Presiuni fiscale şi investiţii accelerate; Cum îşi menţine ADR Sud Muntenia ritmul absorbţiei fondurilor europene

(Interviu cu Liviu Gabriel Muşat, directorul general al ADR Sud Muntenia)

Reporter: Cum v-au influenţat activitatea măsurile fiscale adoptate anul trecut?

Liviu Muşat: Modificările fiscale adoptate anul trecut, în special majorarea cotei de TVA, au avut un impact vizibil asupra implementării proiectelor finanţate din fonduri europene. Pentru mulţi beneficiari, aceste schimbări au însemnat ajustări ale bugetelor şi o replanificare a fluxurilor financiare.

Ca Autoritate de Management, am reacţionat rapid: am emis două instrucţiuni clare pentru beneficiarii publici, privaţi şi pentru solicitanţi, astfel încât toată lumea să ştie exact cum se aplică noile reguli. A fost important pentru noi ca nimeni să nu rămână în incertitudine şi proiectele să nu se blocheze.

Pentru beneficiarii publici, majorarea TVA cu 2% va fi acoperită din bugetul Programului, fie din economiile rezultate după finalizarea procedurilor de achiziţie, fie prin mecanismul de supracontractare, astfel încât impactul bugetar să nu afecteze implementarea proiectelor. Din păcate, pentru apelurile dedicate mediului privat acest lucru nu a fost posibil, întrucât impactul financiar asupra Programului ar fi fost prea mare, iar mecanismul de supracontractare a fost deja utilizat.

Desigur, a fost nevoie de un efort administrativ şi financiar suplimentar, dar prin dialog constant şi actualizarea documentaţiilor am reuşit să menţinem ritmul de contractare şi implementare şi să evităm întârzierile majore.

Reporter: Cum se vor reflecta în continuare aceste măsuri fiscale asupra procesului de absorbtie a fondurilor europene?

Liviu Muşat: Actual cadrul fiscal pune o presiune suplimentară pe bugetele beneficiarilor, iar acest lucru se poate reflecta şi în procesul de absorbţie a fondurilor europene. Creşterea TVA şi alte ajustări fiscale îi obligă pe beneficiari să îşi revizuiască bugetele şi să îşi planifice mai atent resursele, ceea ce poate duce la întârzieri punctuale în anumite etape ale proiectelor.

În acest context, rolul nostru este să asigurăm predictibilitate şi sprijin constant, astfel încât beneficiarii să poată integra noile cerinţe fiscale fără a afecta derularea proiectelor. Menţinem un dialog permanent cu ei şi oferim clarificările necesare pentru ca implementarea să rămână cât mai stabilă.

Pe termen mediu, absorbţia fondurilor va depinde de capacitatea beneficiarilor de a gestiona aceste ajustări şi de a menţine ritmul investiţiilor. Noi vom continua să fim alături de ei, pentru a limita pe cât posibil efectele negative şi pentru a susţine continuitatea proiectelor.

Suntem convinşi că şi pentru statul român absorbţia fondurilor europene rămâne o prioritate, iar necesarul financiar pentru proiectele aflate în implementare va fi tratat cu responsabilitate. În acest sens, ne aşteptăm ca procesarea cererilor de fonduri la nivel naţional, de către Ministerul Finanţelor, să se desfăşoare fără întârzieri semnificative, astfel încât proiectele să îşi poată continua parcursul în condiţii optime.

Reporter: Sunt influenţaţi potenţialii investitori care doresc să atragă fonduri UE de contextul actual macroeconomic şi geostrategic?

Liviu Muşat: Contextul macroeconomic şi geostrategic actual influenţează, într-o anumită măsură, apetitul potenţialilor investitori pentru accesarea fondurilor europene. În perioade marcate de volatilitate, costuri de finanţare mai ridicate sau incertitudini regionale, investitorii tind să fie mai prudenţi şi să îşi analizeze mai atent planurile de dezvoltare. Uneori, acest lucru poate duce la amânarea deciziilor sau la o evaluare mai riguroasă a riscurilor.

În acelaşi timp, fondurile europene rămân una dintre cele mai stabile şi predictibile surse de finanţare, tocmai pentru că reduc presiunea asupra capitalului propriu şi oferă un cadru clar pentru investiţii pe termen mediu şi lung. De aceea, interesul pentru programele de finanţare se menţine ridicat, chiar şi într-un climat economic mai puţin favorabil.

Pentru noi, ca Autoritate de Management, este esenţial să menţinem un mediu coerent şi transparent, astfel încât investitorii să aibă încredere că proiectele lor pot fi implementate în siguranţă, indiferent de contextul extern.

Reporter: Cu ce rezultate a finalizat Agenţia anul trecut şi ce diferenţe aţi înregistrat faţă de rezultatele din anul precedent?

Liviu Muşat: În calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud Muntenia 2021-2027, gestionăm o alocare totală de peste 1,57 miliarde de euro pentru dezvoltarea celor şapte judeţe ale regiunii. Anul 2025 a fost unul de referinţă pentru ADR Sud Muntenia, în care am depăşit doi indicatori strategici esenţiali.

În primul rând, am încheiat anul cu un nivel de contractare de peste 100%, ajungând la 1,6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un grad de 110% prin utilizarea mecanismului de supracontractare.

În al doilea rând, am înregistrat o absorbţie de 145% faţă de ţinta stabilită pentru 2025, performanţă care ne situează pe locul al doilea între Programele Regionale din România, atât la contractare, cât şi la plăţi efectuate.

În pofida provocărilor generate de descentralizarea programului, am depăşit cu aproape 50% obiectivul anual de absorbţie, ceea ce ne oferă un start solid pentru 2026, întrucât excedentul generat se contabilizează deja în ţinta pentru anul următor.

Un alt rezultat important este aprobarea primului proiect strategic din regiune - "Centrul de Date Regional Sud Muntenia", implementat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în parteneriat cu autorităţile judeţene din regiune. Este un proiect major pentru digitalizarea administraţiei publice regionale, care va integra soluţii tehnologice avansate şi va contribui la creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice.

Tot în 2025, în judeţul Prahova, unde ADR Sud Muntenia acţionează ca Organism Intermediar pentru Programul Tranziţie Justă, gestionăm o alocare de 257 milioane de euro dedicate tranziţiei către o economie verde. Am contractat deja 169,66 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de 78%, mult peste media naţională a programului, care este de 38%.

Toate aceste rezultate arată că regiunea Sud Muntenia a reuşit nu doar să îşi menţină ritmul, ci să îl accelereze, transformând provocările anului trecut în oportunităţi de performanţă.

Reporter: Ce proiecte au fost depuse în 2025 pentru atragerea de fonduri din bugetul 2021-2027?

Liviu Muşat: În 2025, administraţiile locale din regiune au depus proiecte importante pentru atragerea fondurilor europene din bugetul 2021-2027, cu accent pe modernizarea serviciilor publice şi pe creşterea calităţii vieţii. O direcţie majoră a vizat digitalizarea administraţiilor locale, prin proiecte care urmăresc simplificarea procedurilor, reducerea birocraţiei şi introducerea unor soluţii informatice moderne. Vorbim despre platforme online pentru interacţiunea cu cetăţenii, sisteme integrate de management al documentelor şi instrumente care cresc transparenţa şi eficienţa administrativă.

În paralel, au fost depuse proiecte dedicate infrastructurii verde albastră, orientate spre extinderea spaţiilor verzi, gestionarea apelor pluviale şi adaptarea localităţilor la schimbările climatice. Aceste investiţii contribuie la protejarea mediului, la îmbunătăţirea calităţii aerului şi la crearea unor spaţii urbane mai sănătoase şi mai prietenoase.

Un pas important pentru regiune l-a reprezentat şi depunerea cererilor de finanţare de către Banca Europeană de Investiţii, în vederea implementării instrumentelor financiare în Sud Muntenia. Aceste instrumente vor sprijini investiţii în domenii esenţiale precum eficienţa energetică în locuinţe individuale, dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi turismul.

Reporter: Ce proiecte se află în aprobare/derulare în regiune (în ce domenii şi în ce zone)?

Liviu Muşat: În prezent, în Regiunea Sud Muntenia avem un portofoliu consistent de proiecte aflate în diferite etape - de la evaluare tehnico financiară până la implementare - care acoperă domenii esenţiale pentru dezvoltarea economică şi socială a regiunii.

Un prim pilon îl reprezintă proiectele dedicate creşterii competitivităţii mediului privat, prin investiţii în modernizarea şi extinderea capacităţilor de producţie, adoptarea de tehnologii noi şi consolidarea întreprinderilor locale. Interesul mediului de afaceri rămâne ridicat, iar proiectele acoperă domenii de activitate diverse - de la turism şi servicii medicale, la construcţii, reciclare şi alte industrii cu potenţial de creştere în regiune.

Un alt domeniu major este eficienţa energetică, atât pentru blocurile de locuinţe, cât şi pentru clădirile publice. Aceste proiecte contribuie la reducerea consumului de energie şi a costurilor pentru cetăţeni şi instituţii, îmbunătăţind în acelaşi timp confortul şi sustenabilitatea mediului urban.

În paralel, sunt în derulare proiecte importante de modernizare a infrastructurii rutiere, în special la nivelul drumurilor judeţene, care joacă un rol esenţial în conectivitatea regiunii şi în sprijinirea dezvoltării economice locale. Acestea sunt completate de proiecte de mobilitate urbană, ce includ investiţii în transport public, fluidizarea traficului şi amenajarea unor spaţii urbane mai accesibile şi mai prietenoase cu mediul.

Un accent puternic este pus şi pe infrastructura educaţională, prin modernizarea şi dotarea unităţilor de învăţământ, precum şi pe patrimoniul cultural, prin proiecte de restaurare şi valorificare a obiectivelor istorice, cu impact direct asupra identităţii locale şi a turismului.

Toate aceste investiţii sunt distribuite echilibrat în cele şapte judeţe ale regiunii - Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman - reflectând obiectivul nostru de a susţine o dezvoltare unitară, atât în mediul urban, cât şi în cel rural.

Reporter: Care este valoarea fondurilor UE atrase în 2025 prin Agenţia pe care o reprezentaţi?

Liviu Muşat: Interesul pentru atragerea fondurilor europene din bugetul multianual 2021-2027 a crescut semnificativ, ceea ce reflectă o maturizare vizibilă a capacităţii aplicanţilor de a pregăti proiecte competitive. Numărul proiectelor depuse în cadrul Programului Regional Sud Muntenia a ajuns la 2.314, faţă de 1.654 în anul precedent - o creştere cu aproximativ 40%, care arată o mai bună înţelegere a mecanismelor de finanţare şi o creştere a încrederii aplicanţilor în finanţator. Din punct de vedere financiar, valoarea totală a proiectelor depuse a urcat de la 14,8 miliarde lei la 24,5 miliarde lei, adică un plus de 9,7 miliarde lei.

Această evoluţie nu reflectă doar un număr mai mare de aplicaţii, ci şi proiecte mai consistente, cu impact mai amplu şi bugete mai mari.

Procesul de contractare a accelerat puternic: numărul contractelor semnate a crescut de la 111 la 661, de aproape şase ori mai mult într un singur an. Valoarea contractată aproape s a dublat, de la 4,8 miliarde lei la 10,7 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creştere de 123%.

Un indicator esenţial al trecerii de la planificare la implementare este nivelul plăţilor efectuate. Acestea au crescut de la 248 milioane lei la 1,42 miliarde lei, de aproape şase ori mai mult, ceea ce arată că tot mai multe proiecte au intrat efectiv în execuţie.

În ceea ce priveşte Programul Tranziţie Justă 2021-2027, pentru judeţul Prahova au fost depuse 401 proiecte, în valoare totală de 3,34 miliarde lei, dintre care 77 sunt deja contractate, însumând 1,6 miliarde lei. Plăţile efectuate până în prezent în cadrul PTJ se ridică la aproximativ 111,18 milioane lei, confirmând progresul constant al proiectelor aflate în implementare.

Reporter: Ce estimări aveţi pentru acest an?

Liviu Muşat: Pentru anul 2026 estimăm o intensificare semnificativă a activităţilor legate de implementarea programelor, odată cu finalizarea procesului de contractare a proiectelor depuse în cadrul apelurilor lansate până acum. În paralel, vom continua demersurile legale necesare pentru supracontractarea apelurilor în care nevoia a depăşit cu mult alocarea disponibilă, astfel încât să putem răspunde cât mai bine cererii reale din teritoriu. În acest context, dorim să atragem atenţia asupra importanţei mecanismului de supracontractare, aplicat conform prevederilor legale, din două motive esenţiale: pe de o parte, proiectele aflate în rezervă au un grad ridicat de maturitate, fiind pregătite la nivel de proiect tehnic; pe de altă parte, acestea răspund în mod direct nevoilor regionale şi naţionale, dar şi exigenţelor europene de selecţie, având un impact puternic în rezolvarea unor probleme reale ale comunităţilor. Din acest motiv, considerăm esenţială utilizarea acestui mecanism, cu finanţare de la bugetul de stat, deoarece permite valorificarea proiectelor bine pregătite şi menţinerea ritmului investiţiilor, chiar şi într-un context marcat de multiple provocări.

Prioritatea noastră va fi accelerarea trecerii proiectelor din etapa administrativă în cea operaţională, prin acţiuni dedicate de sprijin pentru beneficiari. Vom intensifica activităţile de impulsionare a beneficiarilor în etapa de implementare şi vom consolida dialogul tehnic prin organizarea de întâlniri tematice pe subiecte de interes major, inclusiv în domeniul achiziţiilor publice, unde apar frecvent provocări. Scopul acestor acţiuni este de a preveni blocajele, de a clarifica procedurile şi de a asigura o derulare cât mai eficientă a proiectelor.

În acelaşi timp, ne pregătim pentru lansarea unor noi oportunităţi de finanţare, care vor completa portofoliul actual de intervenţii, în special în domenii precum cercetarea şi inovarea, transferul tehnologic către IMM uri, dezvoltarea clusterelor, locuinţe sociale şi susţinerea tehnologiilor critice. Aceste direcţii vor contribui la consolidarea competitivităţii regionale şi la stimularea investiţiilor cu impact pe termen lung.

Un obiectiv strategic pentru acest an îl reprezintă demararea procesului de pregătire a următoarei perioade de programare 2028-2034. Vom iniţia elaborarea documentelor programatice care vor sta la baza viitorului program, în strânsă colaborare cu toţi actorii relevanţi - autorităţi publice locale, mediul de afaceri, mediul academic şi societatea civilă. Partenerii noştri vor avea un rol esenţial în identificarea nevoilor reale ale comunităţilor şi în orientarea finanţărilor către soluţii care pot genera impact pe termen lung.

Privim acest an ca pe o etapă decisivă, în care consolidăm rezultatele obţinute până acum, accelerăm implementarea şi pregătim direcţiile strategice care vor modela dezvoltarea regiunii în următoarea perioadă de programare.

Rămânem dedicaţi misiunii de a transforma oportunităţile de finanţare în dezvoltare reală şi durabilă şi suntem pregătiţi să construim, împreună, următorul capitol al evoluţiei regiunii Sud Muntenia.

Cu gândul în viitor, acţionăm în prezent!

Reporter: Mulţumesc!