Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 4 / 2022
Abonament gratuit

"Arhitectura din ţara noastră are nevoie de reguli simple şi clare"

Amenajări /

Elena Ştefănescu

Elena Ştefănescu

  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Arhitectura din ţara noastră are nevoie de reguli simple şi clare, susţine arhitectul Elena Ştefănescu, cofondator Studio Ae. Domnia sa ne-a spus, într-un interviu, că nu trebuie să mai avem case "în toate culorile şi formele şi înălţimile, reclame agresive prin proporţii": "Sunt foarte multe modalităţi de a ne exprima creativitatea, dar e vremea ca în arhitectură şi construcţii să fie trasate nişte coordonate clare, care să fie respectate".

    (Interviu cu arhitectul Elena Ştefănescu, cofondator Studio Ae)

    Reporter: Cum arată arhitectura României, la graniţa dintre pandemie şi război?

    Elena Ştefănescu: Ca imagine, arhitectura în România arată la fel, nu pare că sunt schimbări spectaculoase. Faţă de alte domenii, schimbările se produc în timp. Şantierele pe care le finalizăm în prezent sunt proiectate acum doi ani. Există însă modificări structurale determinate de pandemie, care-şi pun amprenta pe viitor.

    Din punct de vedere al componentei sociale a arhitecturii, mobilizarea celor care au hoteluri, pensiuni, locuri disponibile a arătat că este important să construim clădiri care se pot adapta uşor diferitelor provocări. Dincolo de imagine, este esenţial să observăm că oamenii se întâlnesc prin arhitectură, aşa cum evidenţia şi tema bienalei de arhitectură de la Veneţia din anul 2010, People meet in architecture, curatoriată de arhitecta de origine japoneză Kazuyo Sejima. Viziunea unor arhitecţi şi constructori de acum 4-3-2-1.000 de ani poate fi admirată în prezent şi probabil că şi în viitor.

    Cred că am început să realizăm în timpul pandemiei şi apoi în vreme de război cât de interconectaţi suntem. Şi că sentimentul de "acasă", de siguranţă, este esenţial. Arhitectura spaţiilor de retail şi de birouri a suferit şi ea modificări importante, în care transformarea, adaptarea şi inovarea sunt cuvintele de ordine.

    De când a început războiul, m-am tot gândit că, din păcate, a demola clădiri, societăţi, comunităţi reprezintă un proces uşor şi instantaneu, dar este atât de greu să reconstruim... va dura o viaţă şi tot nu va fi de ajuns... Viitorul înseamnă a reconstrui şi e necesar acest sentiment de urgenţă a intervenţiei.

    După cel de-al doilea război mondial, la nivelul Europei s-a desfăşurat un amplu proces de reconstrucţie, iar în Ucraina sper să se mobilizeze resursele necesare astfel încât să se construiască într-un ritm alert.

    Reporter: Ce trebuie modificat urgent în ceea ce priveşte arhitectura noilor construcţii?

    Elena Ştefănescu: E nevoie de multe, începând de la transparenţa autorităţilor la planificare şi implementare, în general.

    Transparenţa administrativă presupune respectarea termenelor de răspuns de către autorităţi. Poate fi descurajatoare lipsa de anticipare a unui răspuns.

    La planificare, trebuie să construim mai puţin, dar de o calitate superioară. Sunt multe şantiere începute şi nefinalizate.

    Avem nevoie de o strategie pe termen lung, ar trebui să alegem să construim şi altfel decât prin paradigma preţului cel mai mic

    Reporter: Cum îmbină arhitecţii cerinţele ecologice şi de sustenabilitate cu cele din domeniul tehnologic si al inovatiei?

    Elena Ştefănescu: Echipa Studio ae a început de mai mulţi ani promovarea arhitecturii sus­tenabile. În prezent, avem în lucru mai multe proiecte pe care beneficiarii la vor şi certificate la standardul internaţional de case pasive.

    Construirea sustenabilă înseam­nă mai multe ore de proiectare, verificări succesive ale calculelor, îmbinarea cerinţelor estetice cu cele legate de eficienţă energetică. Studio ae a acceptat provocarea de a arăta, prin proiecte, că o casă eficientă energetic este şi frumoasă. Prin frumos, în acest context, noi înţelegem lumină, natură, bună execuţie, detalii care rămân ascunse bine proiectate şi executate şi care contează pentru mentenanţa în timp, asigurarea sentimentului de acasă, adaptată la context, fără spaţii pierdute sau inutile.

    Reporter: Cât de mult schimbă arhitectura clădirilor cerinţele de mediu şi eficienţa energetică?

    Elena Ştefănescu: La nivel de principii, lucrurile nu se schimbă foarte mult. Vorbim de o bună însorire şi aşezare a clădirii pe parcelă astfel încât să beneficieze de lumină naturală, sisteme de umbrire, materiale care durează în timp şi sunt mai eficiente, pereţi mai groşi cu o termoizolaţie mai mare pentru a evita pierderea de căldură între interior şi exterior. De asemenea, folosirea materialelor locale pe cât posibil este un element cheie pentru eficienţa energetică.

    Casele de la Muzeul Satului sunt un exemplu de bună practică. Înainte, oamenii ştiau să trăiască împreună cu natura şi foloseau echilibrat resursele acesteia şi casele se construiau din materiale care erau la îndemână. Astfel, acoperişurile maramureşene erau înalte pentru a face faţă zăpezilor şi paiele ţineau loc termoizolaţiei contemporane.

    Evident, din punct de vedere funcţional şi estetic, lucrurile au evoluat, dar în esenţă ne dorim un adăpost, sentimentul de siguranţă şi confort şi o mai mare legătură cu natura şi spaţiul exterior.

    Un element cheie îl reprezină şi instalaţiile, importante în economia de energie, şi recomandăm ca din faza de concept architectura să ţină cont de gabaritele şi traseele acestora.

    Reporter: Care sunt primele trei lucruri pe care România le necesită din punct de vedere arhitectural?

    Elena Ştefănescu: În primul rând, de reguli simple şi clare. Să nu mai avem case în toate culorile şi formele şi înălţimile, reclame agresive prin proporţii. Sunt foarte multe modalităţi de a ne exprima creativitatea, dar e vremea ca în arhitectură şi construcţii să fie trasate nişte coordonate clare, care să fie respectate.

    În rpimul rând mă refer la educaţia în domeniul istoriei artei, filosofiei, arhitecturii. Toate acestea sunt strâns legate între ele. De exemplu, perioada Art Nouveau din pictură a influenţat arhitecţi ca Victor Horta, iar în România a fost construită clădirea Cazinoului din Constanţa. Recomand cartea "Istoria Frumuseţii" de Umbero Eco pentru că prezintă societatea în mai multe momente din timp şi înţelegem cum ne-am schimbat şi odată cu societatea şi ideea de frumos.

    Este nevoie şi de un plan de intervenţie pentru clădirile existente abandonate. Sunt foarte multe clădiri abandonate în Bucureşti şi nu numai. Pe măsură ce o clădire este abandonată, ea se degradează exponenţial. O clădire abandonată reprezintă o rezervă neutilizată şi se ştie că resursele sunt tot mai puţine.

    Reporter: Ce greşeli se fac frecvent la noi când vorbim de dezvoltarea aglomerărilor urbane/rurale?

    Elena Ştefănescu: În general, observ că se fac multe strategii, se discută mult, se dezbate, dar la implementare se blochează, se revine tot la vechile obiceiuri şi rezultatele sunt vizibile. Haosul legislativ şi social din ultimii 30 de ani s-a transpus în mediul construit. Nerespectarea regulilor şi principiilor pare că este, din nefericire, o a doua natură pentru unii.

    Reporter: Ce proiecte noi aţi dezvoltat în ultima perioadă?

    Elena Ştefănescu: Studio ae a continuat să lucreze în zona de retail şi în paralel a dezvoltat noi proiecte rezidenţiale. Un proiect recent la care ţinem foarte mult este conceptul pentru reabilitarea unui spital vechi de 100 de ani din Mehedinţi, comuna Balta, care presupune extinderea acestuia cu noi corpuri de cazare şi trasformarea într-un centru de sănătate şi rejuvenare pentru persoanele în vârstă. Este un proiect curajos care poate pune România pe harta internaţioanlă ca destinaţie pe acest tip de turism. În total, proiectul se desfăşoară pe o suprafaţă de aproximativ 11.000 mp şi conţine locuri pentru cazare pe termen lung, un apart hotel pentru vizitatori, o biserică, un restaurat, birouri administrative, ateliere pentru hobby, cabinete de tratament, grădini interioare şi exterioare. Tot ansablul este gândit în legătură cu natura şi fiecare cameră beneficiază de o vedere frumoasă către peisajul înconjurător.

    Anul acesta am continuat implementarea conceptului Cora Urban în alte trei locaţii din Bucureşti care demonstrează succesul noului format. Acesta asigură legătura între hypermarket şi zonele centrale, legătura dintre online şi offline şi devine ca un satelit al Cora.

    Ne-am bucurat să lucrăm alături şi de antreprenori români. Recent, la Ploieşti, s-a deschis un nou concept Simigeria Mihai în centrul comercial Prahova Value Center. Ideea proiectului a fost ca acest magazin să fie ca o bijuterie a galeriei comerciale.

    Reporter: Din ce zonă vin cele mai multe cereri?

    Elena Ştefănescu: Observ o mai mare preocupare pentru mediu, pentru soluţiile mai bune pe termen lung, etapizarea proiectelor astfel încât să se mai diminueze din necunoscutele legate de costurile de implementare. Cele mai multe din proiectele Studio ae sunt localizate în Ilfov şi Bucureşti, dar avem proiecte în derulare şi în Craiova, Mehedinţi, Valea Prahovei şi Bacău, pentru persoane fizice, cât şi juridice.

    Reporter: Ce perspective are sectorul construcţiilor din ţara noastră?

    Elena Ştefănescu: Perpective de creştere, în pofida constrângerilor şi incertitudinilor actuale. Nu vorbim aici doar de PNRR, ci şi de proiectele din HoReCa, turism balnear, retail, logistică, imobiliare. Îmbucurător e că mai ales din zona investitorilor privaţi, firme şi persoane fizice, se pune un accent tot mai mare pe proiectele de calitate, sustenabilitate şi protecţia mediului.

    Reporter: Mulţumesc !

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Amenajări

    Materiale

    Mobilier

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective

    Companii

    Internaţional