Piaţa clădirilor verzi din Europa, în expansiune puternică

Piaţa clădirilor verzi din Europa este estimată să crească de la 181,55 miliarde de dolari în 2024 la 462,53 miliarde dolari în 2033, în baza unui avans anual compus (CAGR) de 10,95%, arată un raport Research And Markets, citat de globenewswire.com.

Potrivit sursei citate, clădirile verzi devin tot mai populare în Europa datorită normelor stricte de mediu, obiectivelor climatice şi Pactului Verde European (Green Deal). Germania, Olanda şi ţările nordice se află în fruntea pieţei construcţiilor verzi, dezvoltatorii locali adoptând tot mai multe proiecte sustenabile. Directiva privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD) şi certificări precum BREEAM şi LEED stimulează adoptarea acestor practici. Nevoia tot mai mare de stiluri de viaţă sustenabile şi costurile din ce în ce mai mari cu energia tradiţională alimentează, de asemenea, tendinţa în expansiune a construcţiilor verzi. Pe măsură ce conştientizarea schimbărilor climatice creşte, Europa rămâne în fruntea integrării sustenabilităţii în sectoarele construcţiilor şi dezvoltării urbane, potrivit Research And Markets.

Factori care susţin piaţa construcţiilor verzi din Europa

Analiza citată arată că Uniunea Europeană a introdus standarde stricte de mediu, inclusiv Directiva EPBD, care încurajează dezvoltatorii să utilizeze tehnici de construcţie eficiente energetic şi sustenabile. Guvernele de pe continent oferă stimulente, reduceri de taxe şi subvenţii pentru construcţiile verzi şi renovări/ modernizări. Aceste directive urmăresc reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi promovarea clădirilor neutre din punct de vedere energetic până în 2050. Ca urmare a implementării directivelor a crescut puternic cererea de materiale, designuri şi tehnologii ecologice, transformând clădirile verzi într-un fenomen global pe continent.

Totodată, UE a lansat Pactul pentru Clădiri pentru a sprijini construcţia de clădiri rezistente la schimbările climatice printr-o izolaţie mai bună şi o eficienţă energetică sporită. Acest proiect are în vedere schimbarea considerabilă a aspectului clădirilor din întreaga Europă, prin dublarea numărului renovărilor până în 2030, respectiv modernizarea, astfel, a 35 de milioane de clădiri. În cadrul acestei strategii, UE şi-a stabilit ca imperativ obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la clădiri cu 60% până la sfârşitul deceniului. În plus, acest Pact prevede un viitor în care toate clădirile noi vor fi complet decarbonizate până în 2050, deschizând calea către un spaţiu urban sustenabil şi ecologic.

Piaţa de profil este stimulată, de asemenea, de creşterea nevoii de eficienţă energetică şi reducere a costurilor. Atât proprietarii de locuinţe, cât şi operatorii de afaceri preferă clădirile verzi datorită economiilor pe termen lung şi beneficiilor ecologice. Aceste clădiri includ izolaţii performante, panouri solare şi sisteme inteligente de gestionare a energiei, care reduc semnificativ cheltuielile cu utilităţile. Pe măsură ce costurile cu energia cresc, consumatorii apreciază atât eficienţa funcţionării, cât şi sustenabilitatea.

În condiţiile în care investitorii imobiliari apreciază tot mai mult rentabilitatea investiţiilor în clădirile certificate ecologic, creşterea pieţei continuă să se accelereze. Conform unui sondaj realizat în 2023 de Banca Europeană de Investiţii, 61% dintre europeni ar acorda prioritate eficienţei energetice atunci când cumpără o casă, ceea ce indică o presiune sporită asupra consumatorilor pentru opţiuni de viaţă sustenabile.

Dezvoltarea urbană orientată spre sustenabilitate este un alt factor care susţine piaţa clădirilor verzi din Europa. Conform sursei citate, marile oraşe europene adoptă politici de dezvoltare urbană sustenabilă pentru a combate schimbările climatice şi a reduce emisiile de carbon. Cartierele verzi şi comunităţile eco sunt tot mai populare în Amsterdam, Copenhaga şi Berlin, spre exemplu. Politicile locale încurajează utilizarea energiei regenerabile, transportul sustenabil şi arhitectura verde. Administraţiile municipale colaborează, de asemenea, cu constructori privaţi pentru a crea cartiere inteligente şi verzi, consolidând cererea pieţei pentru tehnologii de construcţii ecologice. În iulie 2024, Comisia Europeană a lansat un al treilea apel de proiecte în valoare de 90 de milioane de euro prin Iniţiativa Urbană Europeană pentru a consolida dezvoltarea urbană durabilă în cele 27 de state membre. Proiectele selectate vor lansa noi soluţii pentru facilitarea transformărilor ecologice şi digitale.

Provocările pieţei construcţiilor verzi din Europa

- Costuri iniţiale ridicate

Deşi economiile pe termen lung sunt considerabile, clădirile verzi presupun investiţii iniţiale mari datorită materialelor specializate, tehnologiilor avansate şi proceselor de certificare. Aceste costuri pot descuraja dezvoltatorii mai mici sau proiectele de locuinţe sociale. Acest lucru poate împiedica demararea proiectelor sau poate descuraja constructorii care nu sunt familiarizaţi cu standardele ecologice, ceea ce reprezintă un obstacol în calea implementării pe scară largă a acestora în întreaga regiune.

- Lipsa specialiştilor în domeniu

Implementarea clădirilor verzi necesită specialişti în proiectare durabilă, modelare energetică şi inginerie de mediu. Totuşi, disponibilitatea forţei calificate nu este uniformă în Europa. Astfel, este posibil ca regiunile în curs de dezvoltare sau statele mici să nu aibă acces la experţi sau la formare. Această lipsă poate încetini calitatea şi amploarea iniţiativelor de construcţii ecologice, afectând perioada de livrare şi succesul proiectelor.