ADR Nord-Est pregăteşte strategia pentru noul cadru european 2028-2034

(Interviu cu Vasile Asandei, directorul general al ADR Nord-Est)

"Investitorii sunt mai prudenţi, dar fondurile europene rămân atractive"

Reporter: Cum a fost influenţată implementarea proiectelor prin fonduri europene de măsurile fiscale adoptate anul trecut? Cum apreciaţi că se vor reflecta aceste măsuri asupra procesului de absorbţie a fondurilor europene?

Vasile Asandei: România traversează o perioadă marcată de incertitudini economice şi politice, însă experienţa ultimilor ani ne-a arătat că absenţa provocărilor este mai degrabă o excepţie decât o regulă. În acest context, cred că este esenţial să vorbim despre rezilienţă, capacitate de adaptare şi despre modul în care reuşim să valorificăm oportunităţile chiar şi în condiţii dificile.

Măsurile fiscale adoptate anul trecut influenţează implementarea proiectelor cu fonduri europene în două moduri. Pe de o parte, ele contribuie la consolidarea stabilităţii bugetare, un element esenţial pentru menţinerea încrederii partenerilor europeni şi pentru continuitatea fluxurilor financiare. Din această perspectivă, au avut un rol pozitiv, pentru că au redus riscul apariţiei unor blocaje în decontări sau al unor disfuncţionalităţi în relaţia cu Comisia Europeană.

În acelaşi timp, efectele acestor măsuri se resimt la nivelul beneficiarilor, care trebuie să asigure cofinanţarea şi să susţină financiar proiectele până la rambursare. Într-un context macroeconomic mai apăsător, acest efort devine mai dificil, iar implementarea necesită o planificare financiară mult mai atentă.

Preocuparea noastră pentru 2026 este să încurajăm actorii regionali să folosească aceste resurse cu înţelepciune, raportându-se nu doar la contextul economic actual, ci mai ales la o viziune de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Această perioadă nu trebuie privită ca o dificultate, ci ca o şansă de a construi mai strategic, mai eficient şi mai sustenabil prin intermediul fondurilor europene.

Reporter: Sunt influenţaţi potenţialii investitori care doresc să atragă fonduri UE de contextul actual macroeconomic şi geostrategic?

Vasile Asandei: Contextul macroeconomic şi geostrategic influenţează modul în care potenţialii investitori privesc accesarea fondurilor europene, dar nu în sensul diminuării interesului, ci al unei abordări mult mai prudente şi mai bine fundamentate. Observăm, în special în mediul privat, o evaluare mai riguroasă a deciziei de a intra într-un proiect cu finanţare europeană, din perspectiva cash- flow-ului şi a sustenabilităţii investiţiei.

Există şi un efect pozitiv: tocmai acest context face ca fondurile europene să fie percepute ca o oportunitate esenţială de dezvoltare şi modernizare, poate chiar mai importantă decât în anii anteriori. Pentru multe companii, acestea rămân cea mai accesibilă sursă de finanţare pentru investiţii consistente. Aşadar, investitorii nu sunt descurajaţi, dar sunt mai calculaţi, mai atenţi şi îşi fundamentează mult mai riguros decizia de a investi.

În acelaşi timp, contextul geostrategic actual aduce şi oportunităţi suplimentare. Poziţionarea României la graniţa estică a Uniunii Europene, cu trei regiuni învecinate cu Ucraina, deschide accesul către finanţări europene dedicate rezilienţei, infrastructurii strategice, securităţii şi industriei de apărare sau cu dublă utilizare. Această realitate transformă un context dificil într-un potenţial avantaj competitiv pentru investitori.

Reporter: Cu ce rezultate a finalizat Agenţia anul trecut şi ce diferenţe aţi înregistrat faţă de rezultatele din anul precedent?

Vasile Asandei: Dacă vorbim despre rezultate în cifre, la finalul lui 2025 aveam puţin peste 800 proiecte în implementare sau finalizate, în valoare totală de 1,32 miliarde euro, cu o asistenţă financiară nerambursabilă de 861,8 milioane euro. Cifrele sunt aproape triplate faţă de finalul lui 2024. Dar diferenţa faţă de anul precedent nu este neapărat una de volum, ci de maturitate a investiţiilor. Dacă în anii anteriori accentul a fost pe lansarea apelurilor, evaluare şi contractare, în prezent se simte trecerea în etapa de execuţie. Practic, ajungem la faza în care investiţiile devin vizibile.

Reporter: Ce proiecte au fost depuse în 2025 pentru atragerea de fonduri din bugetul 2021-2027?

Vasile Asandei: Anul trecut am lansat nouă apeluri în valoare totală de 326 milioane euro. Trei dintre acestea au fost dedicate mediului privat, iar şase mediului public.

Astfel, dacă este să menţionăm proiectele depuse, la nivelul lunii februarie, acestea sunt:

- În cadrul Priorităţii 1 - O regiune mai competitivă, mai inovativă - s-au depus 71 proiecte pentru Apelul Proof of Concept, 3 proiecte pentru Apelul 2 Vinnovate şi 166 de proiecte pentru Apelul Economie Circulară - Investiţii pentru creşterea durabilă a IMM;

- În cadrul Priorităţii 3 - O regiune durabilă, prietenoasă cu mediul - 89 proiecte pentru eficienţă energetică clădiri publice - CJ-uri, Autorităţi publice centrale şi UAT comune, pentru Apelul Spaţii verzi-Oraşe s-au depus 23 proiecte;

- Prioritatea 4 - O regiune cu o mobilitate urbană durabilă - Oraşe- avem 17 proiecte depuse;

- Prioritatea 6 - O regiune educată - Apelul dedicat comunelor - 346 de proiecte depuse pentru dezvoltarea infrastructurii educaţionale;

- Prioritatea 7 - O regiune atractivă - Regenerare urbană, turism sustenabil şi cultură - aici avem depuse 8 proiecte de către beneficiari Oraşe, iar pentru Municipii sunt depuse 5 proiecte.

Reporter: Ce proiecte se află în aprobare/derulare în regiune (în ce domenii şi în ce zone)?

Vasile Asandei: Programul Regional Nord-Est arată deja rezultate foarte concrete în teritoriu. Până în acest moment, avem 264 de proiecte finalizate, ceea ce înseamnă investiţii care nu mai sunt pe hârtie, ci funcţionează efectiv în comunităţile locale.

În paralel, avem în implementare 583 de proiecte, în valoare totală de 1,387 miliarde euro. Sunt proiecte de anvergură, cu valori foarte mari şi cu un impact aşteptat semnificativ pentru regiune. Cele mai consistente investiţii sunt, firesc, în infrastructura rutieră. Cel mai mare proiect ca valoare este Axa rutieră strategică Sud-Vest a judeţului Vaslui, 91,4 milioane euro, urmat de înfiinţarea centurii uşoare de ocolire a Municipiului Iaşi. Sunt intervenţii care nu înseamnă doar drumuri mai bune, ci conectivitate, dezvoltare economică şi o mobilitate mult mai eficientă pentru oameni şi companii.

Pe lângă infrastructură, avem şi proiecte care schimbă radical calitatea spaţiului urban şi a vieţii comunitare, finanţate prin Prioritatea 7 - O regiune atractivă. Un astfel de proiect este cel privind creşterea atractivităţii zonei centrale a Municipiului Iaşi din punct de vedere socio-economic, cultural şi turistic. Prin natura sa, acest proiect în valoare totală de 29 milioane euro, vizează promovarea dezvoltării integrate şi incluzive, valorificând patrimoniul urban, cultura, turismul durabil şi calitatea mediului urban. Este un demers care se încadrează perfect în obiectivele Priorităţii 7 şi reflectă foarte bine direcţia în care dorim să evolueze oraşele din regiune: spaţii urbane mai prietenoase, mai dinamice şi mai conectate la nevoile comunităţii.

Un alt proiect relevant este cel de reconversie a fostei Garnizoane din Vaslui într-un spaţiu verde şi de agrement, în valoare de 16 milioane de euro. Este un exemplu de dezvoltare integrată, care îmbină dimensiunea socială, economică, culturală şi de mediu, prin transformarea unei zone abandonate într-un spaţiu util comunităţii.

Acestea sunt doar câteva proiecte care arată foarte clar că fondurile europene nu înseamnă doar investiţii tehnice, ci transformări vizibile ale oraşelor şi judeţelor din regiune, cu efect direct asupra calităţii vieţii oamenilor.

Reporter: Care este valoarea fondurilor UE atrase în 2025 prin Agenţia pe care o reprezentaţi?

Vasile Asandei: Dacă ne referim la contracte semnate în 2025, au fost semnate 198 de contracte în valoare totală de 788,8 milioane euro, cu o asistenţă financiară nerambursabilă de 522 milioane euro.

Reporter: Ce estimări aveţi pentru acest an?

Vasile Asandei: Ne aflăm într-un moment de schimbare profundă a modului în care Uniunea Europeană va finanţa dezvoltarea teritorială, iar această schimbare ne obligă să începem mai devreme, mult mai organizat şi mult mai coerent abordarea strategică pentru perioada de programare 2028-2034.

Comisia Europeană propune trecerea de la logica programelor separate, naţionale şi regionale, la un Plan Partenerial Naţional-Regional unic. Practic, vorbim despre un veritabil "Plan de Ţară", construit de jos în sus, în care vocea regiunilor şi a judeţelor va conta direct în definirea priorităţilor de investiţii pentru următorii 10-15 ani. Din acest motiv, în 2026 iniţiem, la nivel regional, procesul de planificare strategică care va sta la baza contribuţiei Regiunii Nord-Est la acest plan. Nu este un exerciţiu birocratic şi nici unul formal. Este, în realitate, o negociere strategică timpurie pentru viitorul investiţiilor în regiune.

Ne propunem să ne aşezăm la aceeaşi masă, Consilii Judeţene, Primării, mediul privat, societatea civilă, să vedem care ne sunt interesele, provocările, resursele, nevoile şi unde vrem să facem investiţiile, în aşa fel încât să valorificăm ce am construit până acum, dar şi să ne uităm atent la ce va urma. Vom porni de la o analiză teritorială serioasă şi vom formula propuneri concrete de măsuri şi intervenţii pentru nevoile identificate: de la infrastructură, transport şi utilităţi, la economie şi investiţii, capital uman, servicii publice, turism şi patrimoniu, tranziţie verde, digitalizare şi rezilienţă.

Accentul în noul cadru european va fi pus mult mai mult pe performanţă şi rezultate, pe coerenţă între politici şi pe investiţii integrate, care produc impact real. În acelaşi timp, se doreşte reducerea sarcinii administrative şi întărirea responsabilităţii beneficiarilor, într-un sistem de guvernanţă multi-nivel mai bine articulat.

Este important să ne gândim acum la viitor şi pot să spun că urmează cel puţin un an de efort intens pentru a pregăti acest viitor.

Reporter: Mulţumesc!