Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 5 / 2020
Abonament gratuit

ANALIZĂ EULER HERMES:Criza COVID-19 stârneşte o criză de profitabilitate majoră pentru IMM-urile din construcţii

G.U. Ştirile Zilei /

Criza COVID-19 stârneşte o criză de profitabilitate majoră pentru IMM-urile din construcţii

Analiza Euler Hermes preconizează că insolvenţele din sectorul construcţiilor din Europa vor creşte cu 14 -24% în 2020, Spania şi Franţa atingând vârful, în timp ce Marea Britanie se poziţionează la polul opus, conform unui comunicat de presă.Analiştii se aşteaptă ca numărul insolvenţelor să înregistreze o creştere de +24% în Spania, +19% în Franţa şi Olanda şi +15% în Italia şi Marea Britanie. Din cauza problemelor structurale, domeniul construcţiilor numără deja 20% din totalul insolvenţelor, Covid-19 agravând vulnerabilităţile IMM-urilor, acestea devenind şi mai fragile; companiile mari nu sunt nici ele imune.

Covid-19 a stârnit un şoc al rentabilităţii IMM-urilor din sectorul construcţiilor, acestea reprezentând partea cea mai importantă a companiilor din acest domeniu, cu o pondere a cifrei de afaceri de aproximativ 80% din totalul sectorului în Europa. Spre deosebire de marile companii diversificate, care sunt flexibile şi bine poziţionate astfel încât să poată face faţă crizei generate de Covid-19, un număr mare de IMM-uri ar putea întâmpina dificultăţi majore.

Potrivit comunicatului, în cazul României, privind din perspectiva cererii, sectorul construcţiilor a performat peste aşteptări. Creşterea cu peste 22% a volumului lucrărilor de construcţii în primele cinci luni ale anului 2020 (atât în serie brută cât şi ajustat - sursa: INS), coroborată cu evoluţii pozitive la nivelul tuturor segmentelor este un motiv de optimism. Fără a neglija impactul anului electoral în impulsionarea cererii, evoluţia poate marca şi o schimbare a politicii guvernamentale dinspre orientarea preponderent spre consum către o mai mare atenţie pentru investiţii. Într-adevar, proiectele mari de infrastructură încă nu apar în statistici - cele mai mari creşteri - de cel putin 50% - fiind pentru proiectele de reparaţii capitale şi de întreţinere.

În linie cu tendinţele din alte ţări referitoare la munca de la distanţăa, segmentul de construcţii de birouri a avut rata de creştere cea mai scăzută la nivel structural - de doar 4% în primele 5 luni (serie brută) şi ne aşteptăm ca ritmul să scadă pe măsură ce proiectele începute înainte de răspândirea pandemiei ajung să fie finalizate.

Chiar dacă sectorul rezidenţial a avansat cu peste 19%, numărul de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 15% în primele 5 luni ale anului. Cumva în contrapondere, înlocuirea programului Prima Casa cu Noua Casa însoţit de o creştere substanţială a plafonului de garantare ar putea stimula dezvoltarea segmentului rezidenţial şi după 2020. Efectele potenţiale sunt totuşi controversate, putând uşor alimenta o inflaţie consistentă a preţurilor apartamentelor în lipsa vreunui şoc asupra veniturilor gospodariilor în următoarea perioadă, a adăugat sursa.

Deşi şocul pandemiei asupra veniturilor a fost mai mic pentru sectorul local al construcţiilor faţă de alte domenii economice, presiunile competitive împreună cu gradul mare de fragmentare al pieţei şi costurile cu măsurile de protecţie faţă de pandemia care se răspăndeşte vor afecta marjele de profit în special pentru companiile mici.

IMM-urile locale de multe ori slab capitalizate şi cu putere mică de negociere au un acces redus la facilităţile bancare, cu efect direct asupra lichidităţii şi a încetinirii termenelor de plată. Deşi numărul insolvenţelor din construcţii a scăzut cu mai mult de 30% în primele 5 luni ale anului (sursa: ONRC), ponderea acestora în total se menţine pe un deloc de invidiat loc 2 după vastul domeniu al comerţului, crescând chiar spre 17% faţă de 15% în perioada omoloagă a anului trecut. Ne aşteptăm ca numărul insolvenţelor în construcţii să crească începând cu primul trimestru din 2021 în lipsa unor măsuri de salvgardare a marjelor şi implicit a solvabilităţii.

Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România, a declarat: "Pentru anul 2020, preconizăm o scădere cu 25% a veniturilor pentru IMM-uri, ceea ce ar putea conduce la o diminuare de 2pp a marjelor Ebitda la 2%, faţă de o scădere de 1pp la 12-13% pentru companiile mari. De asemenea, putem observa în continuare că, în cazul deloc neobişnuit al unei datorii nete de şase ori mai mare decât nivelul Ebitda, aceasta ar putea genera fonduri insuficiente pentru acoperirea serviciului datoriei. Privind din perspectiva cererii, în România sectorul construcţiilor a performat înregistrând o creştere cu peste 22% a volumului lucrărilor de construcţii în primele cinci luni ale anului 2020. În România, companiile mari au fost favorizate la nivelul profitabilităţii, în defavoarea IMM-urilor, prin accesul mai uşor la contractele publice şi private dar mai ales prin prisma finanţării. Măsurile de ajutor pentru IMM-uri sunt limitate (ca şi în cazul multor altor ţări europene) la nivelul accesarii schemelor de ajutor de stat precum somajul tehnic sau garanţii pentru facilitarea creditării bancare.''

Covid-19 stârneşte o criza majoră de profitabilitate pentru IMM-urile din domeniul construcţiilor.

Înainte de răspândirea Covid-19, domeniul construcţiilor ieşea de pe un vârf ciclic, dar se află încă în expansiune, cele mai mari companii prezentând o perspectivă financiară solidă. Fiind însă un sector dependent de muncă fizică, domeniul construcţiilor a cunoscut o întrerupere semnificativă din cauza pandemiei de Covid-19, în ciuda fatului că a fost considerată o activitate esenţială în multe ţări. Ne aşteptăm ca pandemia Covid-19 să accentueze dinamica de sens opus dintre companiile mari şi cele mici din acest sector.

Partea cea mai importantă a acestui domeniu este reprezentata de IMM-uri care realizează aproximativ 80% din cifra de afaceri din Europa. Companiile cu mai puţin de 250 de angajaţi constituie 99% din totalul acestui sector, în timp ce cele mai mici business-uri - acelea cu mai puţin de 49 de angajaţi- reprezintă 98%.

Această structură este deosebit de pronunţată în Italia, unde 99% din sectorul construcţiilor este format din companii cu mai puţin de 20 de angajaţi. Urmează Olanda şi Polonia cu 98% fiecare. În Spania şi Germania IMM-urile realizeaza 85% şi, respectiv 75% din cifra de afaceri a acestui sector.

Sursa citată menţionează că, IMM-urile din Europa tind să fie concentrate pe construcţii rezidenţiale/comerciale şi dezvoltări de proiecte, în timp ce în ingineria civilă, adică proiectele mari de infrastructura , ponderea companiilor mari este mult mai ridicată, la aproximativ 45%.

IMM-urile sunt structural mai puţin rentabile decât omologii lor mai mari, ca dovadă marjele Ebitda ce variază între 1% şi 4% în funcţie de mărime, comparativ cu 10%-14% pentru companiile mari. Motivele diferenţierii rentabilităţii sunt destule, dar cel mai important îl putem atribui lipsei puterii de negociere, dimensiunii proiectului şi scalabilităţii. IMM-urile funcţionează adesea ca subcontractoarele companiilor mai mari, astfel încât majoritatea profiturilor revine acestora din urmă. Observăm că la capătul celălalt, IMM-urile germane sunt semnificativ mai rentabile decât cele franceze, cu o marjă medie Ebitda care este cu 800 puncte de baza mai mare. Atribuim acest lucru costului mai scăzut al resurselor umane determinat de accesul la o forţă de muncă internă şi externă mai ieftină. IMM-urile franceze fiind mult mai puţin profitabile în domeniul ingineriei civile (o consecinţă foarte logică a prevalenţei companiilor foarte mari care obţin cea mai mare parte a beneficiilor contractelor publice). Germanii sunt mai activi în dezvoltarea de proiecte profitabile şi, într-o mai mică măsură folosesc materii prime cu preţuri mai mici.

Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România, a declarat: "În scenariul nostru de bază ne aşteptăm ca cele două luni de carantină să fie urmate de o revenire în formă de U, ajungând la 85% din nivelul anterior al activităţii. Astfel, estimăm că veniturile din construcţii vor scădea cu 25% în Europa în 2020. Având în vedere că cele mai mari companii vor observa diminuări ale veniturilor de 5-10% (sursa: anunţuri ale companiilor, Factset consensus), trebuie să concluzionăm că impactul pentru IMM-uri va fi semnificativ mai grav. Pe baza istoricului scăderilor marjelor de profit în contextul pierderilor de venit din anul 2009, preconizăm că IMM-urile vor suferi o compresie a marjei de 200 bps, de două ori mai mare decât cea a companiilor mari. Aceasta ar putea elimina aproape 50% din marja Ebitda a unei firme mici."

Cum se va apăra domeniul construcţiilor de criza provocată de COVID-19?

Conform comunicatului, cele mai comune strategii de adaptare, cum ar fi păstrarea lichidităţii prin reduceri de dividende şi emisiuni pe scară largă de obligaţiuni executate de o serie de companii mari, nu sunt disponibile pentru IMM-uri. Acelaşi lucru este valabil si pentru reducerile de cost agresive. Mai degrabă, IMM-urile care sunt adesea subcontractoare ale companiilor mari ar putea fi primele afectate de reducerile de cost ale companiilor mari, fiind supuse unor presiuni crescute la nivelul marjelor de profit. Folosirea pe scară cât mai largă a schemelor de ajutor de stat va crea în viitor presiuni suplimentare asupra fluxului de numerar printr-un cost crescut al îndatorării.

Într-o lume post-Covid-19, IMM-urile pot rămâne fără oportunităţi. Uitându-ne la politicile de sprijin din Germania, Italia, Franţa, Spania şi Maria Britanie constatăm că, deşi pot acorda un ajutor, acesta nu va putea proteja pe deplin IMM-urile, chiar dacă includ sprijinul pentru construcţia de locuinţe prietenoase cu mediul. Stimulentele administrative precum cele de lucrări publice, infrastructură de sănătate, proiectele datorate schimbărilor climatice la scară largă, dar şi oportunităţile oferite de piaţă vor favoriza proiectele marilor companii. În schimb, zonele tradiţionale de activitate a IMM-urilor în construcţii ar putea necesita stimuli substanţiali şi pot deveni mai puţin profitabile din cauza costurilor legate de constrângerile sanitare, sau ar putea fi preluati de către dezvoltatori mai mari dacă cererea se îndreaptă structural spre dezvoltarea periferică a construcţiilor noi. Acest lucru se poate produce întrucât preconizăm o absorbţie mult mai mare a funcţionalităţii muncii de la distanţă şi o modificare a preferinţelor pentru locuinţe.

Insolvenţele sunt aşteptate să se majoreze în întreaga Europă cu 15-24%

Domeniul construcţiilor este unul dintre cele mai expuse sectoare când vine vorba despre insolvenţă. Acesta reprezintă în medie 20% din falimentul sectoarelor din marile ţări europene şi înregistrează cea mai ridicată pondere, fiind urmată de serviciile de vânzare cu amănuntul şi de ospitalitate. Având în vedere impactul crizei Covid-19, estimăm insolvenţele în 2020 pe ţări, pe baza analizei noastre cu privire la capacitatea companiilor de a supravieţui în funcţie de dimensiune. Din cauza dinamicii intre profitabilitatea în scădere, subcontractării şi rezistenţei la şocuri, presupunem că cea mai mare pondere a numărului de victime va fi printre companiile mici. Din această perspectivă insolvenţele ar putea înregistra o creştere cu +24% în Spania, +19% în Franţa şi Olanda şi +15% în Italia şi Marea Britanie în 2020, a adăugat sursa.

Cum va ieşi domeniul construcţiilor din criză?

Revenirea din criza va fi de asemenea mult mai dificilă pentru companiile mici decât pentru cele mari având în vedere problema specifică şi prevalentă a forţei de muncă, a cărei intensitate măsurată ca angajaţi vs. venituri este semnificativ mai mare pentru IMM-uri: în general, o companie cu peste 250 de angajaţi generează venituri cu aproape 60% mai ridicate pe fiecare angajat decât o companie medie cu 0-50 angajaţi. În consecinţă, noile costuri suplimentare legate de forţa de muncă cauzate de criza Covid-19 sunt astfel şi mai împovărătoare. Doar costul suplimentar al echipamentului individual de protecţie (EIP) ar putea reprezenta aproape 50% din nivelul EBITDA pentru companiile mici, transmit analiştii Euler Hermes.

Companiile mari au adoptat o serie de strategii de adaptare care ajută la absorbirea impactului. În primul rând acestea includ acţiuni de conservare a lichidităţilor sub formă de emisiuni la scară largă de obligaţiuni şi reduceri la dividende. Acest lucru este semnificativ: noile emisii de datorii reprezintă până la 20% din ultima datorie raportată în bilanţ în unele cazuri, iar dividendele absorb între 12% şi 37% din fluxurile de numerar pentru eşantionul de companii mari.

Schemele de şomaj tehnic şi garanţiile de împrumut guvernamental sunt, totuşi, la fel de accesibile şi sunt utilizate de toate companiile. În medie, sectorul de construcţii a trimis în şomaj tehnic 75-80% din forţa de muncă în Marea Britanie, în timp ce în Germania 37% au utilizat această schema şi 95% în Franţa. Reducerile de costuri şi de cheltuieli de investiţii (capex) sunt căi posibile, dar, din nou, sunt mult mai fiabile pentru companiile mari. Acestea pot reduce subcontractanţii şi pot exercita o presiune semnificativă asupra preţurilor de licitaţie, ceea ce poate duce la niveluri scăzute de activitate şi marje mici pentru IMM-uri. În final, în contextul unei utilizări mai scăzute a capacităţilor existente în piaţă, companiile mari sunt mai predispuse să urmarească şi obţinerea proiectelor de mai mică anvergură care reveneau de obicei companiilor mai mici.

Într-o lume post Covid-19, IMM-urile ar putea rămâne fără oportunităţi.

În ciuda crizei, vor exista şi oportunităţi, iar sectorul cu siguranţă va suferi schimbări structurale, conform unui comunicat de presă. Un indice P/E (Price per earnings) mediu pe piaţa bursieră actuală care scade la doar 10x în 2021 de la 26x în 2020 implică o recuperare semnificativă a câştigurilor (sursa - Factset, Euler Hermes). Consensul actual care implică o creştere medie a Ebitda de 24% pentru eşantionul nostru de companii mari confirmă acest lucru. Printre motive - un raport solid între valorile contractuale executate şi cele încasate în jur de 1x şi, mai important - abilitatea companiilor mari de a captura creştere din segmentul de infrastructură.

Rezidenţial - Deoarece locaţiile periferice şi îndepărtate oferă un spaţiu mai mare şi mai multă accesibilitate, acest lucru ar putea determina cererea să se îndepărteze de centrele oraşelor, ceea ce ar duce la diminuarea preţurilor locuinţelor centrale. Întrucât centrele oraşelor sunt caracterizate de obicei prin renovare în defavoarea activităţilor de construcţii noi, acest segment ar putea să scadă, deşi poate exista un impact pozitiv asupra cererii de locuinţe noi în afara centrelor metropolitane. IMM-urile ar putea beneficia de activitatea periferică, non-centru dar vor fi, de asemenea, afectate de scăderea pe segmentul renovărilor.

Office - Introducerea muncii de la distanţă ar putea fi consolidată prin considerente ce ţin de mediu, societate şi de guvernanţa corporativă, în special prin reducerea utilizarii transportului precum şi a amprentei de carbon datorată scăderii cererii pentru spaţii de birouri. Dintre toate tendinţele structurale, cererea redusă de spaţii de birouri s-ar putea dovedi a fi cea mai puternică. În unele cazuri, ar putea exista o reconversie în spaţii de locuit, dar, din nou, dezvoltatorii mai mari ar avea cele mai importante beneficii.

Comercial/vânzarea cu amănuntul - Criza are potenţialul de a accelera şi mai mult penetrarea comerţului electronic. Acest lucru va afecta magazinele mici dar şi centrele comerciale, prin creşterea probabila a procentului spaţiilor vacante. Toate acestea ar putea duce la un număr redus de construcţii noi, dar şi la o activitate de modernizare redusă, domeniul de reconversie în spaţii de locuit fiind limitat.

Ospitalitate - În timp ce hotelurile şi sectorul de ospitalitate sunt lovite puternic, în cele din urmă vor vedea o revenire a activităţii. Ar putea exista un impact minor în ceea ce priveşte reducerea structurală a călătoriilor, ca urmare a preocupărilor privind schimbările climatice.

Infrastructura şi lucrări publice - Infrastructura este fără îndoială un sector care va beneficia în primul rând de programe de stimulare publică, dar şi de tendinţe structurale pe termen lung. Acest lucru a fost vizibil de-a lungul crizei, de exemplu prin intermediul companiilor care au observat o cerere susţinută în infrastructura energetică. Segmentul va continua să deţină o activitate remarcabilă, iar politicile climatice de la nivelul următor vor susţine acest lucru. Ecologizarea economiei va creşte, favorizând proiectele mari. Mai mult, există o cerere publică sporită în sectorul sănătăţii deoarece guvernele aleg să dezvolte o strategie împotriva unei viitoare pandemii. Cererea de infrastructură a transporturilor ar putea fi determinată de tendinţele cererii pentru birouri şi locuinţe. Toate acestea sunt domenii în care se remarcă cele mai mari companii din sector; IMM-urile vor primi comenzi ca şi subcontractori dar nu vor obţine aceeaşi profitabilitate.

În Germania, măsurile au o bază foarte largă şi sunt orientate spre consum şi nu direct către construcţii. Motivăm acest lucru prin faptul că, la intrarea în criză, sectorul a dovedit faptul că este unul puternic. Preconizăm că la sfârşitul anului taxele vor reveni la normal (după reducerile de TVA recente), ceea ce, conform unor participanţi din industrie, duce la costuri suplimentare ale birocraţiei. Accelerarea, relaxarea şi avansarea ofertelor publice ar trebui să fie pozitive pentru sector, deşi totul depinde de execuţie. Dacă de licitaţiile la nivel federal vor beneficia mai ales companiile mari, proiectele de stat şi comunale au un impact mai mare pentru IMM-uri. Acestea sunt evidenţiate prin intermediul unui sprijin federal de 5.9 miliarde EUR acordat landurilor pentru cheltuielile de investiţii pe care le vedem ca baza a programului. Limitarea contribuţiilor de securitate socială la 40% va avea, de asemenea, un impact pozitiv pentru IMM-uri. Există şi măsuri pozitive legate de energie: pe termen scurt, acestea se regăsesc în principal in îndepărtarea limitei de construcţie a panourilor solare şi sprijinirea măsurilor de renovare legate de eficienţa energetică printr-o creştere de la 1 miliard de EUR in 2020 la 2,5 miliarde EUR in 2021 pentru programul de renovare a clădirilor cu emisie redusă de CO2. Toate acestea ar trebui să aibă un impact pozitiv imediat. O creştere a obiectivului pe termen lung de extindere a folosirii energiei eoliane din 2030 cu 5GW este pe termen foarte lung şi depinde mult de o serie de alte probleme, cum ar fi planificarea, schemele de sprijin, preţurile la energie electrică şi constrângerile sistemului electric. Vom putea vedea un impact de la mijlocul decadei, după anul 2025, a adăugat sursa.

De asemenea, Italia a instituit sprijin pentru construcţiile legate de tranziţia energetică: reducerea impozitelor pentru sistemele de optimizare a energiei, precum izolarea, încălzirea şi schimbarea sistemelor de apă. Mai mult, există un bonus crescut pentru întărirea protecţiei seismice. Scutirea fiscală se ridică la 110% din costurile suportate, ceea ce considerăm a fi un stimulent puternic. De această scutire ar trebui să beneficieze sectorul rezidenţial şi cel al IMM-urilor, chiar dacă, în medie, acest tip de lucrări se adresează proiectelor relativ mici.

În Franţa, companiile din toate sectoarele au acces la garanţiile publice pentru împrumuturi care au cunoscut o absorbţie foarte largă. Acest lucru ajută la asigurarea necesarului de lichidităţi, dar generează şi o tensiune financiară mai mare pentru anii următori, ca urmare a datoriei ridicate. Planul general de stimulare se concentrează pe sectoarele considerate probabil strategice, adică automobile şi companii aeriene. Amprenta de carbon deja scăzută din Franţa, rezultată din prevalenţa energiei nucleare, este doar una dintre explicaţiile probabile.

Marea Britanie avea deja un program important în derulare din 2019. Aceasta a anunţat o schemă transversală de garanţie a împrumuturilor de 330 miliarde GBP prin bugetul trecut in martie. Deoarece este vorba despre o schemă pentru companii mici şi mari , există riscul ca unele firme să nu poata beneficia de acest plan. Amânarea plăţii TVA până în iunie a ajutat lichiditatea, dar aceasta nu este o măsură de stimulare.

Deşi Spania sprijină sectoarele afectate prin intermediul sistemului de împrumuturi guvernamentale - ICO, acesta este destinat companiilor mijlocii şi mari. În acelaşi timp, activitatea de licitaţii guvernamentale a scăzut cu 50% în al doilea trimestru din 2020.

Revista
BURSA Construcţiilor

Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

Piaţa Imobiliară

Proiecte

Amenajări

Smart City

Materiale

Fotoreportaj

Preţuri

Finanţare

Licitaţii

Bursa Construcţiilor 5 / 2020 /

Câştigătorii licitaţiilor deschise organizate pentru lucrări din fonduri publice

Investiţii

Perspective

Internaţional