Pereţii vegetali: O soluţie naturală pentru spaţii artificiale
În ultimii ani s-au intensificat preocupările pentru armonizarea spaţiului construit cu cadrul natural prin realizarea unor clădiri cu impact cât mai mic asupra mediului, cu un consum redus de energie şi care să înglobeze pe cât posibil materiale naturale şi / sau reciclabile.
Clădirile, fie ele de locuit sau comerciale, nu trebuie să reprezinte neapărat nişte spaţii în totalitate artificiale. Soluţia aplicării unui perete vegetal într-o încăpere poate da o nuanţă de culoare şi naturaleţe unui mediu tern.
Pereţii vegetali, denumiţi şi grădini verticale, pereţi vii sau tablouri verzi, reprezintă conceptul de amenajare interioară sau exterioară a pereţilor unei clădiri folosind plante vii.
Concret, peretele clădirii este acoperit parţial sau în totalitate de plante, folosind un sistem modular de recipiente făcute dintr-un material impermeabil, care permit apei să fie distribuită uniform şi care asigură în acelaşi timp hidroizolaţia. Soluţia pentru pereţi vegetali exteriori include şi un sistem de drenaj pentru ploaie, pe când cel pentru spaţii interioare nu permite apei să curgă, protejând astfel pereţii de umezeală. După montarea sistemului se adaugă pământul de flori şi plantele alese în prealabil în funcţie de microclimat şi design, fiind recomandate serviciile unui arhitect peisagist în acest sens, precizează Daniela Hantea, marketing manager Green Walls.
Practic, pereţii vegetali preiau avantajele spaţiilor verzi şi le transferă mediilor urbane în care vegetaţia nu a fost niciodată un punct forte. Locuri în care amplasarea unei grădini clasice părea imposibilă pot fi acum valorificate prin dispunerea plantelor pe verticală.
Unul dintre principalele avantaje ale pereţilor vegetali constă în contribuţia la îmbunătăţirea calităţii aerului prin absorbţia dioxidului de carbon şi eliberarea oxigenului, dar şi prin reţinerea particulelor de praf şi a agenţilor poluanţi. De asemenea, ajută la scăderea variaţiilor bruşte de temperatură, la reglarea umidităţii atmosferice şi la reducerea mirosurilor neplăcute şi a poluării fonice. Grădinile verticale exterioare formează un strat protector la nivelul clădirii, acţionând ca un izolator termic. Pe timpul verii, căldura nu se mai stochează în materialele de construcţie, ci este absorbită de către plante, evitând supraîncălzirea pereţilor.
Un alt avantaj important este dat de latura estetică şi de spectaculos a unui astfel de aranjament.
Întreţinerea pereţilor vegetali nu este complicată
Condiţiile necesare spaţiului în care este amenajat un perete vegetal diferă în funcţie de plantele alese. Sunt plante care au nevoie de spaţii luminoase, dar sunt şi plante care se dezvoltă foarte bine în spaţii semi-umbrite sau chiar umbrite. De asemenea, sunt plante care preferă o temperatură medie de 15 - 16 grade Celsius, dar sunt şi plante care suportă temperaturi de 27 - 28 de grade Celsius. Multe dintre plantele de interior nu rezistă la frig, la diferenţe mari de temperatură şi la expunerea îndelungată la curenţi de aer.
În cele mai multe cazuri trebuie evitată amenajarea pereţilor vegetali în zone în care soarele bate direct asupra plantelor pe tot parcursul zilei pentru a preveni uscarea. În spaţiile interioare, locul exact în care va fi amplasat peretele vegetal trebuie stabilit împreună cu un specialist pentru a verifica dacă microclimatul local se pretează amenajării unei grădini verticale.
De asemenea, este important ca la alegerea plantelor ce alcătuiesc peretele viu să se ţină seama şi de recomandările unui specialist care a analizat în prealabil spaţiul în care se doreşte amplasarea peretelui vegetal.
Întreţinerea unui perete vegetal presupune, de fapt, întreţinerea plantelor care îl compun. Este important ca acestea să fie udate la timp şi să fie verificate periodic pentru a evita îmbolnăvirea lor. Una din greşelile cel mai des întâlnite în întreţinerea plantelor este udarea acestora prea mult sau prea puţin. Mai ales când pereţii vegetali sunt montaţi în spaţii intens circulate (birouri, săli de conferinţă, recepţii etc.) se întâmplă ca plantele să nu fie udate la timp, ceea ce duce la înlocuirea acestora. O soluţie pentru evitarea acestei greşeli este includerea unor sisteme de irigare programate astfel încât plantele să fie udate când şi cât trebuie.
Preţurile pornesc de la 100 de euro pentru "tablouri verzi"
Costul estimativ al unui perete vegetal porneşte de la 150-200 euro pe mp, în funcţie de dimensiunea peretelui (cu cât peretele este mai mare, cu atât costul pe mp scade) şi tipul plantelor alese (cu cât plantele sunt mai pretenţioase şi mai greu de găsit, cu atât preţul acestora şi, implicit, al peretului vegetal, va creşte).
Există şi varianta achiziţionării sau închirierii unui panou vegetal mobil. Aici preţul variază la fel, în funcţie de dimensiune şi plante, dar pe lângă sistemul de recipiente vegetale, plante, pământ, sistem de irigare şi montaj, se adaugă preţul construcţiei propriu-zise a panoului, care în general este din lemn sau gips-carton.
"Tablourile verzi" sunt de dimensiuni mai mici şi pornesc de la 100 de euro în funcţie de tipul şi numărul plantelor, dimensiunea exactă a tabloului şi modelul ramei.
Preferinţa pentru "pereţii verzi" este clar crescătoare; din ce în ce mai multe firme din diverse domenii de activitate iau în considerare amenajarea unui perete vegetal şi, în ultimul timp, soluţia a început să fie căutată şi pentru evenimente precum târguri şi expoziţii, dar şi pentru locuinţe. Pe măsură ce apar mai multe informaţii şi soluţii profesionale, creşte şi interesul oamenilor pentru amenajarea pereţilor vii, mai ales în oraşele mari, unde spaţiile verzi sunt limitate, adaugă Daniela Hantea, marketing manager Green Walls.
F.A.