Sistemele de ţevi Steinzeug-Keramo, produse naturale, realizate din materiale 100% reciclabile

Interviu cu Gernot Schöbitz, directorul general al companiei Steinzeug-Keramo

Reporter: Conduceţi o companie cu tradiţie în sectorul sistemelor de ţevi pentru transportul apei reziduale. Cum aţi reuşit să treceţi prin criza economică din ultima vreme?

Gernot Schöbitz: Segmentul în care activăm noi nu a fost atât de afectat de criză, cel puţin până acum, în comparaţie cu alte domenii. În primul rând, pe această piaţă, proiectele sunt planificate cu mult timp înainte de a fi implementate şi finanţate în cea mai mare măsură din bani europeni.

Există ţări care au adoptat, în primii doi ani de criză, unele măsuri prin care au fost cheltuiţi bani publici pentru suportul infrastructurii. Din nefericire, aceste proiecte susţineau segmentele de drumuri, căi ferate, poduri şi mai puţin transportul apelor reziduale. Compania noastră a fost şi ea afectată, într-un fel, de criză, întrucât una dintre pieţele secundare pe care activăm s-a prăbuşit şi de aceea a trebuit să luăm anumite măsuri, în 2009.

Reporter: Care sunt principalele pieţe unde vă dezvoltaţi afacerea?

Gernot Schöbitz: Noi facem o distincţie între pieţele mature şi pieţele în curs de dezvoltare. Cele mature au deja o reţea de canalizare completă, ceea ce înseamnă că majoritatea clădirilor (industriale şi gospodării) sunt conectate la acest sistem şi că nu există multe proiecte de clădiri noi în domeniu. Astfel de pieţe sunt în Germania, Austria, Franţa, Elveţia, Benelux (în majoritatea cazurilor circa 99% din locuinţe sunt conectate la reţeaua de canalizare). În pieţele respective, sunt derulate mai mult lucrări de reabilitare a sistemelor şi există şi modalităţi sustenabile de reabilitare. Din punctul nostru de vedere, în aceste cazuri, soluţia optimă este înlocuirea ţevilor vechi. Mai există şi varianta ieftină, respectiv refacerea infrastructurii existente, dar aceasta nu oferă nicio garanţie din punct de vedere al duratei de viaţă.

Avem pieţele în creştere sau în curs de dezvoltare, unde există, încă, o necesitate mare de conectare, deci de noi investiţii în construcţia de astfel de sisteme. În această categorie intră, în general, noile state membre europene din Europa Centrală şi de Est - Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria. Respectivele ţări nu au toate locuinţele conectate la sistemul public de canalizare sau sistemul în sine este foarte învechit, fiind nevoie de multe investiţii noi. Specificul acestor pieţe este că, probabil, toate proiectele mari sunt finanţate din fonduri europene.

În prezent, fiecare stat se confruntă cu provocarea de a îndeplini cerinţa prevăzută în Directiva Europeană privind Tratarea Apelor Reziduale (EUWWTD), potrivit căreia statele membre UE trebuie să definească ce procent din totalul apelor uzate trebuie colectate, cât la sută trebuie purificate în staţiile de tratare a apei şi până la ce dată. În acest sens, UE alocă fonduri nerambursabile. În Europa Centrală şi de Est, niciun astfel de proiect nu ar putea fi realizat fără fonduri europene, pentru că domeniul nu prezintă un interes prioritar pentru autorităţi.

Întrebarea care se pune este dacă ţările sunt capabile să atragă sumele necesare, pentru că sunt state unde există mari probleme de lichiditate pe piaţă, unele dintre acestea nereuşind să absoarbă fonduri, din cauza slabei organizări. În aceste pieţe în curs de dezvoltare, implementarea proiectelor menţionate depinde foarte mult de existenţa de lichiditate suficientă în piaţă şi de absorbţia fondurilor UE. În ţări ca România nu există companii de construcţii care să poată finanţa lucrările şi produsele până când acestea sunt decontate de municipalitate. Este o problemă foarte dificilă şi determină măsura în care anumite pieţe se dezvoltă sau nu. România ar fi putut să se dezvolte încă de acum cinci ani cu viteza de acum, dar în anii trecuţi nu a avut capacitatea să se organizeze.

Ţări ca Polonia, Republica Cehă, România reprezintă pieţe uriaşe pentru noi, proiectele majore din aceste state fiind finanţate cu bani europeni. Acestea sunt pieţele în creştere, iar noi ne focusăm pe Europa, însă avem în vedere şi aşa numitele pieţe strategice (Arabia Saudită, Asia de sud-est, Australia), unde livrăm produse. Volumul mare de vânzări rămâne, totuşi, în Europa, de unde obţinem şi cele mai importante marje de profit.

Reporter: Aveţi în plan noi investiţii în unităţile de producţie?

Gernot Schöbitz: Nu intenţionăm să investim în capacităţi noi de producţie în Europa, întrucât sunt suficiente capacităţile deja existente şi putem produce chiar luând în calcul o dezvoltare susţinută, în următorii ani, cu aceste capacităţi.

Reporter: Ce proiecte de investiţii derulaţi în prezent?

Gernot Schöbitz: Am investit în producţia de guri de vizitare, în Belgia. Cele mai multe dintre operaţiuni (cele de tăiere, de lipire şi nu numai) erau făcute manual. Recent, a avut loc inaugurarea noii tehnologii, o nouă linie de producţie semi-automată de guri de vizitare, care a presupus o investiţie substanţială. În acest an, în cadrul târgului internaţional de profil din Munchen - IFAT, am lansat patru noi produse inovative. Continuăm să cercetăm pe partea de inovare a produselor.

Deci nu investim în capacităţi de producţie, dar investim în dezvoltarea portofoliului nostru de produse. Investim în infrastructura de vânzări, în funcţie de necesităţile pieţelor pe care suntem prezenţi şi, de asemenea, în pregătirea profesională a angajaţilor. Investim în eficienţă energetică şi în procesul de producţie, pentru ca, în final, să fim mai eficienţi şi mai eco.

Reporter: În ce constă specificul produselor Steinzeug-Keramo?

Gernot Schöbitz: Avem un portofoliu foarte variat de ţevi. Prima componentă presupune ţevi care se instalează în pământ prin metodă tradiţională, respectiv prin excavaţie deschisă. Aici avem o gamă de ţevi cu diametrul de până la 1.400 de mm. Suntem singurul producător din lume care fabrică ţevi ceramice ce pot ajunge până la un diametru atât de mare. Lungimea este de până la 2,5 metri. De asemenea, avem şi ţevi care se instalează prin micro tunele. Practic, se fac doar două gropi, una de intrare şi una de ieşire, şi săpătura se face pe sub pământ, putând trece pe sub linii de cale ferată, râuri etc. fără a le afecta. Şi aici avem diametre de până la 1.400 de mm, fiind, de asemenea, singurii care producem astfel de ţevi.

Pentru a fi un furnizor de sisteme nu este suficient să produci doar ţevi. Producem, de asemenea, accesorii, guri şi camere de vizitare într-o gamă largă de diametre, fitinguri (n.r. piese de îmbinare) ceramice - coturi, T-uri, componente speciale - şi vindem şi accesorii care nu sunt din ceramică. Aceasta este abordarea noastră pentru a avea un portofoliu diversificat.

În ceea ce priveşte specificul produselor, în primul rând sunt realizate din materiale naturale - lut şi şamotă reutilizată (n.r. material refractar obţinut din argilă arsă şi măcinată, care se întrebuinţează la prepararea cărămizilor şi a altor materiale refractare) şi apă. Nu utilizăm niciun fel de substanţe chimice. În acelaşi timp, o altă specificitate a produselor Steinzeug-Keramo este aceea că ele sunt vitrificate, ceea ce înseamnă că suprafaţa este glazurată. Acest lucru oferă cea mai mare rezistenţă la atacurile chimice provenite din apa reziduală. Dacă vom compara materialele noastre cu altele, produsele Steinzeug-Keramo, datorită suprafeţei glazurate, sunt rezistente la coroziune şi la abraziune. Rezistenţa termică este şi ea foarte importantă în transportul apelor reziduale, întrucât acestea pot fi fierbinţi sau calde şi, deci, foarte agresive. În ceea ce priveşte durabilitatea, dacă o ţeavă de ceramică este instalată corect, vorbim de sute de ani de viaţă. Indicatorul care priveşte rezistenţa la încărcare este relativ înalt, la diametrele cele mai mari. Proprietăţile hidraulice sunt foarte bune, având în vedere suprafaţa lucioasă, astfel încât aproape niciun fel de substanţă nu rămâne pe ţevi, la curăţatul lor utilizându-se mai puţină apă. Şi, nu în ultimul rând, materialele noastre sunt 100% reciclabile.

Celor care critică produsele pe care le fabricăm noi şi spun că sunt foarte grele, le răspundem că ele sunt foarte solide. În final, ideea este să reziste sub pământ o perioadă foarte lungă de timp.

Reporter: Cât de scumpe sunt produsele fabricate de Steinzeug-Keramo şi cât de greu atârnă preţul în decizia clienţilor de a le cumpăra?

Gernot Schöbitz: Din păcate, mulţi din cei care iau deciziile nu gândesc pe termen lung, ci pe termene mai scurte şi cumpără produse din cele mai ieftine. Oferta noastră este pusă în comparaţie de cele mai multe ori cu produsele ieftine din comerţ. Ceea ce vindem noi reprezintă soluţii sustenabile, cu focus pe calitate, durată lungă de viaţă şi reutilizare.

Reporter: Comercializaţi în diverse ţări în baza reglementărilor specifice fiecăreia dintre acestea sau vă supuneţi doar normelor europene?

Gernot Schöbitz: Există o normă europeană - EN295 -, care este standard pentru tipul nostru de produse, dar în multe ţări sunt şi reglementări locale suplimentare, mai stricte în privinţa unor specificaţii. Norma europeană în vigoare este acceptată şi în afara UE.

Reporter: Aveţi produse certificate "Cradle to Cradle". Ce este în spatele acestei certificări?

Gernot Schöbitz: Certificarea "Cradle to Cradle" poate fi obţinută pentru un produs şi pentru procesul de fabricare a lui. "Cradle to Cradle" înseamnă că toate ciclurile produsului sunt fără pierderi, vorbim despre un cerc în care toate componentele sunt reciclate, nefiind utilizat niciun material care nu este prietenos cu mediul sau care este periculos pentru om ori mediul înconjurător. Am aplicat acest principiu într-o anumită măsură încă de acum mulţi ani, întrucât am dorit să ne diferenţiem de concurenţii noştri.

Sunt anumite principii care stau la baza obţinerii acestui certificat - folosirea exclusivă a materialelor eco, 100% reciclabile şi utilizarea energiei verzi -, toată energia electrică utilizată în unităţile noastre de producţie fiind 100% regenerabilă. Suntem obligaţi să ne îmbunătăţim continuu procesul de producţie, întrucât o dată la doi ani suntem re-certificati şi trebuie să dovedim că ne-am îmbunătăţit procesele. Acest lucru înseamnă investiţii în eficienta energetică. În acest sens, fabrica din Germania de Est utilizează deja ca sursă de energie pentru încălzire o instalaţie pe biogaz. Suntem primii din industria de transport a apelor reziduale care au primit acest certificat. Sperăm să ne urmeze exemplul şi alte companii din domeniu, pentru că atunci certificatul îşi va dovedi valoarea. În alte industrii mai sunt societăţi certificate "Cradle to Cradle" - există tricouri biodegradabile, de exemplu, sau o serie de televizoare ce pot fi complet reciclate. Acest tip de certificare este o tendinţă, iar noi ne concentrăm asupra implementării ei.

Reporter: Cât din materia primă este reciclată?

Gernot Schöbitz: În prezent, utilizăm până la 40% produse care provin din materiale reciclate, în procesul tradiţional de producţie, şi până la 60% - produse cu tehnologia noastră de ardere rapidă. Vorbim despre produse din lut reciclate: ţevi ceramice reciclate, pavele şi ţiglă reciclate de la alţi producători. Acest lucru ne conferă o poziţie unică în industria ceramică, dar şi în întreaga industrie de ţevi. Principala noastră materie este lutul, care este disponibil în cantităţi aproape nelimitate şi care poate fi uşor excavat, comparativ cu alte materii prime cum ar fi ţiţeiul (n.r. materia primă pentru produsele din plastic). Am introdus acum pe piaţă, în concordanţă cu principiul "Cradle to Cradle", o ţeavă neutră din punct de vedere al carbonului. Utilizăm energie regenabilă pentru producţie (100% electricitate, încălzire cu o instalaţie de biogaz), iar ceea ce reprezintă emisii le compensăm prin investiţii în proiecte sustenabile de mediu. Din câte ştiu, în România nu există, dar în Germania sunt municipalităţi verzi, fără niciun efect negativ asupra climatului, pentru că se investeşte mult în eficientă şi sunt cumpărate certificate pentru finanţarea proiectelor de mediu. Dacă o astfel de municipalitate vrea să construiască un sistem de canalizare sau să îl înlocuiască pe cel vechi, noi putem să demonstrăm că ţevile noastre nu au niciun impact negativ asupra medului.

Reporter: În final, cum vedeţi dezvoltarea economică a României?

Gernot Schöbitz: În anii trecuţi a avut loc un proces de pregătire pentru multe proiecte, însă acestea, în mare parte, nu au fost realizate. În ultimii doi ani, a fost înregistrat un trend pozitiv de dezvoltare. În cifre absolute, creşterea din ultimii ani este substanţială. Există proiecte care sunt gata să fie demarate şi ne aşteptăm ca această tendinţă să continue în anii viitori.

Reporter: Mulţumesc!