"Scumpirea materiilor prime ne-a obligat la recalibrarea bugetelor"

(Interviu cu Emil Elisiu Goţa, director general Elis Pavaje, şi

Vasile Goţa, director executiv Elis Pavaje)

Reporter: Compania Elis Pavaje împlineşte, în 2026, 35 de ani de activitate. Ce înseamnă această aniversare pentru dumneavoastră?

Emil Goţa: Cei 35 de ani de ani sunt o dovadă a continuităţii şi a responsabilităţii, dar mai ales a oamenilor care au ridicat, etapă cu etapă, unul dintre cele mai puternice branduri din construcţiile româneşti. Elis Pavaje a însemnat mereu mai mult decât cifre de producţie; a fost şi rămâne o poveste despre echipa noastră, de la cei care ne-au fost alături în prima zi, până la cei care s-au format profesional aici. Aceşti 35 de ani ne onorează şi ne motivează să construim viitorul cu aceeaşi integritate faţă de comunitate şi faţă de ceea ce lăsăm moştenire.

Reporter: Aţi început afacerea ca o mică iniţiativă de familie. În ce moment aţi realizat că vă puteţi extinde, respectiv să urmaţi calea care să vă transforme în lider al industriei de pavaje?

Vasile Goţa: Începuturile noastre stau sub semnul celor 6 metri pătraţi produşi zilnic, o cantitate mică, dar care garanta deja calitatea ce avea să ne consacre. Nu am căutat creşteri abrupte, ci o consolidare bazată pe investiţii în tehnologie de vârf şi pe extinderea gamei de produse. De la primele parteneriate tehnologice cu furnizori din Italia şi Germania până la automatizarea completă de azi, am crescut constant, formând o echipă solidă de profesionişti.

Reporter: Care consideraţi că au fost cele mai importante momente din evoluţia companiei, în cei 35 de ani?

Vasile Goţa:

- 1990: Ideea afacerii s-a născut în Germania, de unde soţii Elisiu şi Samza Gota s-au întors cu o mostră de pavea ce avea să definească viitorul familiei.

- 1991 - 1995: Afacerea a demarat cu o producţie artizanală de numai 6 mp/zi. În 1993, a fost securizat primul contract major (sediul BCR Deva), iar din 1995 compania a început să angajeze personal din afara familiei.

- 1997 - 2001: Se fac investiţii masive în tehnologie modernă din Italia şi Germania, dublând capacităţile de producţie. În 1999 este inaugurată prima hală de producţie la Petreşti, Alba.

- 2003: Este achiziţionat un utilaj performant din Germania şi se înregistrează oficial marca ELIS PAVAJE la OSIM.

- 2005 - 2008: Compania trece la distribuţie naţională. În 2007 începe construcţia fabricii din Stoeneşti, Prahova, care devine operaţională în 2008, cu o capacitate de 4.500 mp/zi.

- 2009 - 2010: Conducerea este predată fiilor Emil şi Vasile Goţa. Elis Pavaje devine primul producător de blocheţi din România, sub licenţă SUA.

- 2014 - 2016: În 2016 începe construcţia fabricii din Secuienii Noi, Neamţ, şi se diversifică serviciile prin preluarea de lucrări integrale de infrastructură.

- 2018 - 2019: Este achiziţionată şi retehnologizată fabrica din Vinţu de Jos. Se deschide o secţie specializată în producţia de piatră cubică la Almaşu Mare.

- 2022: Se finalizează fabrica de la Arad, cea mai mare unitate a grupului (investiţie de 20 de milioane de euro), pe o suprafaţă de 110.000 mp.

- 2024: Începe producţia gamei Premium Plus la Arad, oferind beneficii suplimentare de curăţare şi estetică. Totodată, capacitatea fabricii din Stoeneşti este extinsă la 10.000 mp/zi, prin construcţia unei fabrici noi.

"Suntem alături de client de la început până la sfârşit, prin serviciile noastre integrate"

Reporter: Care sunt principalele produse şi servicii pe care le oferă compania dumneavoastră?

Emil Goţa: Elis Pavaje oferă, practic, o soluţie completă pentru oricine vrea să îşi amenajeze spaţiul exterior, de la curţi rezidenţiale până la mari proiecte industriale. Gama de produse acoperă tot ce ai nevoie: avem pavele şi dale din categoriile Standard, Premium şi noile Premium Plus, dar şi elemente foarte specifice precum rigole pentru preluarea apelor pluviale, blocheţi, borduri, produse din beton pentru garduri sau mobilier urban, piatră andezit sub formă de piatră cubică sau plăci, sau chiar plăci ceramice de exterior.

În ultimii ani, activitatea a fost destul de echilibrată, cu o tendinţă în creştere pe sectorul rezidenţial, ajungând să aibă o pondere de aproape jumatate din volumul de vânzări.

De asemenea, producem o varietate de elemente pentru cămine. De la elemente de bază şi elemente de bază cu jgheab, la inele pentru cămine, capete tronconice şi inele de aducere la cotă, cu diferite dimensiuni, pentru a putea fi utilizate în diverse proiecte de gestionare a apelor. Mai producem tubulaturi şi alte componente de gestionare a apei care ajută la îndeplinirea nevoilor de infrastructură. Prefabricatele din beton pot fi proiectate, construite şi instalate pentru a răspunde unei game mari de cerinţe ale proiectului.

Ceea ce ne recomandă, în afara calităţii produselor şi a dorinţei de a răspunde cât mai prompt cerinţelor, este faptul că suntem alături de client de la început până la sfârşit prin serviciile noastre integrate. Putem începe cu partea de proiectare, unde oferim consultanţă şi simulări 3D fotorealiste, astfel încât beneficiarul să vadă exact cum va arăta rezultatul final. Asigurăm consultanţă în achiziţie şi recomandăm echipe de montaj profesionist care se ocupă de absolut tot: de la decopertarea terenului şi pregătirea stratului suport, până la asfaltări sau lucrări de canalizare.

În ultimii ani, am dezvoltat un departament care se ocupă de gestionarea proiectelor complexe, de la infrastructură rutieră de amploare până la amenajări urbane: parcuri, pieţe, proiecte de mobilizare urbană.

"Motorul vânzărilor rămâne segmentul de pavele şi borduri"

Reporter: Ce canale de distribuţie utilizaţi şi care sunt produsele cu cea mai mare cerere?

Emil Goţa: Strategia noastră de distribuţie este construită astfel încât să fim prezenţi peste tot unde există proiecte de amenajare, de la marile şantiere de infrastructură publică până în curtea clienţilor din cele mai îndepărtate localităţi. Pentru a atinge acest obiectiv, colaborăm cu o reţea solidă de peste 200 de parteneri care acoperă întreaga ţară, incluzând marile lanţuri de tip DIY (do-it-yourself), distribuitori locali, firme de construcţii şi echipe specializate de montatori. În ceea ce priveşte portofoliul nostru, motorul vânzărilor rămâne, în mod natural, segmentul de pavele şi borduri. Totuşi, am observat în ultimul timp două tendinţe extrem de interesante: o creştere accelerată pe segmentul de pavele Premium, unde clienţii caută tot mai mult soluţii estetice deosebite, şi o evoluţie foarte bună în zona elementelor de canalizare sau infrastructurii de preluare a apelor.

Reporter: În ce proiecte majore aţi fost furnizor?

Vasile Goţa: Dacă ne uităm la ultimii ani, portofoliul nostru reflectă exact capacitatea Elis Pavaje de a gestiona proiecte complexe, de la infrastructură rutieră masivă până la amenajări urbane de fineţe. Între 2022 şi 2025, un punct de reper a fost proiectul de mobilitate urbană din Cugir. A fost o lucrare de peste 52 de milioane de lei, finanţată european, unde am reabilitat 14 km de străzi şi am montat în jur de 50.000 mp de pavaj şi 68 km de borduri. Este un proiect care ne este drag pentru că a schimbat faţa oraşului, punând accent pe piste de biciclete şi siguranţă pietonală.

Tot în această perioadă, am lucrat la Transapuseana (DJ 107I), cea mai mare investiţie într-un drum judeţean din România, cu un buget de peste 73 de milioane de euro. Pe acest traseu spectaculos de 78 km, am asigurat tot ce înseamnă consolidări, rigole, 45 km de parapete metalice şi am realizat 21 de staţii de autobuz care au deschis zona pentru turism şi localnici. De asemenea, în zona urbană, am finalizat o lucrare emblematică în Piaţa Victoriei din Orăştie, unde am folosit produse premium, cum sunt plăcile din piatră Andezit Albini şi piatra cubică, pentru a pune în valoare centrul istoric al oraşului.

În 2025, am continuat să fim foarte activi în judeţul Alba, contribuind la modernizarea DJ107K pe tronsonul Galda de Jos - Întregalde şi la proiecte de reabilitare urbană chiar în Alba Iulia. Un proiect inedit şi foarte vizibil a fost amenajarea spaţiului pentru festivalul "Beach, Please!" din Costineşti, unde am demonstrat rapiditate şi versatilitate, proiectul urmând să continue anul acesta cu extinderea proiectului Nibiru.

Privind spre prezent şi viitorul apropiat, ne concentrăm pe contractele majore deja semnate pentru 2026. Lucrăm la Drumul Mănăstirilor (DJ 750C), lotul 1, şi avem un proiect tehnic de anvergură în judeţul Sibiu pe DJ 106G, între Miercurea Sibiului şi Gusu. Această lucrare este una complexă, deoarece implică nu doar modernizarea drumului, ci şi relocarea utilităţilor, ceea ce ne permite să ne folosim întreaga expertiză de antrepriză generală.

"Simţim o încetinire a ritmului de construcţie în România"

Reporter: Care au fost cele mai mari provocări la începutul afacerii şi care sunt cele din prezent?

Emil Goţa: Dacă privim în urmă, provocările s-au schimbat radical pe măsură ce afacerea a crescut. La început, în anii "90, marea încercare a fost pionieratul. Vorbim despre o perioadă în care totul se făcea manual, cu utilaje artizanale, iar conceptul de pavaj era aproape necunoscut în România. Provocarea era să convingem piaţa de avantajele acestui produs şi să creştem producţia, menţinând în acelaşi timp o calitate care să reziste zeci de ani. A fost o perioadă de construcţie a încrederii, pas cu pas.

În prezent, provocările sunt mult mai dinamice şi ţin de contextul macroindustrial. Una dintre cele mai mari presiuni din ultimii ani a venit din scumpirea materiilor prime, care ne-a obligat la o recalibrare foarte atentă a bugetelor. În plus, simţim o încetinire a ritmului de construcţie în România, cauzată de numărul redus de autorizaţii şi de creşterea dobânzilor, ceea ce a dus la o stare de ezitare în piaţă. Multe proiecte, în special în segmentul rezidenţial privat, au fost amânate sau blocate.

Nici zona resurselor umane nu a fost lipsită de obstacole. Recrutarea şi păstrarea talentelor rămân priorităţi constante. Noi am anticipat criza forţei de muncă şi am fost printre primii angajatori din ţară care, încă din 2018, au apelat la personal din Asia pentru posturile necalificate. Deşi gestionarea acestui proces nu a fost întotdeauna uşoară, a fost o decizie strategică necesară. Răspunsul nostru la toate aceste dificultăţi actuale a rămas constant: optimizarea continuă a operaţiunilor şi o comunicare foarte strânsă cu partenerii noştri pentru a găsi soluţii adaptate momentului.

Reporter: Ce rol au avut investiţiile în tehnologie şi automatizare în dezvoltarea companiei? Ce aveţi în vedere, în acest sens, în 2026?

Vasile Goţa: Investiţiile în tehnologie şi automatizare au fost motorul care a transformat capacitatea noastră operaţională, permiţându-ne să trecem de la o producţie artizanală la un standard industrial de top. Un moment definitoriu în această evoluţie a fost deschiderea fabricii de la Arad, cea mai mare unitate a grupului, unde automatizarea completă a fluxului de producţie şi integrarea roboţilor industriali asigură o calitate constantă pentru fiecare produs. Această platformă de 110.000 mp ne permite să producem 7.000 mp de pavele pe zi, oferind partenerilor din zona de vest livrare mult mai rapidă şi acces imediat la un portofoliu diversificat. Practic, tehnologia ne-a oferit agilitatea de a răspunde cererii crescute fără a face compromisuri la nivelul finisajelor sau al durabilităţii.

Pentru anul 2026, avem în vedere consolidarea acestor avantaje prin continuarea investiţiilor în retehnologizare şi inovaţie. Ne concentrăm pe eficientizarea proceselor şi pe dezvoltarea echipei, astfel încât să putem livra soluţii tot mai durabile, adaptate nevoilor actuale ale pieţei.

"Ne propunem să ne consolidăm poziţia de lider"

Reporter: Care sunt principalele ţinte de dezvoltare ale Elis Pavaje pentru următorii ani?

Vasile Goţa: Strategia noastră pentru perioada următoare este construită în jurul unei creşteri sustenabile, susţinută de trei piloni esenţiali: inovaţia, sustenabilitatea şi investiţia în capitalul uman. Ne propunem să ne consolidăm poziţia de lider prin extinderea gamei premium şi diversificarea portofoliului de produse, oferind în acelaşi timp servicii integrate care acoperă întregul proces, de la consultanţă şi proiectare până la execuţia finală.

Eficienţa operaţională şi grija faţă de mediu rămân prioritare, motiv pentru care investim în tehnologii moderne şi soluţii verzi, precum panourile fotovoltaice şi vehiculele electrice. Totodată, urmărim dezvoltarea segmentului de produse complementare, de la mobilier urban şi jardiniere, până la bănci şi focare, concomitent cu întărirea diviziei de antrepriză generală, capabilă să gestioneze proiecte complexe "la cheie". Într-un context economic plin de provocări, mizăm pe agilitate şi prudenţă strategică. Suntem convinşi că orientarea noastră către calitate, inovaţie şi sustenabilitate va asigura o evoluţie solidă şi va deschide perspective clare de dezvoltare, inclusiv pe pieţele externe.

Reporter: Ce produse noi pregătiţi pentru perioada următoare?

Emil Goţa: Strategia noastră este una de inovare continuă, motiv pentru care lansăm an de an produse noi pentru a ţine pasul cu ultimele tendinţe în design şi tehnologie. Deşi în acest moment nu putem dezvălui detalii specifice despre viitoarele modele, vă asigurăm că lucrăm la soluţii care vor aduce un plus de estetică şi funcţionalitate şi vom avea grijă ca fiecare nou produs să se ridice la standardele cu care ne-am obişnuit partenerii. Ultimele produse lansate în a doua jumătate a anului trecut, Solero Natura şi Solero D7, realizate sub o licenţă din Germania, au un caracter cu adevărat unic, ce îmbină armonios naturaleţea cu eleganţa atemporală. Suprafaţa texturată aminteşte de ardezia despicată şi creează o experienţă tactilă unică, în special pentru cei care merg desculţi vara. Efectul autentic este îmbunătăţit vizual de un joc rafinat de tonuri subtile de culoare.

"Anul 2025 a fost sinonim cu recalibrarea"

Reporter: Ce dinamică au avut rezultatele financiare ale companiei în 2025, faţă de anul anterior? Ce previziuni aveţi pentru anul curent?

Emil Goţa: Anul 2025 a fost sinonim cu cuvântul "recalibrare", într-un context economic general plin de provocări pentru industria construcţiilor şi nu numai.

Din punct de vedere al rezultatelor, anul 2025 a înregistrat o uşoară scădere faţă de nivelul atins în exerciţiul financiar anterior. Această evoluţie a fost influenţată de dinamica pieţei şi de adaptarea la noile condiţii economice, compania alegând o abordare prudentă în gestionarea volumelor şi a investiţiilor. Chiar şi în acest context, stabilitatea afacerii a fost menţinută prin eficienţă operaţională, diversificare şi continuitate strategică.

Reporter: Care este cea mai valoroasă lecţie din experienţa Elis Pavaje?

Vasile Goţa: Cea mai valoroasă lecţie pe care am învăţat-o în aceşti 35 de ani este că succesul durabil nu se construieşte doar cu utilaje şi betoane, ci prin oameni şi valori. Am înţeles că, oricât de mult am investi în tehnologie de ultimă oră sau în fabrici moderne precum cea de la Arad, nucleul afacerii rămâne încrederea: încrederea echipei care creşte odată cu firma şi încrederea partenerilor care ştiu că fiecare bucată de pavaj livrată este o promisiune respectată.

Reporter: Cum s-a schimbat piaţa pe care activaţi în ultimii ani şi cum s-a adaptat compania dumneavoastră la aceste schimbări? Ce estimări aveţi pentru următorii ani?

Emil Goţa: Piaţa prefabricatelor din beton a trecut printr-o transformare remarcabilă, devenind mult mai matură şi mai sofisticată. Dacă ne uităm la cifre, evoluţia este impresionantă: piaţa din România a ajuns la 215 milioane de euro în 2024, fiind de aproape două ori şi jumătate mai mare faţă de nivelul din 2017. Segmentul pavelelor şi dalelor, care reprezintă si inima activităţii noastre, deţine aproximativ 60% din această piaţă, atingând o valoare de 130 milioane de euro. Dincolo de cifre, am observat o schimbare majoră în mentalitatea clienţilor. Nu mai vorbim doar despre "a pune ceva pe jos", ci despre o căutare activă de soluţii estetice, durabile şi uşor de întreţinut. Arhitecţii şi dezvoltatorii sunt mult mai atenţi la detalii, ceea ce ne-a determinat să ne diversificăm portofoliul şi să investim în tehnologii care permit finisaje speciale, precum cele din gama Premium Plus. Elis Pavaje s-a adaptat acestor schimbări prin consolidarea statutului de lider, menţinând o cotă de piaţă de peste 22% în 2024. Ne-am extins capacităţile de producţie, cel mai bun exemplu fiind fabrica de la Arad, care ne permite să răspundem rapid cererii crescute. Paralel cu proiectele mari de infrastructură, segmentul rezidenţial a cunoscut o expansiune constantă, alimentată de dorinţa proprietarilor de a-şi moderniza curţile cu soluţii care îmbină estetica deosebită cu sustenabilitatea. Am observat un apetit tot mai mare pentru produsele noastre din gama Premium, clienţii fiind atraşi de modelele şi nuanţele variate care le permit să creeze spaţii exterioare cu un design personalizat şi rafinat.

Pentru următorii ani, estimările noastre rămân optimiste, dar prudente. Deşi ritmul general de construcţie a cunoscut o uşoară încetinire din cauza contextului economic şi a dobânzilor ridicate, nevoia de modernizare a infrastructurii în România rămâne uriaşă. Ne aşteptăm ca piaţa să continue să crească, alimentată de proiecte publice de anvergură şi de un segment rezidenţial care pune tot mai mult preţ pe calitate. Strategia noastră pentru 2026 şi mai departe este să rămânem agili, să continuăm digitalizarea proceselor şi să fim pregătiţi să oferim soluţii de antrepriză generală, aşa cum facem deja în proiecte complexe precum modernizarea drumurilor judeţene sau a spaţiilor de utilitate publică.

Reporter: Care consideraţi că vor fi principalele provocări pentru industria construcţiilor din România, în următorul deceniu?

Vasile Goţa: Privind spre următorul deceniu, principala provocare va fi gestionarea deficitului de forţă de muncă, care ne obligă să trecem de la simpla recrutare la o calificare intensă a oamenilor pentru a opera tehnologii tot mai avansate. Această nevoie de eficienţă este strâns legată de digitalizarea întregului proces, de la proiectare până la execuţia pe şantier, unde adoptarea soluţiilor moderne va deveni singura cale de a rămâne competitivi într-o piaţă tot mai riguroasă. În paralel, sustenabilitatea şi noile reglementări de mediu vor pune presiune pe inovarea materialelor, forţându-ne să găsim soluţii cu o amprentă de carbon redusă, fără a face compromisuri la capitolul durabilitate. Totul se va desfăşura într-un context economic marcat de volatilitate, unde instabilitatea preţurilor la materiile prime şi incertitudinea dobânzilor vor cere o agilitate maximă în calibrarea bugetelor. În esenţă, succesul va depinde de capacitatea noastră de a livra infrastructură modernă şi spaţii urbane durabile, transformând aceste obstacole tehnice şi economice în oportunităţi de a construi mai responsabil.

Reporter: Vă mulţumesc!