Piaţa soluţiilor electrice se maturizează - investiţiile publice şi digitalizarea susţin creşterea

(Interviu cu Remus Haţegan, director general Promelek XXI)

Modernizarea infrastructurii şi eficienţa energetică redesenează cererea din sectorul electric

Reporter: Cum a evoluat piaţa de soluţii şi servicii electrice în 2025 şi ce anticipaţi pentru 2026?

Remus Haţegan: În 2025, piaţa de soluţii şi servicii electrice din România a evoluat într-un context mai echilibrat decât în anii anteriori. Proiectele publice şi industriale, susţinute inclusiv de finanţările europene, au continuat să genereze cerere, iar interesul pentru soluţii eficiente energetic a rămas ridicat, pe fondul costurilor mai mari de energie şi al obiectivelor de sustenabilitate.

Un element definitoriu al anului a fost accentul tot mai mare pe modernizarea infrastructurilor deja existente: reabilitările energetice, renovările majore şi aducerea clădirilor publice la standardele actuale de eficienţă şi conformare au generat o cerere crescută pentru soluţii electrice integrate, nu doar pentru echipamente punctuale. În paralel, presiunea costurilor energiei şi cerinţele de sustenabilitate au accelerat interesul pentru automatizare, monitorizare şi control al consumului.

Dacă ne raportăm şi la sectorul construcţiilor, pentru 2026, anticipăm o continuare a acestei tendinţe de maturizare a pieţei. Nu ne aşteptăm la creşteri radicale peste noapte, ci la o ascensiune echilibrată, bazată pe proiecte gândite pe termen lung, cu accent pe eficienţă şi fiabilitate. În acest context, vor avea un avantaj clar companiile capabile să ofere soluţii complete, să gestioneze proiecte complexe şi să răspundă atât cerinţelor tehnice, cât şi celor de reglementare.

Reporter: Care sunt principalele motoare de creştere în acest moment - investiţiile publice, proiectele industriale private, modernizarea infrastructurii existente sau tranziţia energetică?

Remus Haţegan: Tranziţia energetică nu mai înseamnă doar producerea de energie verde, ci tot mai mult modul în care energia este gestionată, controlată şi utilizată eficient. Accentul se mută către soluţii care asigură stabilitate, predictibilitate şi optimizarea consumului, mai ales în proiectele complexe şi în infrastructurile critice.

În acest context, creşterea pieţei este susţinută în principal de investiţiile publice, care generează volum şi o anumită stabilitate a cererii. Programe precum Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) au deblocat proiecte ample în infrastructură, educaţie, sănătate şi utilităţi, multe dintre ele presupunând modernizarea completă a instalaţiilor electrice.

Un al doilea motor important îl reprezintă modernizarea infrastructurii existente. Tot mai multe clădiri publice şi industriale trebuie aduse la standarde actuale de eficienţă, siguranţă şi conformare.

Pentru noi, tranziţia energetică înseamnă integrare: de la instalaţii electrice şi tablouri, până la automatizare, sisteme BMS, stocare şi soluţii de alimentare sigură. Vedem o cerere tot mai mare pentru soluţii complete, care să permită nu doar producerea, ci şi controlul inteligent al energiei.

Totodată, "Programul-cheie 7", derulat de Ministerul Energiei şi cu termenul de depunere până la finalul anului 2025, s-a adresat proiectelor industriale care urmăresc creşterea eficienţei energetice la nivelul instalaţiilor şi proceselor cu consum ridicat. Proiectele aprobate vor fi implementate în anii următori, până în 2030, ceea ce va susţine o cerere constantă pentru soluţii de eficienţă energetică în zona industrială şi în perioada următoare.

Reporter: Observaţi schimbări în structura cererii?

Remus Haţegan: Da, observăm noi tendinţe şi la nivel de cerere. Tot mai multe proiecte sunt gândite integrat încă din faza de început şi includ nu doar instalaţii electrice de bază, ci şi componente de automatizare, monitorizare şi control al consumului.

În special în proiectele publice şi industriale, cererea se mută de la lucrări punctuale sau intervenţii de mentenanţă către soluţii complete, capabile să răspundă cerinţelor din reglementările actuale. Beneficiarii caută tot mai mult furnizori care pot gestiona proiecte complexe, cu mai multe componente integrate, nu doar livrări izolate de echipamente.

Şi în zona rezidenţială vedem o evoluţie similară, prin maturizarea conceptului de "smart energy at home". Nu mai este vorba doar despre dispozitive conectate, ci despre modul în care energia este gestionată la nivelul locuinţei. Studiile internaţionale de piaţă confirmă această tendinţă, indicând o creştere anuală de peste 20% a segmentului global de smart home şi smart energy management în perioada 2024 - 2036, impulsionată de nevoia de eficienţă energetică şi control al consumului.

Această evoluţie nu se reflectă doar în structura cererii, ci şi în modul în care începem să ne raportăm la locuinţe - o trecere firească de la "smart gadgets" la "smart energy systems". Casele viitorului vor funcţiona ca mici ecosisteme energetice, capabile să monitorizeze consumul, să optimizeze utilizarea energiei şi să integreze treptat soluţii precum fotovoltaice, stocare sau încărcare pentru vehicule electrice.

Reporter: Cum influenţează contextul economic actual - inflaţie, costuri de finanţare, volatilitate fiscală - deciziile de investiţie ale clienţilor dumneavoastră?

Remus Haţegan: Contextul economic actual influenţează modul în care clienţii îşi planifică investiţiile. Inflaţia, costurile mai ridicate de finanţare şi volatilitatea fiscală determină, în mod cert, o abordare mai prudentă, cu un accent mult mai mare pe predictibilitate, recuperarea investiţiei şi costul total pe termen lung.

În zona energiei, observăm că modificările de politică fiscală, atât la nivel local, cât şi internaţional, au un impact direct asupra deciziilor de investiţie. Eliminarea treptată a facilităţilor fiscale pentru panourile fotovoltaice şi revenirea la TVA-ul standard, de la 9% la 21%, cresc semnificativ costul iniţial al proiectelor, influenţând bugetele alocate şi ritmul de implementare.

Chiar şi în acest context, interesul pentru piaţă nu dispare, ci se maturizează. Clienţii analizează mai atent investiţiile şi se orientează către soluţii eficiente şi bine dimensionate, care oferă nu doar un cost iniţial competitiv, dar şi un control al consumului şi protecţie în faţa volatilităţii costurilor energetice.

Pentru noi, la Promelek XXI, important este să fim aproape de clienţi în procesul de decizie. Îi sprijinim încă din faza de proiectare, discutăm deschis opţiunile tehnice şi îi ajutăm să aleagă soluţiile care au sens pe termen lung, nu doar pe termen scurt. Într-un context economic incert, această abordare bazată pe dialog şi soluţii bine fundamentate devine un diferenţiator real.

Reporter: Care sunt cele mai mari provocări operaţionale ale proiectelor electrice astăzi - forţa de muncă specializată, termenele de livrare, costurile materialelor, reglementările?

Remus Haţegan: Una dintre cele mai mari provocări operaţionale astăzi ţine de factorii externi, pe care nu îi putem controla direct. Vedem schimbări importante pe pieţele internaţionale, în special în Asia, care pun presiune suplimentară pe costurile de producţie, pe lanţurile de aprovizionare şi pe disponibilitatea materiilor prime.

De exemplu, modificările recente ale politicilor fiscale pentru exporturile de tehnologie solară, anunţate de autorităţile din China, vor avea un impact direct asupra preţurilor panourilor fotovoltaice şi ale sistemelor de stocare la nivel global, inclusiv în Europa şi România. În paralel, creşterea costurilor materiilor prime esenţiale, precum siliciul sau argintul, influenţează direct preţul componentelor şi al echipamentelor finale.

Această combinaţie de factori politici şi economici amplifică presiunea asupra lanţurilor de aprovizionare şi face ca planificarea proiectelor să fie mai complexă. În acest context, provocarea principală nu este doar costul în sine, ci capacitatea de a asigura predictibilitate, termene realiste şi soluţii bine dimensionate, adaptate noilor condiţii de piaţă

Reporter: Ce rol joacă tehnologia şi digitalizarea în diferenţierea Promelek XXI pe piaţa locală?

Remus Haţegan: Pentru Promelek XXI, tehnologia şi digitalizarea sunt elemente centrale de diferenţiere, pentru că le integrăm direct în soluţiile pe care le livrăm, nu le tratăm ca pe o opţiune.

Abordarea noastră începe din faza de proiectare, iar conceptul "UPgrade" din portofoliul Promelek XXI structurează modul în care livrăm soluţii complete pentru modernizarea infrastructurii electrice.

"UPgrade" reuneşte o gamă largă de soluţii - de la instalaţii şi tablouri electrice, până la sisteme de management al clădirilor, automatizări pentru clădiri inteligente, iluminat profesional şi stradal, staţii de încărcare pentru vehicule electrice şi sisteme fotovoltaice - toate gândite unitar, cu accent pe eficienţă energetică, control şi sustenabilitate.

În zona industrială, digitalizarea se traduce în mod concret prin automatizarea proceselor şi controlul funcţionării acestora. Un element important aici este utilizarea tehnologiei Perforex, care ne permite prelucrarea mecanică complet automatizată a tablourilor şi componentelor acestora, pe baza proiectelor clientului sau a proiectării interne. Această abordare ne oferă un nivel ridicat de precizie, flexibilitate şi rapiditate, reducând timpii de execuţie şi optimizând costurile, fără a compromite calitatea.

În acelaşi timp, investim constant şi în digitalizarea relaţiei cu partenerii noştri. Platforma B2B Promelek XXI facilitează accesul rapid la produse, informaţii de disponibilitate şi comenzi, contribuind la o colaborare mai eficientă şi la o planificare mai predictibilă a proiectelor.

Toate aceste elemente - de la integrarea tehnologiei în soluţiile noastre, automatizarea proceselor, digitalizarea relaţiei comerciale - ne permit să livrăm soluţii coerente, adaptate fiecărui tip de proiect, şi să ne poziţionăm pe piaţa locală ca un partener tehnic pe termen lung.

Reporter: Cum sunt primite soluţiile tehnice avansate în piaţă - există deschidere pentru investiţii pe termen lung sau predomină încă decizia bazată pe costul iniţial?

Remus Haţegan: În cazul proiectelor complexe, publice sau industriale, observăm tot mai clar o deschidere către soluţii tehnice avansate, evaluate nu doar prin prisma costului iniţial, ci a performanţei şi a valorii pe termen lung.

Această evoluţie este susţinută şi de tendinţele globale. Piaţa sistemelor de management al clădirilor (BMS) se află într-o fază de creştere accelerată, estimările indicând o evoluţie de la aproximativ 23-24 de miliarde de dolari în 2025 şi la peste 80 de miliarde de dolari până în 2034. Europa joacă un rol esenţial în această dinamică, concentrând peste o treime din piaţă, în mare parte pe fondul presiunilor de reglementare privind performanţa energetică a clădirilor.

La nivel local, aceste tendinţe se reflectă deja în piaţă. Anul trecut, cererea pentru soluţii BMS a crescut vizibil în proiectele publice, în special în campusuri educaţionale şi unităţi medicale, unde controlul consumului, predictibilitatea costurilor şi conformarea la cerinţele EPBD sunt criterii esenţiale.

În acest context, rolul sistemelor BMS s-a schimbat semnificativ. Dacă în trecut erau percepute ca soluţii de nişă, astăzi sunt tot mai frecvent incluse în criteriile de evaluare ale proiectelor de dimensiuni mari, devenind parte integrantă a modului în care sunt gândite şi operate clădirile.

Reporter: În ce măsură investiţiile în infrastructura energetică şi industrială pot susţine creşterea companiei în următorii ani?

Remus Haţegan: Aceste segmente generează o cerere constantă pentru soluţii electrice complexe, fiabile şi conforme cu standarde tehnice tot mai ridicate, ceea ce se aliniază direct cu portofoliul şi expertiza noastră.

În plus, vorbim despre investiţii cu orizont pe termen mediu şi lung, care presupun nu doar livrarea de echipamente, ci şi integrare, suport tehnic şi capacitatea de a gestiona proiecte din ce în ce mai complexe.

Pentru Promelek XXI, astfel de investiţii susţin creşterea atât prin extinderea volumelor de vânzări, cât şi prin consolidarea poziţiei noastre ca partener de încredere în proiecte de infrastructură şi industrie, unde calitatea, disponibilitatea produselor şi expertiza tehnică sunt factori decisivi.

Reporter: Ce segmente vedeţi ca fiind cele mai dinamice în perioada 2025-2027: industrie, energie, infrastructură publică, clădiri comerciale?

Remus Haţegan: În următorii ani, dinamica sectoarelor de investiţii în construcţii va fi influenţată în principal de priorităţile de finanţare publică, de gradul de absorbţie a fondurilor europene şi de evoluţia cererii din sectorul privat. În acest context, considerăm că infrastructura publică şi sectorul energetic vor rămâne cele mai dinamice segmente, susţinute atât de priorităţi guvernamentale, cât şi de finanţările disponibile.

În acelaşi timp, proiectele din zona construcţiilor comerciale şi industriale vor continua să evolueze într-un ritm corelat cu dinamica economică generală şi vor completa tabloul investiţional din următorii ani.

Reporter: Care sunt principalele riscuri, dar şi oportunităţi, pentru companiile din domeniul instalaţiilor electrice şi automatizărilor în următorii ani?

Remus Haţegan: Una dintre principalele provocări pentru companiile din această piaţă va fi creşterea complexităţii sistemelor. Digitalizarea şi integrarea AI aduc beneficii importante în ceea ce priveşte eficienţa şi controlul, dar extind în acelaşi timp suprafaţa de expunere la riscuri de securitate cibernetică, în special în cazul infrastructurilor critice.

Conform analizelor McKinsey, creşterea accelerată a centrelor de date şi a aplicaţiilor bazate pe AI pune o presiune tot mai mare pe infrastructura electrică. Această evoluţie creează atât provocări, cât şi oportunităţi, făcând esenţiale soluţiile de automatizare, monitorizare şi securizare a sistemelor.

Pe zona de riscuri, trebuie menţionate şi volatilitatea economică, presiunea asupra lanţurilor de aprovizionare, precum şi dificultatea de a găsi personal cu competenţe specializate, factori care pot influenţa ritmul şi predictibilitatea implementării proiectelor.

În acelaşi timp, oportunităţile sunt semnificative. Modernizarea şi digitalizarea infrastructurii electrice, alături de nevoia tot mai mare de control al consumului, generează o cerere solidă pentru soluţii integrate. Companiile care reuşesc să îmbine tehnologia cu securitatea şi sustenabilitatea vor avea un avantaj competitiv clar în perioada următoare.

Reporter: Mulţumesc!