Bursa Construcțiilor Investiții Piața Imobiliară Prețuri Amenajări Proiecte Locuinte
 arhivă reviste:     Autorizații   Certificate   Licitații      Newsletter     Abonează-te   LogIn Abonați   Despre noi 
 arhivă articole:    
 Prima Pagină
 Ştirile Zilei
 Locuinţe
 Piaţa Imobiliară
 Proiecte
 Amenajări
 Smart City
 Materiale
 Preţuri
 Finanţare
 Investiţii
 Perspective
 Consilier
 Legea
 Companii
 Internaţional
Reviste
Bursa Construcțiilor numărul 4 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 3 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 2 / 2019
Bursa Construcțiilor numărul 1 / 2019
Stiri
Caravana Smart City a ajuns la Buzău
15.04.2019
Alte articole din secțiune
  • Cuc, vizită pe șantierul autostrăzii Brașov-Râșnov
  • Sectorul construcțiilor a accelerat cu un avans de 33,4%
  • ROMEPS, partener al Universității de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu"
  • Scheme de instruire inovative pentru accelerarea renovării fondului de clădiri la nivel nZEB!
  • TeraPlast a prelungit mandatele directoriilor Grupului
  • Isopan a fabricat 15 milioane metri pătrați de panouri metalice
  • CBRE are în echipa sa primul robot humanoid
  • Numărul centralelor termice instalate va ajunge la 2,6 milioane, în 2019
  • Locuințele de lux au ajuns la prețuri uriașe
  • IKEA deschide magazinul Pallady
  • Prețul proprietăților imobiliare s-a majorat cu 0,88% în 2018
  • Parcul Doraly a închiriat un pavilion retailerului Jysk
  • RE/MAX se extinde cu șapte birouri
  • George Scripcaru anunță construcția unui spital regional la Brașov
  • Peste 12.700 de locuințe, date în folosință
  •      Caravana Smart City 2.0 Implementarea, derulată de Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate (ARSCM), a ajuns la Buzău, unde, astăzi, au loc discuții cu autoritățile locale. Caravana este unicul program de promovare a conceptelor Smart City și de informare a factorilor decidenți cu privire la noile tehnologii, a modalităților de implementare și mai ales a oportunităților de finanțare a acestora, subliniază un comunicat de presă transmis de ARSCM. Acesta arată: "Programul aduce laolaltă cei patru piloni de bază ai unui ecosistem smart city de succes: autoritățile publice și locale, zona academică, societatea civilă și companiile private care vin cu soluții".
         Prima etapă a Programului Național de promovare a conceptelor smart city a fost lansată în 2017, sub egida Minis-terului Energiei și a parcurs peste 7000 km în întreaga țară, pentru promovarea conceptelor smart city în rândul autorităților locale, conform unui comunicat de presă. Etapa 2.0. Implementarea este dedicată municipalităților care au implementat proiecte, trecând astfel de la promovarea conceptelor la promovarea proiectelor.
         În 3 aprilie 2019, ARSCM a încheiat un acord de investiții în valoare de 500 milioane de euro cu China National Electric Engineering Co, Ltd. (CNEEC), una dintre cele mai importante companii de stat din China, finanțarea fiind destinată proiectelor smart city din România. În cadrul caravanei vor avea loc și discuții privind posibilitățile de accesare a acestor fonduri de către administrațiile publice locale. Ministerul Energiei, în calitate de partener al programului, va fi reprezentat ministrul secretar de stat Robert Tudorache, care precizează: "M-am alăturat acestei inițiative deoa-rece energia se numără printre pilonii principali ai administrației centrale. Fără susținere din partea factorilor decizionali din cadrul acestui sector extrem de important în domeniul smart city, nu putem discuta despre reușite concrete. Susținem adminis-trațiile locale în implementarea de soluții inovatoare care vin în sprijinul cetățeanului sau, în termeni tehnici, ai consumatorului final".
         Eduard Dumitrașcu ne-a precizat, recent, într-un interviu pentru revista Bursa Construcțiilor, că țara noastră este singura din zonă care conturează o Strategie Națională de Smart City. Conform domniei sale, avem o concurență pozitivă între orașe, fiecare dorind să atragă investiții și mai multe, să contureze o strategie. Președintele ARSCM ne-a spus că, printre orașele care s-au preocupat în mod deosebit de acest aspect se numără Iași, apreciind că 2018 a fost anul orașului Alba Iulia în materie de dezvoltare a proiectelor de tip smart city. De asemenea, Cluj este orașul fanion în domeniu, acesta fiind urmat de municipalități de toate dimensiunile - Sibiu, Satu Mare, Turda, Beclean etc.
         Fiecare autoritate și-a stabilit propriile priorități, unii fiind mai pregătiți pentru adoptarea schimbărilor, alții adoptând câteva soluții și considerându-le smart, a adăugat domnia sa, explicând: "Realitatea este că fără o strategie de dezvoltare inteligentă nu se poate vorbi de smart city. Poate că multe municipalități vor merge pe soluții de e-ticketing sau 2-3 aplicații, considerând că devin smart. Acestea vor fi nevoite să învețe din propriile greșeli. Există însă și municipalități care abordează la nivel macro. Cel mai recent membru al ARSCM, municipalitatea Iași, este cel mai bun exemplu de dezvoltare a tuturor verticalelor, având proiecte pentru fiecare dintre acestea. Spre exemplu, în domeniul energiei inteligente se află în curs de implementare: utilizarea Blockchain, controlul iluminatului public prin senzori de prezență, introducerea senzorilor de lumină ambientală, creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de carbon, cu colaborarea activă a furnizorilor de utilități, dezvoltarea rețelelor inteligente, dar și soluții inteligente de depozitare a energiei. Dar așa cum spuneam, esențial este ca la bază să existe un proiect coerent, bine realizat și asumat cu indicatori de performanță.
         Din experiență, constatăm că există o deschidere mai mare a actorilor locali pentru învățare, iar acest lucru îl constatăm la cursurile pe care le organizează Academia Smart City, pentru autodepășire și de a urma exemplele de bune practici. Fără a generaliza totuși, pot afirma că ne bucurăm de o administrație mai deschisă și în mod cert mai performantă față de anii trecuți".
         În opinia domnului Dumitrașcu, este nevoie să trecem de la etapa proiectelor pilot, pe care multe municipalități le doresc, la cea a proiectelor realizate în parteneriat public-privat, pentru a putea genera plus valoare. De asemenea, este necesară o mai bună cooperare între administrațiile și actorii locali, care să implice și mediul academic.
          
     
    EMILIA OLESCU
     
    [ tipărește articolul ] Tipărește articolul
     
    .