Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2022

Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la BucureştiOlanda este cel mai mare investitor străin din România

F.A. Internaţional /

Hans Smaling, consilier al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti

Hans Smaling, consilier al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti

Hans Smaling, consilier comercial Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti

Olanda a rămas şi în 2010 cel mai mare investitor străin în economia româ­nească. Valoarea investiţiilor olandeze în România a ajuns la 5,3 miliarde de euro, după ce în intervalul 2008-2010 a crescut cu 1,5-2 miliarde de euro, în pofida crizei economice mondiale.

Hans Smaling, consilier comercial al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, ne-a declarat: "Am avut creştere a investiţiilor în criză, chiar dacă nu în acelaşi ritm, în sectoare precum IT, financiar, transport şi logistică".

În România activează nu mai puţin de 3.800 de companii cu capital olandez. Numărul acestora a crescut, de la 3.400 acum doi-trei ani. "Primele companii olandeze au venit imediat după revoluţia din 1989. Erau interesate de Româ­nia deoarece au perceput oportunitatea unei noi democraţii. Au văzut piaţa, au găsit oameni cu o educaţie bună, vorbitori de limbi străine, iar costurile cu forţa de muncă erau mici, astfel încât au rămas", relatează domnia sa.

După decizia de a include România în Uniunea Europeană s-a produs o expansiune pe toate sectoarele economice, tendinţă care s-a menţinut: "Treptat am devenit primul investitor. Chiar şi în timpul crizei ne-am menţinut poziţia deoarece nu am venit aici să dăm lovitura şi să fugim, aşa cum se întâmplă cu unele afaceri, am venit pentru investiţii pe termen lung! Avem o viziune asupra Europei: vrem o Europă puternică pentru că trebuie să fim competitivi în procesul de globalizare, cu chinezii, indienii, americanii. Nu putem face aceasta singuri, avem nevoie de o umbrelă mai mare", subliniază domnul Smaling.

Chiar dacă în perioada crizei activitatea investitorilor olandezi nu s-a extins pe domenii noi, companiile care erau deja stabilite şi-au crescut afacerile acolo unde a fost posibil. În fapt nu toate afacerile au fost afectate de criză, mai spune consilierul comercial al Ambasadei Ţărilor de Jos.

În România investitorii olandezi s-au orientat către sectoare foarte diversificate: financiar, logistic, IT, infrastructură, apă, energie, industrie prelucrătoare, mobilă, industrie auto (furnizori de componente), construcţii navale. în fapt, una dintre marile investiţii olandeze a vizat preluarea de către Damen a celui mai mare şantier naval din Româ­nia, cel de la Galaţi. Această investiţie a atras ulterior alte 20 de companii olandeze.

Criza nu a modificat regulile jocului pentru companiile olandeze

Criza nu a adus mutaţii semnificative pentru companiile olandeze care activau deja în România în domenii diversificatre. Mai curând schimbarea a fost de partea investitorilor care încă nu intraseră pe piaţă şi au preferat să aştepte să vadă ce măsuri va lua Guvernul în timp de criză, explică domnul Smaling.

În opinia domniei sale, Guvernul României a tratat criza destul de promiţător la nivel macroeconomic: "Apreciem Guvernul pentru măsurile îndrăzneţe pe care le ia şi reformele din sectorul economic. Este dur şi dificil pentru oameni să înţeleagă, dar multe state din Europa sunt afectate, iar România o duce relativ bine şi poate lua aceste măsuri".

Acesta este un lucru bun pentru inves­titori, deoarece economia României nu va creşte prin extinderea consumului, aşa cum s-a întâmplat înainte, când capitalul străin a intrat, iar oamenii aveau bani să consume prin accesarea de credite. Acum este nevoie de o economie şi o monedă stabile, pentru că investitorilor nu le convin fluctuaţiile. De asemenea, este necesară o productivitate mai mare, o creştere a exporturilor şi o stimulare a competitivităţii. "Dacă mediul este potrivit, investitorii se vor întoarce. Pe măsură ce încrederea în România se va îmbunătăţi, inclusiv datorită programului cu FMI, România va fi împinsă înainte în ceea ce priveşte pieţele financiare şi se va îmbunătăţi ratingul de ţară. Sunt optimist precaut, deoarece, deşi s-a făcut multă treabă, încă mai este mult de făcut, este nevoie de o coordonare bună, în special în cazul proiectelor strategice, de exemplu între ministere, iar predictibilitatea climatului de afaceri este sub standarde. Dar, dacă Guvernul continuă pe drumul luat, cred că va fi bine şi din punct de vedere al investiţiilor. Companiile olandeze vor să investească în România", apreciază domnul Hans Smaling.

Investitorii olandezi sunt interesaţi de portul Constanţa şi proiectele energetice

În perspectivă, multe investiţii olandeze ar putea fi relaţionate proiectului strategic Rotterdam-Constanţa. Acest proiect vizează scurtarea distanţei parcurse pe mare de containerele aduse din China sau India şi care sunt destinate Europei Centrale sau de Est. În prezent în acest scop este utilizat portul olandez Rotterdam, dar pe viitor o parte din produsele destinate acestor regiuni ar putea fi redirecţionate prin Constanţa. Astfel s-ar reduce costurile de transport dar şi emisiile de dioxid de carbon generate. Constanţa nu numai că ar beneficia din activitatea de manipulare a containerelor, ci ar fi create şi numeroase locuri de muncă prin activitatea de prelucrare sau asamblarea produselor semifabricate. "Dacă acest lucru este realizat, pe termen lung, în vreo 10 ani, pot fi create 100.000-150.000 de locuri de muncă", estimează domnul Smaling. Partea olandeză ar contribui la acest proiect cu expertiza în ceea ce priveşte comerţul internaţional. În acest scop sunt necesare, pe lângă realizarea infrastructurii în Constanţa, şi schimbări ale regulamentului privind TVA, reglementările vamale. Pentru a permite tranzitul rapid mai sunt necesare şi puncte de transport intermodal. "Dacă se implementează toate aceste lucruri, pot fi atrase investiţii din toate statele interesate de pieţele europene, nu doar din Olanda. Vor veni în Constanţa aşa cum vin acum în Rotterdam", accentuează domnul Hans Smaling.

Motivaţia olandeză a acestui demers rezidă, pe de o parte într-o limitare a capacităţilor în portul Rotterdam în contextul creşterii fluxurilor comerciale, iar pe de altă parte printr-o viziune europeană în care există potenţial pentru parteneriate între România şi Olanda.

Complementar, companiile olandeze sunt interesate să investească în sectorul energetic din judeţul Constanţa, mai spune domnia sa.

În paralel, Dunărea ar putea fi o altă facilitate pentru transportul intermodal cu potenţial economic şi turistic, dar va dura implementarea unui proiect strategic pentru a conecta porturile Constanţa şi Rotterdam, deoarece este necesară implicarea factorilor de decizie din mai multe state. În prima fază ar putea fi realizată legătura până în Austria.

Un alt domeniu de interes pentru investitorii olandezi este şi agricultura: "Potenţialul agricol al României este foarte mare, dar sunt şi dificultăţi de surmontat. S-ar putea dezvolta par­teneriate în agricultură, avem companii care vor să producă în România", menţionează consilierul comercial al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos.

Companiile olandeze se vor implica în domeniul planificării urbane

Guvernul Olandei întreprinde o serie de demersuri pentru stimularea relaţiilor economice cu România. Astfel, pentru proiectul Constanţa-Rotterdam şi trans­portul intermodal, există o platformă - European Gateways Platform, vizând realizarea de parteneriate public-private între guvernul olandez şi companiile olandeze care vor să investească în România.

Un alt proiect important vizează dezvoltarea urbană în România. În cadrul acestuia, Guvernul şi companiile olandeze vor colabora cu municipalităţile Bucureşti, Constanţa, Cluj şi Timişoara pe acest palier. Scopul este de a ajuta la elaborarea strategiilor municipalităţilor pe 10-20-30 de ani, pentru a face oraşele atractive, abordând problemele de mediu, infrastructură, economie. Proiectul a început la Timişoara şi, datorită interesului foarte mare generat, a fost extins şi la celelalte municipii. Proiectul este finanţat de guvernul Olandei, dar şi companii de inginerie, arhitectură, mediu, apă, energie. "Ideea este de a crea acest master plan prin discuţii şi sperăm ca el să fie pe termen lung şi poate chiar să atragă fonduri europene", explică domnul Smaling.

Guvernul Olandei colaborează cu guvernul României pe direcţia creşterii capacităţii de planificare, de exemplu prin instruirea în ceea ce priveşte folosirea fondurilor europene, mai spune domnia sa.

Mai sunt paşi de făcut în reglementarea cadrului legislativ

România are o mare oportunitate pentru investiţii prin folosirea fondurilor structurale europene. La momentul de faţă, însă, procedurile de licitaţie sunt complicate şi nu întotdeauna transparente, atrage atenţia domnul Smaling. De asemenea, investitorii olandezi sunt nemulţumiţi de birocraţie, de regulile care se schimbă "peste noapte", deşi pe de altă parte sunt decizii care se lasă aşteptate. În paralel, se doreşte o rambursare mai rapidă a TVA şi o mai bună implementare a legilor. O altă problemă ţine de mentalitate: "Mulţi oameni nu gândesc în interesul public, ci doar în interesul propriu, iar această atitudine trebuie să se schimbe în timp. România s-a transformat mult în ultimii 20 de ani, dar durează mult tranziţia pentru a ajunge la un anumit nivel. Dacă privim pe termen lung sunt destul de optimist, România are potenţial, locaţia este bună, tinerii sunt bine pregătiţi, este piaţă mare şi are toate conexiunile cu Europa, precum şi relaţia cu spaţiul Caspic şi Asia, Turcia. Nu văd niciun motiv pentru care România nu s-ar dezvolta pe viitor, este vorba doar de timp şi angajament", argumentează domnul Hans Smaling.

Ştirile zilei

Revista
BURSA Construcţiilor

Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

Piaţa Imobiliară

Proiecte

Amenajări

Smart City

Fotoreportaj

Preţuri

Finanţare

Investiţii

Perspective