Bugetul CNAIR pentru 2025 - 18 miliarde lei

(Interviu cu Cristian Ovidiu Cătălin Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere)

Reporter: Care este bugetul companiei în acest an şi ce surse de finanţare aveţi?

Cristian Pistol: Bugetul aprobat pentru anul 2025 este de 18 miliarde lei, din care 16,7 miliarde lei alocaţi pentru investiţii. Menţionăm că mizăm pe o suplimentare a bugetului alocat către CNAIR conform legislaţiei în vigoare dacă situaţia o impune.

Reporter: Ce proiecte mari veţi derula în acest an?

Cristian Pistol: Principalele obiective de infrastructură rutieră aflate în diverse stadii de execuţie în anul 2025 sunt următoarele:

A0 - Inelul de centură Bucureşti la nivel de autostradă - 46,53 km

A1 - Autostrada Sibiu-Piteşti - 93,2 km

A3 - Autostrada Transilvania - 68,65 km

A7 - Autostrada Ploieşti - Paşcani - 218,76 km

A8 - Autostrada Unirii - 54,3 km

La nivel de autostrăzi avem 31 de contracte de proiectare şi execuţie în derulare (615 km), 10 contracte de proiectare şi SF (Studiu de Fezabilitate), 707 km, 24 contracte în procedură de licitaţie (992 km), patru contracte care urmează să fie lansate în licitaţie (67 km).

La capitolul Variante ocolitoare avem 13 contracte de proiectare şi execuţie în derulare (161 km), 33 contracte proiectare şi SF în derulare (260 km), 9 contracte în licitaţie (124 km), 12 contracte care urmează să fie lansate în licitaţie (105 km).

Reporter: Câţi km de autostradă au fost daţi în folosinţă anul trecut şi în ce zone?

Cristian Pistol: În 2024 reţeaua rutieră naţională s-a extins cu aproximativ 197 km de drum de mare viteză (autostradă şi drum expres), 100 de km deschişi pe A7 (Autostrada Buzău - Focşani şi Lot 1, Ploieşti-Buzău, ce marchează şi prima prima conexiune între A7 şi A3), asigurându-se în premieră şi prima conexiune între A0 şi A2.

Pe lângă cei 100 de km deschişi pe Autostrada Moldovei am deschis traficul şi pe:

1.Autostrada A0 Sud, Lotul Glina - Vidra - 16,93 km

2.Autostrada A0 Sud, Lotul Vidra - Bragadiru - 7,3 km

3.DEx Craiova - Piteşti, Tronsonul 1 - 17,70 km

4.DEx Craiova - Piteşti, Tronsonul 4 - (20 km)

5.A0 Lot 3 - deschidere 2 km + joncţiune cu 7 km din AO lotul 2 - (total: 9 km)

6.Sectiunea 5 Autostrada Sibiu - Piteşti, între Nodul Bascov şi Băiculeşti -15,77 km

7.DEx16 Legătură Oradea - A3 (10,3 km)

Reporter: Câţi km de drumuri naţionale au fost construiţi în 2024 şi ce drumuri naţionale urmează să inauguraţi în acest an? Care este situaţia centurilor ocolitoare?

Cristian Pistol: După preluarea mandatului am deschis circulaţia pe VO Mihăileşti, un proiect de altfel extrem de întârziat, şi am pledat pentru o mobilizarea bună în şantier pentru VO Tecuci, un alt proiect aflat în întârziere. Rezilierea contractelor a fost o soluţie de avarie la care nu am dorit să apelez decât în ultimă instanţă, când a fost absolut necesar.

Mi-am dorit şi am reuşit să impulsionez construcţia variantelor de ocolire atât de necesare pentru fluidizarea reţelei rutiere naţionale.

Mă bucur că în 2024 am reuşit să dechidem traficul pe următoarele variante ocolitoare: Timişoara Sud (26 km), Arad Est (11 km), Târgu Jiu (19,987 km), Sfântu Gheorghe (11,56 km), Bârlad (11,28 km), Beiuş (7,3 km), Aleşd (5,85 km) şi Sânmartin (5,75 km).

Vorbim de aproximativ 100 de km (98.72 km) de drum naţional nou şi modern executat la standardele cele mai înalte.

Conform prevederilor contractuale şi ţinând cont de mobilizarea din şantier, am încrederea că lucrările la VO Făgăraş, VO Zalău şi VO Comarnic vor fi finalizate în 2025. Am dat acest exemplu deoarece VO Făgăraş şi VO Comarnic sunt proiecte derulate în colaborare cu autorităţile publice locale, iar VO Zalău este un proiect foarte întârziat care este implementat de CNAIR.

Colaborând strâns şi cu bună-credinţă cu autorităţile locale şi cu antreprenorii putem finaliza toate proiectele de variante ocolitoare extrem de necesare pentru fluidizarea traficului la nivel local.

Menţionăm că, în privinţa drumurilor naţionale aflate în administrare, CNAIR derulează proiecte de modernizare şi reabilitare ale acestora, acolo unde şi când situaţia o impune.

De asemenea, direcţiile regionale ale CNAIR execută în permanenţă lucrări de întreţinere a drumurilor naţionale din administrare.

Reporter: Câţi km de autostradă se află în lucru si în ce zone? Câţi km vor fi daţi in folosinţă în acest an?

Cristian Pistol: În prezent, avem şantiere deschise în Româ­nia pentru construcţia a aproximativ 450 de km de drumuri de mare viteză şi am convingera ca în acest an să dăm în trafic peste 200 de km.

Astfel, pentru anul 2025 estimăm finalizarea lucrărilor pe următoarele sectoare de drum de mare viteză:

1.Autostrada de Centura Nord Bucureşti (A0) lot 3 - 6.6 km

2.Autostrada de Centura Nord Bucureşti (A0) lot 4 - 4,7 km

3.Autostrada de Centura Sud Bucureşti (A0) lot 3 - 17,97 km

4.Autostrada Sibiu - Piteşti, Secţiunea 5: Curtea de Argeş-Piteşti - 14,57 km

5.Nădăşelu - Mihăieşti şi Mihăieşti - Zimbor - 24,58 km

6.Zimbor - Poarta Sălajului - 12,24 km

7.Ploieşti - Buzău, Lot 2 Mizil - Pietroasele - 28,35 km

8.Ploieşti - Buzău Lot 3 Pietroasele - Buzău - 13,9 km

9.Buzău - Focşani, finalizare tronson 1 - 3,4 km

10.Focşani - Bacău Lot 1, Focşani - Domneşti Târg - 35,6 km

11.Focşani -Bacău Lot 2, Domneşti Târg - Răcăciuni - 38,78 km

12.Bacău - Paşcani Lot 1, Bacău (Săuceşti) - Trifeşti - 30,3 km

13.Bacău - Paşcani Lot 2, Trifeşti - Gerăeşti - 18,99 km

14.DEx 4 A3 - DN1 (Tureni) - 5 km

15.Drum expres Craiova Pitesti Tronsonul 4 - 12,7 km

16.Drum Expres Brăila - Galaţi - 10,77 km

Nu doresc să fac promisiuni că în 2025 vom deschide circulaţiei X kilometri. Vom lăsa timpul să-şi spună în continuare cuvântul şi nu vom forţa lucrurile pentru a căpăta câţi mai mulţi kilometri. Nu trebuie să fie o concurenţă între numărul de kilometri deschişi şi calitatea lucrărilor.

Cum am spus şi anterior, ne putem lăuda cu câteva reuşite privind infrastructura mare de transport rutier din România şi anume: circulaţia deschisă pe 197 km de drum de mare viteză în 2024, prima conexiune între Inelul de Centură al Capitalei (A0) şi A2, primii 100 de km deschişi pe A7, respectiv prima conexiune între A7 şi A3.

De asemenea, vreau să continuăm în 2025 această serie de reuşite prin darea în trafic, aşa cum am spus, a peste 200 km de drum de mare viteză, prin finalizarea în prima parte a acestui an a întregului semi-inel sudic al A0, precum şi prin asigurarea conexiunilor de mare viteză între Oltenia, Muntenia şi Dobrogea (Craiova -Bucureşti- Constanţa), dar şi dintre Moldova şi Muntenia (Paşcani - Bucureşti).

În 2026, conform termenelor contractuale, vor fi finalizaţi 102,5 km de drum de mare viteză, dar eu sper că vom fi plăcut surprinşi de finalizarea anumitor proiecte înaintea termenelor contractuale. Vă dau ca exemplu construcţia Secţiunii 4 a autostrăzii Sibiu - Piteşti, Tigveni - Curtea de Argeş, care are ca termen contractual de finalizare anul 2027, dar lucrările au ajuns deja la un stadiu fizic de peste 62%.

Reporter: Care este stadiul modernizării podurilor rutiere care se află în administrarea CNAIR?

Cristian Pistol: În prezent, în conformitate cu viabilitatea lucrărilor de artă, CNAIR are în administrare pe reţeaua rutieră naţională un număr total de 4.706 poduri. Dintre acestea, un număr de 1.112 poduri (un procent de 23,62% din totalul podurilor aflate în administrare) sunt încadrate în clasa tehnică IV şi V şi necesită lucrări de reparaţii/modernizări.

Din totalul podurilor încadrate în clasa tehnică IV şi V (1.112), pentru un număr de 435 de poduri, CNAIR a pregătit documentaţii pentru iniţierea licitaţiilor necesare pentru expertizare, proiectare, reabilitare, modernizare sau construcţia unor noi poduri.

Valoarea totală estimată a investiţiilor aferente celor 435 de poduri este de 5,55 miliarde de lei cu TVA. Pentru un număr de 103 poduri au fost avizaţi indicatorii tehnico-economici, iar valoarea totală a investiţiilor se ridică la 1,25 miliarde lei cu TVA din fonduri europene nerambursabile.

De asemenea, avem şi poduri prevăzute în programul "Mecanismul pentru Interconectarea Europei", finanţate prin programul Connecting Europe Facility (CEF), după cum urmează:

1. Pod pe DN 1 km 133+941 la Azuga, judeţul Prahova

2. Pod pe DN 2A km 196+739 la Ovidiu, judeţul Constanţa

3. Pod pe DN 6 KM 268+371 la Argineşti, judeţul Mehedinţi

4. Pod pe DN 15 km 297+918 la Stejaru, judeţul Neamţ

5. Pod pe DN 15 km 304+680 la Viişoara, judeţul Neamţ

6. Pod peste Prut la Ungheni

Valoarea estimată a lucrărilor pentru construcţia celor şase poduri este de 304.873.459 de lei (fără TVA).

Pentru Podul peste Prut la Ungheni, avem contract semnat din septembrie 2024.

Antreprenorul (NESS PROIECT EUROPE SRL) are la dispoziţie 151,68 milioane de lei (fără TVA) şi 24 de luni (6 luni proiectare şi 18 luni execuţie) pentru construcţia acestui obiectiv. Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judetul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

Cel mai lung dintre cele două poduri va avea aproximativ 260 m. Pe teritoriul României, ansamblul de poduri va fi construit în continuarea A8 (autostrada Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni).

De asemenea, mai sunt contracte semnate, în data de 7.02.2025, pentru proiectarea a încă patru poduri noi peste râul Prut, după cum urmează;

1.Pod peste Prut Stânca (România) - Costeşti (Republica Moldova);

2.Pod peste Prut Răducăneni (România) - Bărboieni (Republica Moldova);

3.Pod peste Prut Bumbăta (România) - Leova (Republica Moldova);

4.Pod peste Prut Fălciu (România) - Leca (Republica Moldova).

Valoarea totală a celor patru contracte pentru proiectarea celor patru poduri peste Prut este de 4,4 milioane de lei (fără TVA), finanţarea fiind asigurată prin Bugetul de Stat al României.

Durata fiecărui contract pentru elaborarea Studiilor de Fezabilitate, semnat între CNAIR şi compania LIKE CONSULTING SRL, este de 12 luni, valoarea fiecărui contract este de 1,1 milioane de lei (fără TVA).

Cele patru noi poduri, care vor fi construite după finalizarea Studiilor de Fezabilitate vor asigura creşterea capacităţii de transport dintre cele două state şi vor contribui la conectivitatea infrastructurii rutiere a Republicii Moldova cu România şi implicit cu reţelele de transport din Uniunea Europeană.

În acelaşi timp, pentru un număr de 30 de poduri urmează în cursul acestui an să fie depuse aplicaţii de finanţare (pentru programul Connecting Europe Facility) ce vor fi supuse evaluării Comisiei Europene.

Reporter: Ce strategie pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere are compania pe termen mediu si lung?

Cristian Pistol: Dezvoltarea armonioasă a infrastructurii rutiere naţionale este şi rămâne un obiectiv primordial al companiei şi, în acelaşi timp, o datorie faţă de cetăţeni. Infrastructura rutieră din România se construieşte la nivel european şi beneficiază de un buget relevant în acest sens.

Trebuie menţionat şi faptul că dezvoltarea unei infrastructuri rutiere moderne înseamnă creştere economică, crearea de noi locuri de muncă, scurtarea timpilor de călătorie, sporirea siguranţei şi confortului în trafic, etc.

Pe viitor, vor creşte şi costurile lucrărilor de întreţinere ale companiei având în vedere noile proiecte de infrastructură construite şi astfel vom intra în logica alcătuirii unui nou buget, care să deservească şi aceste nevoi de întreţinere, precum şi a necesităţilor curente de reparaţii, consolidări şi reabilitări, deja iniţiate de CNAIR pentru o serie de proiecte deja construite şi date în trafic de mai mult timp.

Reporter: Mulţumesc!