Interviu cu domnul Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting
      "La nivelul administraţiei centrale, este esenţială implicarea în a ajuta administraţiile locale pentru implementarea proiectelor de Smart City şi finanţarea acestora"
      "Tehnologia nu este folosită suficient de bine în România în sprijinul cetăţenilor din cauza autorităţilor şi lipsei de competenţe în general şi de resurse"
      Vegacomp a semnat un parteneriat cu ARSCM (Asociaţia Română de Smart Cities şi Mobilitate) pentru a coordona Proiectul numit Academia Smart City, respectiv primele cursuri de Smart City din România
     Reporter: Cum a evoluat indus­tria smart city, în ultimii ani, în România? Cât de mult este folosită tehnologia în beneficiul cetăţenilor?
     Cornel Bărbuţ: Industria Smart City a evoluat în România în patru ani de la zero+ la peste 100 de soluţii Smart City implementate în diverse oraşe din România. În 2015 a fost primul eveniment despre Smart City organizat în Bucureşti de către Smart Cities of România, după care în fiecare an au crescut exponenţial evenimentele legate de Smart City, ajungând ca în ianuarie 2018 să avem şi primul eveniment legat de Smart City organizat de o singură companie (Siemens, în Bucureşti). La nivel de administraţii, anul trecut, erau deja peste 100 de City Manageri din cele 330 de oraşe existente în România.
     Tehnologia nu este folosită suficient de bine în România în sprijinul cetăţenilor din cauza autorităţilor şi lipsei de competenţe în general şi de resurse. Aici este mult loc. Şi sigur că trebuie adăugat şi faptul că în România există riscul foarte mare ca tehnologia să fie utilizată abuziv în dauna unor per­soane care nu utilizează teh­nologia.
     Reporter: Este conceptul smart city o nouă găselniţă pentru a cheltui bugetul public? Pot înţelege actualii funcţionari din administraţiile publice avantajele unui oraş smart?
     Cornel Bărbuţ: Nicidecum nu este o găselniţă. La început mi se părea şi mie o modă, un trend. Însă după ce am implementat 3 proiecte pilot pot spune că ele chiar îmbunătăţesc sensibil viaţa şi confortul cetăţenilor şi în plus aduc economii la bugetul public. Şi dau doar câteva exemple simple pentru reducerea cheltuielilor publice absolut justificate şi meritorii: iluminatul stradal cu led-uri controlate de la distanţă wireless, parcările inteligente cu mai multe tipuri de senzori de parcare, infrastructura IT şi de telecomunicaţii (de obicei sunt multe suprapuneri şi cheltuieli nejustificabile la departamente diferite ale primăriilor şamd).
     Este în creştere nivelul de înţelegere al actualilor funcţionari din administraţiile publice, fapt reflectat de Asociaţia Administratorilor Publici din România (un City Manager este în legislaţia română numit Administrator public) şi creşterea acesteia în ritm exponenţial. În plus, începând cu 2018 se vor face 5 module pentru funcţionarii publici de curs despre Smart City tocmai pentru a înţelege conceptul de Smart City şi avantajele unui oraş inteligent.
     Reporter: Care ar trebui să fie rolul autorităţilor în dezvoltarea conceptului de smart city?
     Cornel Bărbuţ: Autorităţile pot fi driver sau co-pilot. În funcţie de resursele şi competenţele disponibile. Asta la nivelul administraţiilor locale, însă la nivelul administraţiei centrale este esenţial să existe o implicare în a ajuta administraţiile locale pentru implementarea proiectelor de Smart City şi finanţarea acestora. Mai ales că sunt multe fon­duri europene pentru aceste pro­iecte pe care alte ţări le accesea­ză şi noi... pauză.
     Reporter: Ce înseamnă un oraş inteligent? Cum vedeţi dumnea­voastră idealul?
     Cornel Bărbuţ: Un oraş inteligent este înţeles azi în foarte multe feluri. Practic am întâlnit atâtea percepţii/răspunsuri câţi oameni am întrebat. Pentru mine un oraş inteligent nu este despre tehnologie, ci despre oameni. Apoi, un oraş inteligent este pentru mine o altă eră de dezvoltare a societăţii, care a depăşit faza monopolurilor şi a trecut în faza de co-laborativ, co-participativ. Este vorba despre integrare (foarte multă informaţie şi mulţi senzori) şi despre transpa­renţă (open data şi big data). Româ­nia are nevoie de mai multă trans­parenţă pentru a creşte şi nu numai pentru a îndepărta corupţia.
     Un oraş inteligent ideal este pentru mine unul în care fiecare cetăţean este ascultat de adminis­traţia locală şi primeşte un răs­puns în maxim 24 ore, indiferent care o fi el, un oraş în care tehnologia ajută pe toţi şi nu doar pe cei care vor să fie ajutaţi, dar şi în care există spaţii pentru oameni, creaţie, inovaţie, respiro, care să fie cu zero tehnologie şi cât mai aproape de natură.
      Reporter: Unde se află România, în acest moment, din punct de vedere al dezvoltării conceptului de smart city?
     Cornel Bărbuţ: Suntem abia la început. Deşi avem două ghiduri de Smart City, unul făcut de AAPR (Asociaţia Administratorilor Publici din România) şi altul de MCSI - Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, conceptul de Smart City ar trebui tradus în standarde în limba română, dar şi adap­tat la specificităţile spaţiului românesc. Estimez că în următorii 2-3 ani acest concept va avansa foarte mult, în special pentru că se vor face mult mai multe proiecte în România.
     Reporter: De ce nu este Bucureş­tiul un oraş smart?
     Cornel Bărbuţ: Din cauza autorităţilor.
     Reporter: Cât de expus este un oraş "smart" atacurilor cibernetice? Cum pot fi ele contracarate?
     Cornel Bărbuţ: Este expus ca orice proiect informatic. Cu cât se face cu mai multă responsabilitate, cu atât mai puţine riscuri sunt. Exis­tă destule soluţii de protecţie cibernetică, aşa cum în acelaşi timp şi atacurile cibernetice evoluează. Cu responsabilitate, atenţie şi accent pus pe Operare şi Întreţinere în proiectele de Smart City se pot evita problemele majore prin men­tenanţă preventivă şi audituri de Se­curitate cibernetică regulate, efectuate de 3rd parties specializate.
      Reporter: Cât de mult creşte calitatea vieţii cetăţeanului într-un oraş inteligent? Cum pot fi dezvoltate sustenabil comunităţile locale din România?
     Cornel Bărbuţ: Sunt multe aspecte în care se vede creşterea calităţii vieţii cetăţeanului într-un oraş inteligent. Practic prin fiecare verticală de Smart City (un raport european din 2014 numit "Mapping the Smart Cities in the EU menţionează 6 verticale: Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living şi Smart Governance) se creşte această calitate a vieţii cetăţeanului. Este mai greu de evaluat în procente sau alte unităţi de măsură la acest moment, dar statis­ticile arată că cetăţenii sunt mult mai mulţumiţi de oraşele şi administraţiile lor după implementarea acestor proiecte de Smart City.
     Sunt multe soluţii de dezvoltare sustenabilă a comunităţilor din România prin proiecte Smart City, dar amintesc doar una acum: tehnologizarea asistenţei sociale. Se cheltuie azi o grămadă de bani aiurea şi rezultatele sunt mai mult decât nesatisfăcătoare, însă senzorii, aplicaţiile medicale (e-Health) şi de asistenţă socială (de tip Senior Care) ajută enorm de mult co­munităţile locale pe termen lung.
     Reporter: Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, "cel mai smart" oraş din lume?
     Cornel Bărbuţ: În noiembrie 2016 premiul pentru cel mai Smart City din lume a fost acordat de World Smart City Congress în Barcelona oraşului New York. Eram la Barcelona şi aşteptam ca la premiile Oscar să anunţe măcar câteva argumente pentru finalişti, de ce au fost aleşi în finală, dar nu au spus nimic. Ce are New York-ul diferit de alte oraşe? Am avut ocazia să întâlnesc reprezentanţi ai primăriei care mi-au dezvăluit două din secretele lor:
     A. În primăria din New York exis­tă un colectiv de 8 oameni dedicaţi special doar pentru proiecte şi soluţii Smart City. În plus primarul este dedicat, a comandat un studiu cu viziunea dezvoltării pe 10 ani şi pune şi bani (100 milioane de dolari în 2016) la dispoziţia IMM- urilor şi start-up-urilor pentru a rezolva problema cetăţenilor oraşului.
     B. Preocuparea lor majoră era atunci cum ar putea să ajungă la timpul de implementare al unui proiect Smart City să nu depăşeas­că un an de la momentul primei discuţii cu o firmă. Şi asta pentru că tehnologiile se învechesc destul de repede şi birocraţia este şi la ei des­tul de mare.
     Reporter: Care sunt principalele proiecte ale Vegacomp Consulting în industria "smart"?
     Cornel Bărbuţ: Vegacomp Consulting a implementat toate cele 3 proiecte pilot ale Telekom Româ­nia de până acum, în Bucureşti, în Parcul Tineretului din Sectorul 4, în 2015 - 2016, în Constanţa şi Piatra Neamţ în 2017, fiecare având parteneri diferiţi (CISCO, ZTE şi Huawei) şi soluţii diferite. În plus, Vegacomp a semnat cu Primăria Alba Iulia un Acord de colaborare în 2017 pentru furnizarea soluţiilor proprii Vegacomp de Smart Parking (50 de senzori de parcare wireless bazaţi pe LoRaWAN produşi în România) şi Smart Metering (telecitirea contoarelor de electricitate, apă şi gaz prin LoRaWAN într-o singură aplicaţie). În 2018 Vegacomp a semnat un parteneriat cu ARSCM (Asociaţia Română de Smart Cities şi Mobilitate) pentru a coordona Proiectul numit Academia Smart City, respectiv primele cursuri de Smart City din România. Primul curs numit "Introducere în Smart City" va fi în perioa­da 21-23 februarie 2018 şi va fi urmat de alte 2 sesiuni în 2018 (n.r. interviul a avut loc la începutul lunii februarie). Ar urma un alt curs de Smart City şi în Londra în aprilie 2018, precum şi alte niveluri de cursuri ulterioare.
     Senzorii de parcare bazaţi pe Lora (soluţie de Smart Parking) sunt în prezent instalaţi şi funcţionali în 5 oraşe din România, iar Soluţia de Smart Metering funcţionea­ză de aproape un an la un mare mall din Bucureşti şi de peste 4 luni la site-urile de telefonie mobilă ale unui operator de telecomunicaţii.
     Reporter: Există în România mai multe proiecte pentru "smart city", însă, la nivel naţional, nu avem o strategie coerentă pentru dezvoltarea acestui domeniu. Consideraţi că Strategia de Dezvoltare a Ro­mâniei ar trebui să includă şi un capitol despre "smart city"?
     Cornel Bărbuţ: Evident că da. Dar mai sunt şi alte opţiuni prin care autorităţile centrale se pot şi trebuie să se implice în promovarea proiectelor Smart City în Româ­nia în următorii ani.
     Reporter: Vă mulţumesc! 

.