Bursa Construcțiilor Investiții Piața Imobiliară Prețuri Amenajări Proiecte Locuinte
 arhivă reviste:     Autorizații   Certificate   Licitații      Newsletter     Abonează-te   LogIn Abonați   Despre noi 
 arhivă articole:    
 Prima Pagină
 Ştirile Zilei
 Locuinţe
 Piaţa Imobiliară
 Proiecte
 Amenajări
 Smart City
 Materiale
 Preţuri
 Finanţare
 Investiţii
 Perspective
 Consilier
 Legea
 Companii
 Internaţional
Reviste
Bursa Construcțiilor numărul 5 / 2017
Bursa Construcțiilor numărul 4 / 2017
Bursa Construcțiilor numărul 3 / 2017
Bursa Construcțiilor numărul 2 / 2017
carti de vizita de lux
INKU
Stiri
"Am observat moartea graduală și lentă a străzilor vechi ale Bucureștiului, care sunt atât de frumoase"
20.03.2017
Alte articole din secțiune
  • Profitul net al Wienerberger a crescut cu 54%, până la 41,7 milioane euro
  • Valoarea tranzacțiilor imobiliare din România a crescut cu 43% în primul semestru
  • "Partenerii specialiștii în domeniul fiscal au evidențiat neajunsurile majore ale acestui proiect de modificare a Codului fiscal"
  • Volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 7,2%
  • ARSCM a lansat Harta Proiectelor Smart City
  • Comisia Europeană impune taxe la importurile de oțel din China
  • Globalworth a finalizat tranzacția prin care a devenit unicul proprietar al complexului Green Court Bucharest
  • Investitorul Yves Weerts a găsit deja chiriași pentru 25% din turnul Unirii View de la Piața Unirii
  • "Banii la bancă sunt atât de ieftini, încât nu are rost să apelezi la finanțarea prin Bursă"
  • Țara noastră a exportat fier și oțel de 746 milioane de euro
  • Impact Developer, contract cu Swiss Capital de 300.000 lei
  • Teraplast a preluat Politub
  • Kingfisher plc a cumpărat Praktiker România
  • Cemacon a înregistrat un profit net de 5,2 milioane lei
  • AdePlast va construi la Craiova o nouă fabrică de mortare și una de polistiren
  •      Excelența Sa, Kisaburo ISHII, ambasadorul Japoniei la București, a sosit la post în octombrie 2015, și, de-a lungul carierei, s-a ocupat cu planificarea urbană și politici pentru locuințe. A absolvit Facultatea de Drept a Universității Tokyo și a fost admis în Ministerul Construcțiilor, unde a deținut pe rând următoarele funcții: Șef diviziei de relații publice în cadrul Secretariatului Comisiei de Revigorare Financiară, Vice președintele Agenției pentru Revitalizare Urbană (fosta Administrație Publică a Locuințelor din Japonia), Director General Adjunct în cadrul Guvernului pentru Strategia TPP (Trans-Pacific Partnership), Director al Autorității pentru Urbanism, Profesor la Institutul Național de Studii Politice din cadrul Universității Tokyo (specializarea economie urbană) etc. În luna iulie 2015, a părăsit Ministerul Transporturilor, Turismului, Infrastructurii și Teritoriului din Japonia din poziția de Vice ministru. 
     
         Reporter: Excelență, care este opinia dumneavoastră despre arhitectura Bucureștiului, având în vedere că, în cariera dumneavoastră, v-ați ocupat de planificarea urbană și politici pentru locuințe?
         Kisaburo ISHII: Am remarcat că în București există un fel de confuzie arhitecturală: găsim aici clădiri vechi și frumoase, clădiri noi, clădiri în ruină. Am observat, de asemenea, acest sentiment se extinde și la ceea ce privește planificarea urbană, mai ales la planificarea spațiului, planificarea individuală, controlul clădirilor individuale și problemele de conservare a clădirilor istorice. Lipsa reabilitării fațadelor este fatală pentru București, oraș atât de frumos, care vrea să se promoveze turistic.
         Kisaburo ISHII: Aceasta este impresia mea după un an în București. Bineînțeles, vorbesc aici în calitate de specialist în domeniu, care are un ochi critic și observă elemente care ar putea fi înnbunătățite. Pe partea pozitivă însă, cred că unele îmbunătățiri vizibile au avut loc de când am venit aici și sper ca astfel de îmbunătățiri să continue, într-un ritm mai alert.
         Reporter: Ce lipsește Bucureștiului pentru a fi orașul perfect?
         Kisaburo ISHII: Așa cum am spus-o deja, în București lipsește vederea de ansamblu pentru planificarea urbană, care ar îmbunătăți nu doar planificarea fizică, ci și reabilitarea fațadelor, controlul traficului și infrastructura transportului etc. Aceasta este o planificare cuprinzătoare și dinamică.
         Reporter: Bucureștiul este capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa, având multe clădiri cu probleme de construcție, mai ales în Centrul Vechi. În cazul unui cutremur, ne-am confrunta cu un dezastru locativ, dar și uman. Ce sfătuiți autoritățile din România să facă pentru a preîntâmpina acest dezastru?
         Kisaburo ISHII: Important este faptul că Bucureștiul este capitala României, care reprezintă centrul sistemului țării. Dacă se întâmplă ceva în București, sunt afectate mai multe orașe și chiar țări învecinate precum Bulgaria sau Moldova. În Japonia, cel mai dezastruos cutremur recent a fost cel de la Fukushima și atunci nu doar Fukushima, ci întreaga zonă a fost afectată serios de cutremur. Dar nu a paralizat economia Japoniei, pentru că nu era Capitala. În urma cutremurelor care au zguduit Japonia de-a lungul anilor, cetățenilor le e teamă și conștientizează nevoia de a se pregăti în caz de seism, mă refer aici inclusiv la prevenție.
         Japonia are o structură legală fundamentală în caz de catastrofe (Disaster Countermeasures Basic Law), dar și un sistem de măsuri după dezastre (Disaster Relief Act, etc.), care se referă la remedii și măsuri de reconstrucție după producerea cutremurului. Pe baza cadrului legal, o municipalitate trebuie, în primul rând, să realizeze un plan de evacuare, un plan de intervenție pentru echipajele medicale și, de asemenea, un plan de prevenție și unul de ranforsare a clădirii.
         Dar nu numai autoritățile trebuie să fie pregătite în caz de dezastru, ci și familiile individuale, care trebuie să aibă un plan individual de supraviețuire. De exemplu, această ambasadă are 30 de oameni - 10 japonezi și 20 de români. Iar aici, la ambasadă, avem stocuri de apă și alimente pentru mai multe zile. Același lucru se întâmplă la reședința mea. Trebuie să supraviețuim singuri, fără nici un ajutor din partea autorităților. Cred că planul individual de supraviețuire al fiecărei familii este foarte important, în caz de dezastru.
         Reporter: Dar oamenii ar trebui să fie educați în aces sens.
         Kisaburo ISHII: Desigur. Dar România are educație în școală pentru prevenție în caz de cutremur?
         Când eram în Japonia, m-am ocupat de acest tip de educație în administrarea de locuințe. Adulții sunt prea ocupați să facă bani, să meargă la birou și nu au timp de discuții despre prevenirea dezastrelor. Și atunci copiii pot fi puși la școală să examineze structura caselor, mă refer la numărul de stâlpi și amplasarea zidurilor. Acestea pot fi ușor analizate de către elevi, pentru a determina dacă o casă este fragilă sau nu. Iar copiii vor discuta despre toate aceste lucruri cu părinții. Acesta este un mijloc folosit de guvernul Japoniei pentru prevenirea dezastrelor provocate de cutremure.
         Foarte importante sunt, de asemenea, exercițiile de pregatire a populației pentru cutremur. În fiecare an, pe 1 septembrie, ziua când a avut loc marele cutremur Kanto (n.r. Cutremurul din Kanto, căruia i s-a spus astfel după numele câmpiei Kanto, ce se întinde între Tokyo și Yokohama, s-a declanșat exact cu un minut după ora 12, în ziua de sâmbătă, 1 septembrie 1923 și a avut o magnitudine între 7,9 și 8,3 pe scara Richter), când au murit circa 160.000 de oameni, în toată țara, de la primul ministru până la ultimul cetățean, toți japonezii participă la un fel exercițiu național, ocazie cu care se verifică locurile de evacuare, depozitele de apă, alimente, logistica etc. Când se apropie data de 1 septembrie, toată presa are ediții speciale cu privire la dezastre, câteodată critică administrația, dar dau și exemple bune alese dintre administrații și cetățeni.
         E foarte eficient să promovezi prevenirea dezastrelor, să realizezi astfel de exerciții, nu doar să le ilustrezi, ci să le prezinți, să influențezi mentalitatea oamenilor ca să se pregătească. Acestea sunt recomandările mele.
         Reporter: Deși magazinele de la parter s-au închis, oamenii continuă să locuiască la etajele superioare.
         Kisaburo ISHII: Eu locuiesc aproape de Piața Romană. Uneori mă plimb pe Calea Victoriei, și am văzut multe magazine care au fost obligate să se închidă din cauza clădirilor cu risc seismic.
         Este incredibil, într-adevăr, dar nu știu care este gradul de pericol al acelor clădiri. Desigur că ar fi bine ca acestea să fie reconstruite de la zero, dar, în unele cazuri, acest lucru este imposibil.
         Dacă, în cazul unui cutremur, clădirea are crăpături, dar locatarii au supraviețuit, acest nivel de avarie este acceptabil, fiind nevoie de ranforsarea structurii de rezistență a clădirii. Administrația, în Japonia, a luat diverse măsuri pentru a promova ranforsarea și reconstrcuția, în condițiile în care oamenii nu sunt întotdeauna atât de bogați încât să le reabiliteze singuri. Desigur că magazinele se pot muta în mall-uri sau în suburbii.
         Ce am văzut aici, în București, este moartea graduală și lentă a străzilor vechi din centru orașului, care sunt atât de frumoase. Politica de planificare urbană nu privește doar siguranța, ci și vitalitatea orașului, două aspecte care trebuie asigurate în paralel.
         Reporter: Care sunt cele mai importante proiecte ale Agentiei Japoneze de Cooperare Internațională (JICA) în România?
         Kisaburo ISHII: Printre proiectele finalizate, cel mai mare este Termocentrala de la Turceni (n.r. care asigură, cu o putere instalată de 2.310 MW, circa 10% din consumul anual de electricitate al României), sprijinul total acordat de JICA fiind de 250 de milioane de dolari.
         Următorul proiect ca valoare este reabilitarea liniei de cale ferată București - Constanța, cu 223 milioane de dolari.
         Acestea sunt proiecte care au fost finalizate, însă mai este un singur proiect finanțat de JICA în derulare, sau mai degrabă care nu a început încă - magistrala de metrou M6 care va lega Gara de Nord de aeroportul internațional Henri Coandă. La cererea președintelui României de atunci, domnul Președinte Traian Băsescu, în anul 2010 Guvernul Japoniei s-a angajat să ofere României un împrumut de tip ODA (Official Development Assistance), de aproximativ 370 milioane de euro pentru acest proiect. Acesta este ultimul proiect care a putut beneficia de acest tip de împrumut (ODA) din partea Guvernului Japoniei pentru că România a aderat deja la Uniunea Europeană în anul 2007. (Notă: Acest tip de împrumut ODA este oferit țărilor în curs de dezvoltare. Prin aderarea la UE România este considerată deja țară dezvoltată și nu mai face obiectul acestor tipuri de împrumut.)
         Reporter: Ce ne puteți spune despre colaborarea dintre Banca Japoneză pentru Cooperare Internațională (JBIC) și Eximbank?
         Kisaburo ISHII: Există un memorandum de înțelegere între JBIC și Eximbank. Este un document foarte general, încheiat în 2007, dar care nu s-a concretizat în niciun fel.
         JBIC este o bancă a guvernului japonez, activă în domeniul exportului de tehnologie avansată. JBIC desfășoară operațiuni de finanțare și garantare cu scopul de a promova exporturile din Japonia, importurile și activitățile economice ale Japoniei în străinătate. Funcția principală a băncii este de a susține stabilitatea economică și socială a Japoniei, dar și a țărilor în curs de dezvoltare din lume. La fel ca Eximbank, JBIC operează pe principiul de a nu concura cu instituțiile financiare private, ci de a oferi servicii complementare celor existente pe piața financiară.
         JBIC funcționează precum o bancă comercială, la fel ca Mitsubishi sau Mizuho, având condiții de creditare favorabile, din punct de vedere al dobânzii, perioadei de grație etc, dar, în același timp, aceasta trebuie să contribuie și la exportul tehnologiei japoneze. De exemplu, acum că Japonia promovează centralele cu cărbuni de foarte înaltă eficiență JBIC este interesată în finanțarea unor proiecte de acest gen, deoarece se poate exporta tehnologia japoneză în domeniu. Aș fi fericit să aud că și România ar fi interesată de o colaborare cu JBIC. Din câte am auzit, la momentul de față, multe proiecte publice de mare amploare în România sunt co-finanțate de instituții internaționale, cum ar fi Banca Mondială, BERD, BEI, etc.
         Reporter: Care oraș din România considerați că este cel mai bine poziționat din punct de vedere al planificării urbane?
         Kisaburo ISHII: Nu am vizitat foarte multe orașe din România ca să pot să-mi dau cu părerea. Dar cred că Brașov și Sibiu sunt bine conservate, acesta din urmă probabil pentru că a fost desemnat Capitală Culturală Europeană. Există anumite zone în Sibiu, de exemplu centrul orașului, unde accesul autovehiculelor este restricționat și traficul este foarte fluid. De asemenea, odată ce părăsești centrul vechi al orașului, zonele rezidențiale și industriale s-au dezvoltat puternic.
         Reporter: Ce părere aveți despre relația economică dintre Japonia și România?
         Kisaburo ISHII: Din punct de vedere al comerțului, relația dintre Japonia și România este destul de redusă ca dimensiuni și nu cred că, în viitorul apropiat, se va dezvolta prea mult.
         România nu are prea multe lucruri de importat din Japonia, iar, de asemenea, din partea noastră, nu avem nici noi multe de importat de aici. Principalele produse pe care le cumpărăm din România sunt cheresteaua, mobila și, uneori, îmbrăcămintea, dar nu ne putem aștepta la volume mari, dat fiind produsele ieftine din China și din alte țări.
         Principalele investiții nipone în România au fost realizate în industria auto (componente/piese de schimb și componente electrice, anvelope), rulmenți, produse electronice, aparate de fotografiat, ș.a.m.d. Pot să vă spun că sunt aproximativ 160 de companii japoneze înregistrate în România. Dntre acestea 25 sunt companii mari, manufacturiere care dețin 48 de fabrici aici și care încadrează circa 38.000 de oameni. Am observat că, în ultima vreme, au venit aici și companii din domeniul înaltei tehnologii, cum ar fi cele de software.
         România este atractivă pentru investitorii japonezi în special prin nivelul de educație foarte ridicat, cunoștințele IT și prin faptul că în zonele multietnice românii vorbesc multe limbi străine, în special în zona de vest a țării.
         Cred că, în această perioadă, investițiile directe din Japonia în România sunt aproximativ similare cu cele venite din China sau Coreea de Sud. De fapt, cred că sunt mult mai mari, deoarece, în majoritatea cazurilor, investiția nu vine direct din Japonia, ci din subsidiarele germane, olandeze sau italiene ale companiilor japoneze.
         De exemplu, compania NTT Data, care este o subsidiară a companiei japoneze înregistrată în Germania, a angajat 600 de programatori în Cluj. Acea investiție este considerată germană, când, de fapt, este japoneză. Dacă vom calcula și acest gen de investiții, atunci investițiile japoneze sunt mult mai mari decât se crede.
         Reporter: Aveți cunoștință de alte companii japoneze care vor să investească în România?
         Kisaburo ISHII: Până acum forța de muncă ieftină a fost într-adevăr o atracție pentru aceste firme, dar în ultimul timp forța de muncă a început să crească în România. În anumite zone nu doar investitorii japonezi ci și alți investitori străini suferă de lipsa forței de muncă, în special de muncitori calificați. Companiile insistă foarte mult asupra necesității de educație tehnică în România.
         Dar România are însă multe atuuri, după cum am mai spus, cunoștințele de limbi străine, forța de munca educate, precum și cunoștințele solide în IT ale cetățenilor.
         În plus, România este o țară relativ stabilă, cu o performanță economică bună. Anul trecut România a înregistrat cea mai mare creștere economică din UE. Sunt convins că mulți investitori străini, inclusive japonezi, au motive să considere România o destinație bună pentru investiții. De exemplu, este posibil ca firme japoneze stabilite în Turcia să prefere acum România, având în vedere situația de acolo.
          Reporter: De ce nu vin băncile japoneze în România?
         Kisaburo ISHII: Pe moment, investițiile din România sunt finanțate suficient de sucursalele din Austria sau alte țări europene , care acoperă majoritatea necesarului de finanțare.
         Ar fi costisitor să deschizi o sucursală a unie bănci japoneze în București la ora actuală. Baza lor de clienți de aici nu ar justifica astfel de costuri. În acest moment, nu cred că băncile japoneze ar fi interesate să deschidă o sucursală în România.
         Dar, în cazul unui proiect mare de investiții, dacă companii japoneze implicate în acel proiect ar avea nevoie de un împrumut de la o instituție financiară, atunci ar fi mai ușor să se finanțeze de la o banca japoneză față de una europeană, deoarece, în Japonia, ar avea o comunicare de afaceri directă și în Japonia ar cunoaște mai bine antecedentele și stadiile inițiale ale deschiderii unei întreprinderi. Bancile cer de obicei o mulțime de garanții, dar, în cazul unei bănci japoneze, dacă o companie are o relație bună de afaceri cu bănci în Japonia, atunci acesta nu ar mai cere astfel de garanții.
         Este posibil ca situația să se schimbe din cauza Brexitului, unele firme financiare japoneze iau în calcul să-și mute o parte din operațiunile din Londra pe continent.
         Reporter: Ce ne puteți spune despre cooperarea nucleară dintre România și Japonia?
         Kisaburo ISHII: Mă tem că, pentru moment, este dificilă. Sigur că există multe societăți japoneze în domeniul nuclear. Dar tehnologiile acelor companii sunt susținute de marile companii de utilitați, gen Tokyo Electric, care era cea mai mare companie din Japonia. După catastrofa Fukushima, aceste firme au suferit pierderi importante și nu cred că, pentru moment, pot să penetreze o piață nouă. Se concentrează pe contractele existente în alte țări.
         Reporter: Care sunt cele mai mari investiții japoneze în România?
         Kisaburo ISHII: De exemplu, Sumitomo Electric Wiring System (SEWS) este o companie specializată în producerea de cablaje electrice din Japonia. În România, Sumitomo Electric Wiring System Europe și-a început investițiile în anul 2000, o dată cu dezvoltarea fabricii de cablaje de la Deva din județul Hunedoara. Ulterior și-au dezvoltat producția și în alte locații.
         Yazaki este unul dintre cei mai importanți furnizori mondiali pentru industria auto, iar principalele sale produse sunt cablaje de automobile, aparatură și componente pentru industria auto. În România, Yazaki a dechis prima fabrică în Ploiești, în anul 2003.Compania mai are unități de producție în Caracal, Arad, Urlati (Prahova), Brăila.
         Takata, producător de volane, airbaguri și centuri de siguranță pentru automobile este de asemenea, prezent în România în Sibiu și Arad. Există și alte mari companii japoneze manufacturiere în România cum ar fi Calsonic Kansei, Koyo, etc.
         Anul trecut, grupul japonez Nidec a finalizat procesul de preluare a ANA Imep Pitești, fabrica de motoare deținută anterior de familia Copos.
         Tot anul trecut, compania japoneză Asahi Group Holdings a cumpărat activele SABMiller din Europa de Est, inclusiv Ursus în România.
         Reporter: Sunt românii interesați în cultură japoneză? Există o școală japoneză în România?
         Kisaburo ISHII: În fiecare an, în jur de 2000 de oameni se înscriu la cursuri ca să învețe japoneză în facultăți sau în unele licee. Expunerea culturii japoneze este din ce în ce mai mare în fiecare an și eu fac tot posibilul pentru a o promova. Să vă dau câteva exemple de evenimente culturale care vor fi desfășurate anul acesta cu sprijinul Ambasadei:
         Pe 30 martie vom avea un spectacol susținut la Teatrul Național de un prestigios grup japonez de dans contemporan care se numește NOISM. Vor interpreta o variantă originală a baletului La Bayadere.
         Pe 5 și 6 aprilie NOISM va fi în Sibiu, la Teatrul Național Radu Stanca pentru a interpreta The Match Seller's Tale & Passacaglia.
         Între 20 aprilie și 5 iunie va avea loc la Muzeul Satului din București o expoziție de meșteșuguri japoneze din regiunea Tohoku.
         Între 3 mai și 15 iunie la Muzeul Național de Artă din București va avea loc o expoziție de pictură semnată Noriko Yanagisawa, o faimoasă artistă japoneză născută în anul 1940 care a primit numeroase premii internaționale de-a lungul timpului
          Luna nooiembrie este Luna Japoniei. De obicei organizăm diverse evenimente culturale atunci cum ar fi seri de filme și animație, concerte, concursuri de karaoke, diverse ateliere, etc.
         Sunt de asemenea foarte încântat să văd că bucătăria japoneză este apreciată în România. Sunt aproape 20 de restaurante japoneze în București și numărul lor este în creștere.
         Reporter: Care este situația economică și politică în Japonia în prezent?
         Kisaburo ISHII: Deși creșterea economică din Japonia nu a fost impresionantă în ultimii ani, din câte am constatat eu trăind în Japonia, situația economică este foarte bună. De exemplu, dacă studiem rata șomajului, în România este 6%, iar în Japonia este 3%.
         Reporter: După alegerea lui Trump, credeți că situația se va schimba în ce privește exporturile?
         Kisaburo ISHII: Prim-ministrul japonez Shinzo Abe a avut deja o întâlnire de două zile cu Dl. Donald Trump. Cred că președintele american a înțeles situația din Japonia în ceea ce privește cheltuielile Japoniei cu bazele americane de acolo. Și Japonia are deja o mare povară cu forțele armate proprii, pe care le numim Self Defense Forces (SDF) .
         În ceea ce privește comerțul și investițiile, Japonia a făcut deja investiții enorme în SUA, creând un mare număr de locuri de muncă. Vicepreședintele Mike Pence știe sigur lucrul asta, de pe vremea când era guvernator în Indiana, regiune unde mai multe societăți auto japoneze au făcut investiții substanțiale - Toyota, Honda. Cred că, pe moment, chiar dacă SUA a ieșit din TPP, putem avea o relație bună.
         Reporter: Vă mulțumesc! 
     
    A consemnat ANCUȚA STANCIU
     
    [ tipărește articolul ] Tipărește articolul
     
    .