Statul român, restant la plata facturilor în construcţii
Piaţa Imobiliară / 17 noiembrie
Constructorii români trag un semnal de alarmă privind restanţele acumulate de autorităţile publice în plata lucrărilor executate şi îngheţarea finanţărilor pentru proiecte din principalele programe de investiţii - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi programul "Anghel Saligny". Potrivit acestora, tergiversările ameninţă să producă blocaje majore în piaţa construcţiilor.
"Diferenţa dintre valoarea lucrărilor efectuate şi cea a lucrărilor facturate este uriaşă. Birocraţia devine arma prin care statul amână plăţile atunci când nu are bani. Ţi se cer munţi de documente pentru o singură factură, până găsesc un motiv să nu o aprobe. În schimb, când apar fonduri care trebuie cheltuite rapid, se acceptă facturi aproape formal, doar pentru a consuma banii europeni. După aceea vin controalele şi descoperă că plăţile au fost făcute în grabă. E un balans absurd, de la o extremă la alta", a explicat Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), în cadrul conferinţei "Provocări concurenţiale în sectorul construcţiilor", desfăşurate zilele trecute la Sinaia.
Totodată, Erbaşu şi reprezentanţii FPSC solicită modificarea legislaţiei privind impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), astfel încât să fie limitată scurgerea profiturilor marilor companii către entităţile afiliate din străinătate. Constructorii mai cer şi deblocarea proiectelor publice cu un grad redus de execuţie aflate în conservare şi sprijinirea reluării acestora prin credite garantate de stat, cu dobânzi parţial subvenţionate.
Potrivit lui Cristian Erbaşu, impozitul pe cifra de afaceri trebuie aplicat "cu discernământ", fără a penaliza abuziv companiile româneşti. În prezent, acest impozit se aplică firmelor cu cifre de afaceri de peste 50 milioane de euro, în timp ce mecanismul alternativ, bazat pe limitarea deductibilităţii plăţilor către firme străine afiliate, vizează doar companiile cu afaceri mai mici de acest prag.
"Scopul iniţial era să se descurajeze companiile, ma ales străine, care îşi exportă profitul pentru a evita impozitul. Poate că parţial s-a reuşit, dar în acelaşi timp s-au creat alte probleme - am făcut un bine şi, odată cu el, două rele", a arătat Erbaşu.
Acesta a adăugat că sectorul nu se opune creşterii salariului minim, însă cere coerenţă în aplicarea politicilor fiscale.
La rândul său, Irinel Gheorghe, vicepreşedinte FPSC, a evidenţiat o altă dificultate majoră: costurile ridicate ale energiei.
"Impactul energiei scumpe este uriaş asupra preţurilor din construcţii. În plus, ne confruntăm cu o concurenţă neloială din partea unor producători din state non-UE, unde firmele beneficiază de subvenţii masive. În 2024, doar dintr-o singură ţară non-UE au fost importuri de circa 3 miliarde de euro. Toate acestea pun o presiune imensă pe producătorii români. Investim şi ne adaptăm, dar oricâte fonduri s-ar aloca, suntem sufocaţi de factori externi", a spus Gheorghe.
Federaţia va înainta Ministerului Finanţelor o propunere privind sprijinirea proiectelor amânate:
"Analizând costurile de conservare, propunem ca statul să garanteze parţial creditele contractate de firmele de construcţii pentru continuarea lucrărilor şi să suporte o parte din dobândă. Domnul ministru ne-a promis că va aduce la masa discuţiilor CEC Bank, Exim Banca Românească şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare, pentru a găsi o soluţie", a precizat Irinel Gheorghe.
Reprezentanţii FPSC au acuzat, totodată, şi politica de preţuri din energie, arătând că societăţile de stat din acest sector raportează profituri record, ceea ce indică tarife exagerate pentru consumatori.
"Dacă aceste companii fac profituri uriaşe, atunci înseamnă că vând scump energia. Statul încasează dividende consistente de la ele şi, prin urmare, are interesul să menţină preţuri mari. Dar n-ar fi mai bine să reducă preţul şi să ajute producătorii români să creeze valoare aici, în ţară? Aşa ar câştiga tot din impozitul pe profitul firmelor locale. Poate statul gândeşte altfel - preferă banii imediat, fără să-i mai aştepte întorşi prin economie", a conchis Erbaşu.
Întrebat despre stadiul lucrărilor la tronsonul Suplacu de Barcău-Chiribiş al Autostrăzii Transilvania (A3), Erbaşu, director general al Construcţii Erbaşu SA, a precizat că execuţia a ajuns la 55%.
"Suntem chiar uşor peste grafic, fizic lucrările sunt la circa 55%. Termenul actual de finalizare este august 2026. Au fost unele probleme - grinzi preluate de la alţi constructori, decizii privind un nod rutier mare încă în dezbatere -, dar chiar dacă apar exproprieri suplimentare, întârzierea nu va depăşi o lună-două", a declarat acesta.
(Articol preluat din ziarul BURSA)
Construcţiile noastre reprezintă 8% din PIB - cea mai mare pondere din UE
Sectorul construcţiilor din România reprezintă aproape 8% din PIB, în ultimele patru trimestre - cea mai mare pondere din întreaga Uniune Europeană, arată datele Eurostat, analizate de Colliers. Nivelul este semnificativ peste media de 5% a celor 27 de state membre şi confirmă rolul tot mai important al construcţiilor în economia locală. În plus, România a înregistrat a doua cea mai rapidă creştere a activităţii din construcţii din Uniunea Europeană în perioada post-pandemie, potrivit consultanţilor Colliers, care consideră că această evoluţie reflectă ritmul alert al transformărilor prin care trece sectorul. Totuşi, Colliers atrage atenţia că volatilitatea recentă este un semn mai puţin prielnic, întrucât sugerează existenţa unor condiţii care pot afecta rezultatele companiilor şi viabilitatea lor pe termen lung.
"În primele opt luni din 2025, volumul lucrărilor de construcţii din România a fost cu aproximativ 58% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2019, evoluţie care a urcat ponderea sectorului de construcţii de la sub 6% la aproape 8% din produsul intern brut. Este cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, susţinută în mare parte de investiţiile în infrastructură, dar şi de proiectele private din zona clădirilor rezidenţiale şi comerciale. Doar ca să punem lucrurile în perspectivă: cei 250 de kilometri de autostradă inauguraţi anul trecut echivalează, raportat la suprafaţa ţării, cu inaugurarea a circa 10.000 de kilometri în China, cam cât se deschid anual în China, care este considerată un model în dezvoltarea infrastructurii", explică Alexandru Atanasiu, Board Member & Head of Construction Services în cadrul Colliers.
Chiar dacă sectorul construcţiilor rămâne unul dintre motoarele economiei, provocările nu lipsesc, punctează consultanţii Colliers, explicând că incertitudinile economice şi dificultăţile bugetare se resimt tot mai puternic, atât în zona rezidenţială, unde dezvoltatorii privesc cu prudenţă o posibilă scădere a cererii, cât şi în proiectele de infrastructură, unde întârzierile la finanţare şi problemele de absorbţie a fondurilor europene încetinesc ritmul lucrărilor. În acest context, obiectivul anunţat la începutul anului, de a inaugura între 200 şi 300 de kilometri de autostrăzi, pare tot mai greu de atins. Într-un scenariu optimist, consultanţii Colliers estimează că România ar putea ajunge la aproximativ 100 de kilometri finalizaţi până la finalul anului.
"Faptul că anul trecut am avut inaugurări de autostrăzi comparabile, proporţional, cu ritmul de construcţie al Chinei, iar anul acesta asistăm din nou la o frânare puternică, este un semnal îngrijorător pentru companiile din domeniu. Statul trebuie să ţină cont că industriei i-au fost necesari câţiva ani pentru a-şi accelera ritmul, a-şi forma echipe şi a-şi construi capacităţile necesare pentru proiecte de anvergură. O nouă încetinire ar însemna pierderea acestui avans, cu efecte în lanţ asupra investiţiilor şi dezvoltării economice, inclusiv în industrii conexe, precum cea logistică sau industrială", subliniază Silviu Pop, Director CEE & Romania Research în cadrul Colliers.
Consultatul Colliers atrage atenţia că există temeri reale în piaţă privind stabilitatea cash flow-urilor şi a posibilelor întârzieri la plată, pe fondul încetinirii activităţii economice, dar mai ales a problemelor legate de atragerea fondurilor europene din PNRR. Pentru a contracara posibile dificultăţi pe termen scurt, au apărut soluţii din partea băncilor, dar dacă problemele devin structurale şi se răspândesc, vor fi mult mai greu de rezolvat, avertizează Atanasiu.
În primele opt luni ale anului, volumul lucrărilor inginereşti, care include în principal proiecte de infrastructură, dar şi investiţii majore precum spitale sau stadioane, a crescut cu aproximativ 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. În paralel, lucrările la clădiri rezidenţiale au avansat cu 10%, iar cele la clădiri nerezidenţiale, precum birouri sau spaţii comerciale, au înregistrat un plus de 6%.
