Dual-Use: noul El Dorado industrial al Europei şi şansa României de a intra în joc

Dual-Use: o oportunitate economică majoră pentru România în context regional

Într-o perioadă în care Europa îşi reconfigurează strategic structurile de securitate, conceptul de "dual-use" - tehnologii şi echipamente cu aplicaţii atât civile, cât şi de apărare - capătă o importanţă crescută pentru mediul de afaceri, investiţii şi industrie. Pentru România, cu o industrie de apărare încă în fază de consolidare şi cu ambiţii de integrare mai activă în lanţurile valorice europene, acesta poate reprezenta un vector de creştere. În acest context, platforma DEFNET.RO (Defence Network România) devine relevantă ca punct de sprijin şi de networking pentru firmele care vor să intre în domeniu, dar nu ştiu de unde să înceapă.

Ce este "dual-use" şi de ce contează

"Dual-use" reprezintă bunuri, software sau tehnologii care pot fi utilizate atât pentru scopuri civile, cât şi militare. În UE, acest concept este reglementat de Regulamentul (EU) 2021/821 privind regimul UE de control al exportului, intermedierii, asistenţei tehnice, tranzitului şi transferului de bunuri cu dublă utilizare. Autorităţile UE au întocmit liste cu aceste bunuri, iar actualizările recente includ domenii precum semiconductori, tehnologie cuantică, diferite echipamente, etc. Importanţa economică creşte: un studiu al European Parliamentary Research Service subliniază că "valoarea comerţului autorizat cu bunuri dual-use a crescut", indicând o piaţă ce combină provocările securitare cu oportunităţile industriale.

Trei direcţii de oportunitate pentru România

a) Finanţare şi ecosistem de inovare

Comisia Europeană a semnalat o schimbare de paradigmă: instrumente de finanţare precum European Innovation Council (EIC) şi programul "TechEU" vor putea sprijini tehnologii dual-use - ceea ce până acum erau rezervate mai mult aplicaţiilor civile. Mai mult, domeniul "dual-use" este menţionat explicit ca zonă în care UE vrea să reducă dependenţele strategice, să închidă capabilităţile critice lipsă şi să stimuleze lanţuri de valoare europene robuste. Pentru România, asta înseamnă că firme pot accesa finanţări UE şi parteneriate în domenii precum dezvoltarea de senzori, drone, software de securitate cibernetică, software pentru proiecte geo-spaţiale, etc. Includerea într-un ecosistem european de tehnologie dual-use poate genera accese la granturi, co-finanţări şi oportunităţi de export.

b) Industria de apărare şi lanţurile de aprovizionare

Contextul geostrategic (războiul din Ucraina, presiuni asupra lanţurilor de aprovizionare strategice) pune presiune pe UE să dezvolte capabilităţi interne şi să reducă dependenţele externe (ex. din Asia). Astfel, companiile româneşti pot să-şi poziţioneze activitatea în logica componentă dual-use, infrastructură de mobilitate militară/civilă, sisteme de supraveghere, cyber-security etc. Accesarea acestor noi pieţe implică cerinţe tehnice şi de reglementare, dar şi avantajul de a fi într-o regiune strategică (Europa de Est) cu potenţial de creştere rapidă. De exemplu, o analiză relevă că UE intenţionează să sprijine "capacităţi industriale strategice prin proiecte strategice" în domeniul dual-use.

c) Reglementare, control şi avantaj competitiv

Pe lângă oportunităţi, domeniul dual-use implică şi provocări logistice - exporturile sunt controlate, nevoia unor licenţe obligatorii pentru anumite produse şi servicii dar şi standarde stricte. Totuşi, aceste reglementări pot deveni un avantaj competitiv: firmele care sunt capabile să îndeplinească cerinţele de conformitate (compliance), să integreze certificările solicitate, să se adapteze rapid la lista de bunuri dual-use, pot deveni furnizori acreditabili în lanţurile europene. De exemplu, Comisia Europeană a publicat două rapoarte (iunie 2025) privind cercetarea şi inovaţia dual-use, ceea ce subliniază că politicile vor continua să evolueze.

Implicaţii pentru mediul economic românesc

- Investiţii străine directe (ISD): o firmă românească care se aliază cu un investitor străin în zona de tehnologie dual-use - senzori, inteligenţă artificială, robotică, sistem de mobilitate militară/civilă - poate atrage capital, dar şi know-how cu focus pe exporturi.

- Creşterea industrială & exporturi: dacă România reuşeşte să se înscrie în lanţuri de aprovizionare europene pentru echipamente dual-use, există potenţial de export spre alte state membre UE sau parteneri extra-UE, mai ales că UE îşi propune să reducă dependenţele externe.

- Rolul statului şi cererea publică: statul român, prin achiziţii în domeniul apărării şi securităţii, poate stimula dezvoltarea locală. Dacă se creează mecanisme de achiziţii şi parteneriate public-private adaptate dual-use, se poate genera cerere internă care să atragă firme locale.

- Networking & platforme specializate: aici intervine şi rolul DEFNET.RO - ca platformă de sprijin pentru firme, clustere, institute de cercetare, instituţii publice - există o bevoie concretă de colaborare iar lipsa acestor parteneriate poate duce la pierderea multor fonduri. Pentru firmele româneşti care vor să "scape" de modelul tradiţional de subcontractare low-cost şi să acceseze niveluri de tehnologie mai înalte, intrarea în ecosistemul dual-use poate fi o cale.

- Provocări locale: lipsa structurală de investiţii în cercetare-dezvoltare, capital uman specializat, cultura de export high-tech, dar şi adaptarea la reglementările dual-use - licenţe, conformitate, export control - sunt obstacole de avut în vedere.

Pentru valorificarea reală a potenţialului dual-use, este esenţial ca firmele româneşti din domeniile tehnologice - inteligenţă artificială, senzori, robotică, drone sau cyber-security - să îşi realizeze o cartografiere internă a competenţelor şi produselor, identificând acele tehnologii care pot avea aplicaţii atât civile, cât şi militare. În paralel, este necesară o aliniere strategică la ecosistemul european, prin monitorizarea constantă a apelurilor de finanţare dedicate tehnologiilor dual-use (precum cele lansate prin programele EIC, TechEU sau R&I) şi prin constituirea de consorţii solide cu parteneri din Uniunea Europeană. Totodată, conformitatea cu reglementările europene privind controlul exporturilor, licenţierea, lista de produse dual-use şi cerinţele de securitate în cercetare trebuie tratată ca o prioritate - companiile care se adaptează rapid acestor norme pot deveni furnizori de încredere în lanţurile de valoare europene. Sprijinul instituţional joacă un rol la fel de important: statul român şi ministerele de resort, precum cele ale apărării, economiei şi cercetării, ar trebui să dezvolte scheme dedicate - hub-uri tehnologice, programe de co-finanţare, parteneriate public-private şi infrastructuri pentru testare şi pilotare. În fine, România trebuie să îşi exploateze inteligent poziţia regională, devenind un punct de sprijin pentru investiţiile strategice din Europa de Est. Poziţia geografică, costurile competitive şi potenţialul de creştere oferă un avantaj distinct, iar o participare activă în lanţurile europene de tehnologii dual-use ar putea aduce o valoare adăugată semnificativă economiei naţionale. Domeniul dual-use reprezintă pentru Europa o convergenţă între securitate, inovaţie, tehnologie şi economie. Pentru România, contextul este favorabil: UE îşi creşte ambiţiile privind capabilităţi tehnologice strategice, finanţările devin mai accesibile pentru tehnologie dual-use şi cererea internă/externă poate creşte. În acest peisaj, DEFNET.RO îşi propune să ajute ecosistemul local şi european privind dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare şi atragerea de finanţări europene.