O criză iminentă în economia românească? Smart City poate fi motorul de rezilienţă!

Context economic şi riscul unei crize

România traversează, la mijlocul anului 2025, o perioadă de presiuni fiscale severe. Deficitul bugetar record, de aproximativ 9,3% din PIB în 2024, cea mai mare cifră din Uniunea Europeană, impune măsuri drastice de consolidare fiscală. Guvernul a adoptat deja un plan în trei paşi, cu congelarea salariilor şi pensiilor până în 2026 şi majorarea TVA. Sunt pregătite măsuri suplimentare, inclusiv reforme structurale privind pensiile speciale şi guvernanţa companiilor de stat.

Recent, preşedintele Nicuşor Dan a discutat despre un deficit "realist" de 7,5% pentru 2025, în continuarea unui plan fiscal atent, fără majorări de taxe, dar cu optimizarea absorbţiei fondurilor europene şi eficientizarea cheltuielilor publice. Greu de obţinut - avem nevoie de reforme instituţionale profunde, iar ultimele întâlniri cu reprezentanţii aleşilor locali nu lasă semne de o posibilă înţelegere între părţi. Şi analiştii şi instituţiile europene semnalează că aceste ţinte sunt greu de atins fără unele creşteri de impozite sau surse alternative de venit. Planul multianual aprobat de UE prevede reducerea deficitului sub 3% până în 2030 - imperative pentru protejarea in­vestiţiilor europene şi a sus­tenabilităţii financiare.

Astfel, România se află la răscruce: austeritate impusă, risc de downgrade de rating (recent am trecut testul de etapă al agenţiei de evaluare Fitch) şi posibile pierderi de fonduri europene - replică a unei crize iminente.

PNRR: renegocieri, absorţie şi fonduri cruciale pentru dezvoltare

În ciuda criticilor, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) rămâne o ancoră vitală. România a reuşit să renegocieze alocarea: granturi în valoare de 13,57 miliarde euro şi împrumuturi reduse la aproximativ opt miliarde euro, cu depunerea oficială a planului revizuit în această vară. Prin urmare, s-a păstrat linia de finanţare pentru investiţii critice, inclusiv în digitalizare, infrastructură, spitale, energie verde.

Totuşi, implementarea PNRR este încă lentă: doar 27% din jaloane şi ţinte au fost atinse până în iunie 2025, sub media UE de 32%. Asta periclitează absorbţia integrală a fondurilor disponibile.

Smart City: soluţia ce păstrează România în mişcare

În acest context, domeniul Smart City nu este doar o oportunitate - este o prioritate strategică pentru rezilienţă locală şi regională. Din perspectiva Asociaţiei noastre, argumentele este clare:

1. Inovare care aduce bani în comunităţi

Fondurile europene şi naţionale dedicate Smart City deja totalizează cifre impresionante - circa 15 miliarde euro: 8 miliarde din surse naţionale şi 7 miliarde din fonduri europene diverse. Aceste investiţii vizează proiecte de mediu, mobilitate, educaţie, sănătate, eficienţă energetică, digitalizare şi regenerare urbană.

2. Smart City susţine absorbţia fondurilor

Fără strategii programatice solide (Smart City, Smart Village etc.), primăriile nu pot accesa fonduri structurale. Elaborarea unui astfel de document este o condiţie sine qua non pentru accesarea resurselor. În plus, competenţe locale, pregătire instituţională şi capacitatea de colaborare sunt factorii care determină rata de absorţie.

3. Asigură inovare, competitivitate şi rezilienţă urbană

Iniţiative precum Centrele de competenţă NetZeRoCities oferă suport tehnologic şi strategic administrativ pentru comunităţi, abordând transport, energie, guvernanţă şi reciclare prin tehnologii digitale. Universităţi tehnice (UPB, UTCB, TUCN etc.) participă activ la RDI, Digital Twin, Smart Campus - inclusiv în cadrul PNRR.

4. Domeniul Smart City, bază pentru redresare durabilă

Modernizarea urbană şi digitală reduce dependenţa de cheltuieli curente, creşte eficienţa serviciilor publice şi deschide alternative economice. În contextul austerităţii, Smart City nu este un lux, ci o ancoră pentru un ritm contstant de dezvoltare locală.

Criza economico-fiscală ne impune să fim şi mai proactivi. Trebuie să:

- Sustinem primăriile în elaborarea de strategii Smart City şi proiecte eligibile PNRR, fonduri structurale, fonduri europene tematice;

- Consolidăm capacitatea administrativă locală - formare, planificare şi transparenţă;

- Promovăm exemple de succes şi modele care pot fi replicate rapid;

- Argumentăm constant beneficiul SMART: investiţii publice eficiente, impact social direct în comunitate, economii pe termen lung la bugetele administraţiilor locale.

În faţa unei potenţiale crize economice, România are nevoie de direcţie, nu de tăieri în zona investiţiilor care aduc bani ieuropeni în ţară. Domeniul Smart City este acela care poate ţine ţara în mişcare - aducând inovaţie, fonduri europene, eficientizarea serviciilor publice şi consolidarea comunităţilor locale. Nu putem renunţa la fonduri europene - fiecare proiect de Smart City este un pas spre sustenabilitate, reformă şi creştere. Asociaţia noastră rămâne dedicată acestui traseu şi disponibilă să susţină administraţiile locale în aceste demersuri esenţiale.