"Casa nZEB nu costă mult; greşelile de execuţie o fac scumpă"

(Interviu cu Marius Şoflete, Inginer constructor şi Proiectant specializat de Case Pasive, Trainer şi Certificator acreditat de Passive House Institute, creator de conţinut educaţional în construcţii şi co-organizator nZEB Expo, şi Daniel Tudor, Co-fondator The Concept Real Estate Advisers, antreprenor, consultant în imobiliare sustenabile şi co-organizator nZEB Expo)

Reporter: Care sunt cele mai frecvente mituri pe care le întâlniţi în România legat de casele pasive şi nZEB? Ce ar trebui corectat în percepţia publică?

Marius Şoflete: Un prim mit este legat de costuri - că o casă nZEB e doar pentru cei cu bugete foarte mari. Adevărul e că nu casa nZEB e scumpă, ci greşelile: proiecte prost gândite, materiale puse de formă sau soluţii adoptate fără coerenţă. O construcţie nZEB bine gândită poate fi cu 10-15% mai scumpă la început, dar asta se recuperează în ani buni de facturi reduse şi confort crescut. Iar dacă ne uităm la costurile totale pe 30-50 de ani, iese mult mai bine.

Un alt mit des întâlnit este că "nZEB înseamnă panouri fotovoltaice" sau "smart home cu multe gadgeturi". De fapt, standardul nZEB nu înseamnă tehnologie scumpă, ci o clădire bine izolată, corect etanşată, eficientă energetic prin construcţie, nu prin compensare, unde focusul e pe reducerea consumului de energie. Panourile sunt doar vârful icebergului, nu baza lui.

În general, percepţia publică trebuie mutată de la "e o modă scumpă pentru cunoscători" la "e un mod corect şi durabil de a construi" pentru a-ţi asigura confortul necesar astăzi. Iar ca să ajungem acolo, trebuie mai multă educaţie, mai multă demonstraţie practică şi mai puţină teorie vagă sau greenwashing.

Reporter: Ce materiale consideraţi esenţiale pentru a construi o casă cu adevărat eficientă energetic? Puteţi oferi exemple concrete din proiectele dvs.?

Marius Şoflete: Nu e vorba de materiale scumpe, ci de cum sunt combinate corect. Ai nevoie de:

- o izolaţie termică continuă (fără punţi termice) - de ex. vată minerală bazaltică, fibră de lemn sau celuloză;

- ferestre performante cu vitraj cu trei foi de sticlă, baghetă caldă şi rame termoizolate;

- etanşeitate la aer, realizată cu membrane şi benzi de etan­şare;

- ventilaţie cu recuperare de căldură.

În proiectul EvoHouse, prima casă pasivă certificată din România, am folosit CLT pentru structură, fibră de lemn pentru izolaţie şi am atins un consum de încălzire sub 15 kWh/m?/an.

Reporter: Cât costă, în medie, construirea unei case pasive în România şi care sunt economiile reale pe termen lung în comparaţie cu o casă obişnuită?

Marius Şoflete: În funcţie de zonă şi de complexitate, o casă pasivă ajunge la 1.500-2.000 euro/mp construit, mai ales dacă folosim materiale naturale şi sisteme performante. E cu aproximativ 10-15% mai scump decât o casă "convenţională", dar consumul energetic scade de la 150-200 kWh/m?/an, cât ar fi o casă construită pe vechile reglementări, la sub 15.

În 10-12 ani, diferenţa de cost se amortizează doar prin facturile mai mici, fără să mai vorbim de confortul interior, lipsa igrasiei şi costurile reduse de mentenanţă.

Reporter: Ce rol joacă standardele şi certificările, cum ar fi cele de la Passive House Institute, în garantarea performanţei energetice? Sunt relevante şi aplicabile în piaţa locală?

Marius Şoflete: Standardele sunt esenţiale - ele asigură că ceea ce proiectezi, execuţi şi verifici este cu adevărat performant şi îţi oferă o metodologie de proiectare şi de calcul testată şi agreată, precum şi un set de principii de construit pe care trebuie să le urmezi, bazate pe fizica construcţiilor.

Noi am certificat deja mai multe clădiri în România şi putem spune clar: da, este aplicabilă aici, chiar şi în condiţii climatice mai variate. Din păcate, în Româ­nia avem o cultură a "merge şi-aşa", iar standardele locale nZEB nu sunt încă verificate serios. De aceea, certificările independente ne ajută să avem un reper real de calitate.

Reporter: Cum vedeţi influenţa actualului context politic şi economic asupra construcţiilor eficiente energetic - ajută, blochează sau doar întârzie progresul?

Marius Şoflete: Din păcate, nu sunt suficiente programe la nivel naţional care să susţină accelerarea tranziţiei către construcţii eficiente energetic, iar cele existente sunt greu de accesat din motive de birocraţie. Aş adăuga că eforturile statului în a comunica beneficiile construcţiilor eficiente energetic sunt limitate, la nivel de programe naţionale de informare, unde avem exemplul Germania, care face o treabă foarte bună - când a escaladat conflictul gazoductelor, acum doi ani, Germania a impus, prin lege, temperatura la interior de 18 grade şi a elaborat şi publicat ghiduri practice şi detaliate de reducere a consumului energetic pentru întreaga populaţie.

În acelaşi timp, preţurile materialelor au crescut, iar incertitudinea economică îi face pe oameni să aleagă soluţii mai ieftine pe termen scurt, în loc de investiţii inteligente pe termen lung. Totuşi, interesul beneficiarilor a crescut. Oamenii se informează mai mult, vor confort şi costuri mici de întreţinere - semn că lucrurile se schimbă, chiar dacă nu cu viteza dorită. Acesta este unul dintre motivele pentru care am creat nZEB Expo, principalul eveniment dedicat construcţiilor eficiente energetic din România - pentru a aduce împreună toţi actorii implicaţi în sectorul construcţiilor: beneficiari, arhitecţi, ingineri, meşteri, auditori energetici, constructori, dezvoltatori imobiliari şi producători de materiale de construcţii. La nZEB Expo, vizitatorii pot veni şi pune mâna pe soluţii concrete pentru proiectele lor şi au acces la toate tipologiile de profesionişti în construcţii - îşi iau informaţie direct de la sursă.

Reporter: Din perspectiva dumneavoastră, ce ar trebui să se schimbe urgent în legislaţia sau formarea profesională din România pentru a susţine mai bine tranziţia către construcţii sustenabile?

Marius Şoflete: Primul pas a fost făcut, metodologia MC001 a fost actualizată şi publicată în Monitorul Oficial în ianuarie 2023, actualizând cadrul legal ca premisă solidă pentru a se construi mai bine. Următorul pas ar trebui să fie dezvoltarea de programe de educare a personalului din administraţiile locale, care emit autorizaţiile de construire. Desigur, următorul pas, apoi, ar fi pregătirea organelor responsabile pentru controlul şi verificarea execuţiei lucrărilor.

Eu am încercat să ajut piaţa prin dezvoltarea de programe educaţionale pentru beneficiari cu scopul conştientizării acestora asupra principiilor de eficienţă energetică şi cum se aplică ele în proiectare şi şantier, apoi am dezvoltat programe de formare şi pentru profesioniştii în construcţii - arhitecţi, ingineri, meşteri, auditori energetici, toate acestea în cadrul Academia Şoflete şi prin canalele mele de comunicare şi social media.

Reporter: Cum s-au schimbat aşteptările clienţilor din imobiliare în ultimii ani? Mai contează doar zona şi preţul sau vedem o reală preocupare pentru eficienţa energetică?

Daniel Tudor: Vedem o schimbare de paradigmă. Zona şi preţul rămân importante, dar nu mai sunt singurele criterii. Din ce în ce mai mulţi cumpărători încep să se uite şi la eficienţa energetică, la costurile de întreţinere, la calitatea execuţiei. Iar aici, locuinţele construite la standard nZEB devin tot mai atractive. Pentru cine are o perspectivă pe termen lung, diferenţa între un apartament bine construit şi unul doar "ieftin" se vede în fiecare lună - în facturi mai mici, în confort mai mare şi, în timp, în valoare de piaţă crescută.

Reporter: Care sunt cele mai eficiente metode de a comunica beneficiile unei locuinţe sustenabile către clientul final, care nu are neapărat pregătire tehnică?

Daniel Tudor: Simplu, prin ceea ce simte în fiecare lună la buzunar şi în fiecare zi în confortul său. Vorbim despre facturi semnificativ mai mici la energie, despre o temperatură constantă în casă, despre un aer mai curat. Nu trebuie să înţeleagă toată lumea coeficientul de transfer termic sau grosimea izolaţiei, dar trebuie să înţeleagă impactul asupra bugetului şi stilului de viaţă. Asta e cheia: traducerea detaliilor tehnice în beneficii reale şi tangibile.

Reporter: Cât de pregătită este piaţa imobiliară din Româ­nia pentru standardele nZEB care devin obligatorii? Dezvoltatorii fac investiţiile necesare sau doar bifează cerinţele minime?

Daniel Tudor: Adevărul e că există ambele tipuri de dezvoltatori. Sunt unii care doar bifează cerinţele minime pentru a obţine autorizaţiile, dar există şi jucători serioşi care investesc real în calitate, materiale şi soluţii sustenabile. În general, diferenţa se vede în preţ, dar şi în comportamentul clientului - pentru că da, există cumpărători care caută aceste lucruri şi sunt dispuşi să plătească pentru ele. Pe termen lung, locuinţele construite ca la carte vor avea o valoare de piaţă mai bună şi vor fi mai uşor de închiriat sau revândut. E o investiţie inteligentă, nu doar un "compliance".

Reporter: Cum se construieşte încrederea într-un proiect imobiliar sustenabil? Ce înseamnă să vinzi "corect" într-un domeniu care încă suferă la capitolul transparenţă?

Daniel Tudor: Încrederea se construieşte prin consecvenţă, transparenţă şi educaţie. Un dezvoltator sau consultant imobiliar care are curajul să explice clar ce oferă, ce nu oferă şi de ce a făcut anumite alegeri - fără promisiuni fără acoperire - va câştiga încrederea cumpărătorului.

Să vinzi "corect" înseamnă să fii de partea clientului şi după ce s-a încheiat contractul. Înseamnă să nu ascunzi detalii esenţiale, să oferi documentaţia completă, să fii sincer legat de costurile viitoare şi de ceea ce implică întreţinerea unei locuinţe eficiente. E uşor să vinzi prin marketing, dar sustenabil înseamnă să vinzi prin adevăr.

Reporter: Există o cerere reală în piaţă pentru locuinţe eficiente energetic sau este mai mult o "presiune" venită de sus, din reglementări şi tendinţe europene?

Daniel Tudor: Există cerere reală - mai ales în oraşele mari, unde cumpărătorii sunt mai informaţi şi mai conectaţi la tendinţele europene. Da, pentru unii preţul iniţial e un obstacol, dar cei care îşi fac calculele până la capăt înţeleg că o locuinţă eficientă energetic este mai rentabilă pe termen lung. Sunt şi clienţi care vin cu întrebări directe despre eficienţa energetică, izolaţii, pompe de căldură sau panouri solare - ceea ce acum câţiva ani părea de domeniul SF. Nu mai este doar o presiune de sus. Este o realitate care începe să fie cerută de jos, din piaţă.

Reporter: Cum influenţează situaţia economică actuală - inflaţia, accesul la credite, instabilitatea politică - decizia de achiziţie a unei locuinţe eficiente energetic?

Daniel Tudor: În perioade de incertitudine economică, oamenii devin mai atenţi cu fiecare leu. Şi tocmai de aceea, o locuinţă care promite costuri mai mici de întreţinere devine mai atrăgătoare. E o formă de protecţie.

Desigur, accesul mai dificil la finanţare poate amâna decizia de cumpărare pentru unii, dar pentru cei care sunt hotărâţi criteriul "eficienţei energetice" devine chiar mai important - pentru că reduce stresul viitor legat de facturi şi întreţinere. E o investiţie cu dublu rol: de protejare a bugetului şi de creştere a valorii în timp.

Reporter: Mulţumesc!