Piaţa birourilor din Bucureşti a înregistrat cel mai slab semestru din ultimii patru ani, cu tranzacţii de închiriere în clădiri moderne totalizând peste 100.000 de metri pătraţi în primele şase luni ale anului, în scădere cu peste 30% faţă de perioada similară din 2024, arată raportul „ExCEEding Borders Office 2025”, publicat de Colliers.
Potrivit consultanţilor companiei, cererea nouă - adică acele contracte care contribuie la reducerea spaţiilor neocupate - a fost sub 40.000 de metri pătraţi, nivel comparabil cu perioada pandemiei. Activitatea redusă este pusă pe seama incertitudinilor economice interne şi externe, care au determinat companiile să evite relocările şi pre-închirierile.
„Piaţa locală a trecut printr-o perioadă mai puţin favorabilă, dar dacă situaţia internă se stabilizează, putem vedea o reluare graduală a activităţii. Faptul că livrările de spaţii noi sunt reduse reprezintă, paradoxal, un avantaj pentru menţinerea unui echilibru”, a declarat Victor Coşconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.
În prezent, stocul modern de birouri din Capitală depăşeşte 3,4 milioane de metri pătraţi, cu o rată de neocupare de 12,5%. În ultimul an, au fost livraţi doar 16.500 mp de spaţii noi, iar alţi 118.000 mp sunt în construcţie - sub nivelul din alte capitale din regiune, precum Varşovia (62.000 mp) sau Budapesta (45.000 mp).
Pe termen mediu, cererea se concentrează în jurul clădirilor premium, eficiente energetic, bine amplasate şi conforme cu standardele ESG, în timp ce spaţiile secundare riscă să devină necompetitive fără investiţii majore. Zonele cu potenţial ridicat rămân Piaţa Victoriei, Charles de Gaulle, Floreasca-Barbu Văcărescu şi Centru-Vest.
Chiriile pentru clădirile de top din zona centrală au ajuns la circa 22 euro/mp, în creştere faţă de anii anteriori, iar proprietarii continuă să ofere stimulente pentru atragerea chiriaşilor. În plus, sectorul public ar putea deveni un actor mai activ în piaţă, după modelul unor capitale din regiune.
„România rămâne atractivă pentru investitori, dar este nevoie de un ritm mai alert de dezvoltare, aliniat cu cerinţele europene privind sustenabilitatea şi noile modele de muncă”, concluzionează Victor Coşconel.
