel de administrații, anul trecut, erau deja peste 100 de City Manageri din cele 330 de orașe existente în România. Tehnologia nu este folosită suficient de bine în România în sprijinul cetățenilor din cauza autorităților și lipsei de competențe în general și de resurse. Aici este mult loc. Și sigur că trebuie adăugat și faptul că în România există riscul foarte mare ca tehnologia să fie utilizată abuziv în dauna unor persoane care nu utilizează tehnologia. Reporter: Este conceptul smart city o nouă găselniță pentru a cheltui bugetul public? Pot înțelege actualii funcționari din administrațiile publice avantajele unui oraș smart? Cornel Bărbuț: Nicidecum nu este o găselniță. La început mi se părea și mie o modă, un trend. Însă după ce am implementat 3 proiecte pilot pot spune că ele chiar îmbunătățesc sensibil viața și confortul cetățenilor și în plus aduc economii la bugetul public. Și dau doar câteva exemple simple pentru reducerea cheltuielilor publice absolut justificate și meritorii: iluminatul stradal cu led-uri controlate de la distanță wireless, parcările inteligente cu mai multe tipuri de senzori de parcare, infrastructura IT și de telecomunicații (de obicei sunt multe suprapuneri și cheltuieli nejustificabile la departamente diferite ale primăriilor șamd). Este în creștere nivelul de înțelegere al actualilor funcționari din administrațiile publice, fapt reflectat de Asociația Administratorilor Publici din România (un City Manager este în legislația română numit Administrator public) și creșterea acesteia în ritm exponențial. În plus, începând cu 2018 se vor face 5 module pentru funcționarii publici de curs despre Smart City tocmai pentru a înțelege conceptul de Smart City și avantajele unui oraș inteligent. Reporter: Care ar trebui să fie rolul autorităților în dezvoltarea conceptului de smart city? Cornel Bărbuț: Autoritățile pot fi driver sau co-pilot. În funcție de resursele și competențele disponibile. Asta la nivelul administrațiilor locale, însă la nivelul administrației centrale este esențial să existe o implicare în a ajuta administrațiile locale pentru implementarea proiectelor de Smart City și finanțarea acestora. Mai ales că sunt multe fonduri europene pentru aceste proiecte pe care alte țări le accesează și noi... pauză. Reporter: Ce înseamnă un oraș inteligent? Cum vedeți dumneavoastră idealul? Cornel Bărbuț: Un oraș inteligent este înțeles azi în foarte multe feluri. Practic am întâlnit atâtea percepții/răspunsuri câți oameni am întrebat. Pentru mine un oraș inteligent nu este despre tehnologie, ci despre oameni. Apoi, un oraș inteligent este pentru mine o altă eră de dezvoltare a societății, care a depășit faza monopolurilor și a trecut în faza de co-laborativ, co-participativ. Este vorba despre integrare (foarte multă informație și mulți senzori) și despre transparență (open data și big data). România are nevoie de mai multă transparență pentru a crește și nu numai pentru a îndepărta corupția. Un oraș inteligent ideal este pentru mine unul în care fiecare cetățean este ascultat de administrația locală și primește un răspuns în maxim 24 ore, indiferent care o fi el, un oraș în care tehnologia ajută pe toți și nu doar pe cei care vor să fie ajutați, dar și în care există spații pentru oameni, creație, inovație, respiro, care să fie cu zero tehnologie și cât mai aproape de natură. Reporter: Unde se află România, în acest moment, din punct de vedere al dezvoltării conceptului de smart city? Cornel Bărbuț: Suntem abia la început. Deși avem două ghiduri de Smart City, unul făcut de AAPR (Asociația Administratorilor Publici din România) și altul de MCSI - Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, conceptul de Smart City ar trebui tradus în standarde în limba română, dar și adaptat la specificitățile spațiului românesc. Estimez că în următorii 2-3 ani acest concept va avansa foarte mult, în special pentru că se vor face mult mai multe proiecte în România. Reporter: De ce nu este Bucureștiul un oraș smart? Cornel Bărbuț: Din cauza autorităților. Reporter: Cât de expus este un oraș "smart" atacurilor cibernetice? Cum pot fi ele contracarate? Cornel Bărbuț: Este expus ca orice proiect informatic. Cu cât se face cu mai multă responsabilitate, cu atât mai puține riscuri sunt. Există destule soluții de protecție cibernetică, așa cum în același timp și atacurile cibernetice evoluează. Cu responsabilitate, atenție și accent pus pe Operare și Întreținere în proiectele de Smart City se pot evita problemele majore prin mentenanță preventivă și audituri de Securitate cibernetică regulate, efectuate de 3rd parties specializate. Reporter: Cât de mult crește calitatea vieții cetățeanului într-un oraș inteligent? Cum pot fi dezvoltate sustenabil comunitățile locale din România? Cornel Bărbuț: Sunt multe aspecte în care se vede creșterea calității vieții cetățeanului într-un oraș inteligent. Practic prin fiecare verticală de Smart City (un raport european din 2014 numit "Mapping the Smart Cities in the EU menționează 6 verticale: Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living și Smart Governance) se crește această calitate a vieții cetățeanului. Este mai greu de evaluat în procente sau alte unități de măsură la acest moment, dar statisticile arată că cetățenii sunt mult mai mulțumiți de orașele și administrațiile lor după implementarea acestor proiecte de Smart City. Sunt multe soluții de dezvoltare sustenabilă a comunităților din România prin proiecte Smart City, dar amintesc doar una acum: tehnologizarea asistenței sociale. Se cheltuie azi o grămadă de bani aiurea și rezultatele sunt mai mult decât nesatisfăcătoare, însă senzorii, aplicațiile medicale (e-Health) și de asistență socială (de tip Senior Care) ajută enorm de mult comunitățile locale pe termen lung. Reporter: Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, "cel mai smart" oraș din lume? Cornel Bărbuț: În noiembrie 2016 premiul pentru cel mai Smart City din lume a fost acordat de World Smart City Congress în Barcelona orașului New York. Eram la Barcelona și așteptam ca la premiile Oscar să anunțe măcar câteva argumente pentru finaliști, de ce au fost aleși în finală, dar nu au spus nimic. Ce are New York-ul diferit de alte orașe? Am avut ocazia să întâlnesc reprezentanți ai primăriei care mi-au dezvăluit două din secretele lor: A. În primăria din New York există un colectiv de 8 oameni dedicați special doar pentru proiecte și soluții Smart City. În plus primarul este dedicat, a comandat un studiu cu viziunea dezvoltării pe 10 ani și pune și bani (100 milioane de dolari în 2016) la dispoziția IMM- urilor și start-up-urilor pentru a rezolva problema cetățenilor orașului. B. Preocuparea lor majoră era atunci cum ar putea să ajungă la timpul de implementare al unui proiect Smart City să nu depășească un an de la momentul primei discuții cu o firmă. Și asta pentru că tehnologiile se învechesc destul de repede și birocrația este și la ei destul de mare. Reporter: Care sunt principalele proiecte ale Vegacomp Consulting în industria "smart"? Cornel Bărbuț: Vegacomp Consulting a implementat toate cele 3 proiecte pilot ale Telekom România de până acum, în București, în Parcul Tineretului din Sectorul 4, în 2015 - 2016, în Constanța și Piatra Neamț în 2017, fiecare având parteneri diferiți (CISCO, ZTE și Huawei) și soluții diferite. În plus, Vegacomp a semnat cu Primăria Alba Iulia un Acord de colaborare în 2017 pentru furnizarea soluțiilor proprii Vegacomp de Smart Parking (50 de senzori de parcare wireless bazați pe LoRaWAN produși în România) și Smart Metering (telecitirea contoarelor de electricitate, apă și gaz prin LoRaWAN într-o singură aplicație). În 2018 Vegacomp a semnat un parteneriat cu ARSCM (Asociația Română de Smart Cities și Mobilitate) pentru a coordona Proiectul numit Academia Smart City, respectiv primele cursuri de Smart City din România. Primul curs numit "Introducere în Smart City" va fi în perioada 21-23 februarie 2018 și va fi urmat de alte 2 sesiuni în 2018 (n.r. interviul a avut loc la începutul lunii februarie). Ar urma un alt curs de Smart City și în Londra în aprilie 2018, precum și alte niveluri de cursuri ulterioare. Senzorii de parcare bazați pe Lora (soluție de Smart Parking) sunt în prezent instalați și funcționali în 5 orașe din România, iar Soluția de Smart Metering funcționează de aproape un an la un mare mall din București și de peste 4 luni la site-urile de telefonie mobilă ale unui operator de telecomunicații. Reporter: Există în România mai multe proiecte pentru "smart city", însă, la nivel național, nu avem o strategie coerentă pentru dezvoltarea acestui domeniu. Considerați că Strategia de Dezvoltare a României ar trebui să includă și un capitol despre "smart city"? Cornel Bărbuț: Evident că da. Dar mai sunt și alte opțiuni prin care autoritățile centrale se pot și trebuie să se implice în promovarea proiectelor Smart City în România în următorii ani. Reporter: Vă mulțumesc!
.
[ tipărește articolul ]
|