Dezvoltarea sustenabila a Bucuresti se afla in impas in contextul in care se manifesta un profund dezechilibru intre innoirea fondului construit si protejarea cladirilor de patrimoniu.
"Asistam la o distrugere sistematica a tesutului urban si arhitectural. Daca acest proces va continua, identitatea culturala si arhitecturala a Capitalei va fi iremediabil compromisa", sustine Roxana Wring, reprezentant al Asociatiei ProDoMo, care a initiat o inventariere a cladirilor de patrimoniu din Capitala.
Autoritatile privesc protectia patrimoniului ca pe un domeniu marginal. Pana in prezent Primaria Municipiului Bucuresti nu a efectuat o inventariere a cladirilor de patrimoniu. Conform datelor oficiale, doar 3% din cladirile cuprinse in Lista Monumentelor Istorice erau inventariate la nivelul anului 2004 si pentru mai putin de 10% dintre ele era cunoscut regimul de proprietate, subliniaza doamna Wring.
In prezent, protectia patrimoniului construit este realizata prin regulamente pentru zonele protejate (care acopera aproximativ 14% din suprafata Capitalei) si Lista Monumentelor Istorice.
Implementarea legislatia zonelor protejate este deficitara, astfel incat, prin practica derogarilor, a fost posibila demolarea unor monumente istorice, chiar daca legea permite acest lucru doar in cazuri extreme. Mai mult decat atat, se doreste ca zonele protejate sa fie revizuite in sensul reducerii suprafetelor, odata cu elaborarea noului Plan Urbanistic General, subliniaza Roxana Wring.
Lista Monumentelor Istorice este de asemenea pusa sub semnul intrebarii. In acest sens se spune ca Lista a fost intocmita in mod emotional dupa anul 1989, fiind incluse cladiri care nu isi aveau locul aici. Acest lucru ar putea constitui o realitate tot asa cum anumite cladiri de patrimoniu au fost omise. Insa, intentia autoritatilor de a reface aceasta Lista este nefasta, deoarece perioadele neclare sunt foarte periculoase pentru conservarea patrimoniului, atrage atentia arhitectul Serban Sturza, presedintele Fundatiei Pro Patrimonio.
Dupa anul 1990, in jur de 5% din cladirile aflate in zone istorice ale Bucurestiului au fost demolate si nicio zona nu a scapat neatinsa, sustine Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul.
Cu toatea acestea, exista si motive de speranta pentru cladirile de patrimoniu. In opinia sa, in viitorul apropiat vom asista la primul caz de condamnare penala pentru demolarea ilegala a unei cladiri. De asemenea, in scurt timp va fi demolat primul bloc construit ilegal. Nu in ultimul rand, este foarte probabil ca investitorii imobiliari sa inceapa sa dea in judecata primariile pentru emiterea de autorizatii ilegale si de care nu se pot folosi.
Asociatia Salvati Bucurestiul a transmis Ministerului Culturii o lista de propuneri cu ocazia intrarii in dezbatere publica a proiectului de modificare a legii privind protejarea monumentelor istorice (Legea nr. 422/2001).
Printre propunerile Asociatiei se numara: largirea cadrului legii pentru a cuprinde si zonele protejate nu doar cladirile monument istoric; consolidarea atributiilor Comisiei Nationale a Monumentelori Istorice; emiterea avizului de desfiintare a unei cladiri doar impreuna cu avizul de construire (n.r. pentru cladirea ce urmeaza sa ii ia locul); posibilitatea Ministerului Culturii de a revoca avize emise de directiile de cultura din primarii; demolarea cu autorizatie ilegala sa fie considerata infractiunie (nu doar sa fie sanctionata cu amenda). De asemenea, declansarea clasarii de urgenta a unei cladiri ar trebui sa suspende autorizatia de desfiintare, mai sustin reprezentantii Asociatiei Salvati Bucurestiul.
Pana in prezent, Asociatia Salvati Bucurestiul a intentat in jur de 90 de procese legate de protejarea patrimoniului construit, majoritatea impotriva Primariei Municipiului Bucuresti si primariilor de sector. 50 au fost finalizate, iar restul sunt in curs. Aproape 30 de procese au fost castigate de Asociatie, 15 au fost pierdute, iar in jur de 10 au ramas fara obiect (in speta prin demolarea cladirii vizate).
