Casa inteligentă intră într-o nouă etapă: de la dispozitive conectate la autonomie reală

Tehnologia pentru locuinţă începe să fie evaluată tot mai puţin prin prisma noutăţii şi tot mai mult prin utilitatea pe care o aduce în viaţa de zi cu zi. Economisirea timpului, automatizarea sarcinilor repetitive şi capacitatea dispozitivelor de a se adapta la mediul în care funcţionează conturează următoarea etapă a smart home-ului: o casă care cere tot mai puţină intervenţie din partea utilizatorului.

În urmă cu câţiva ani, ideea de "smart home" era asociată în primul rând cu posibilitatea de a controla de la distanţă diferite dispozitive din locuinţă. Astăzi, simpla conectivitate nu mai este suficientă. Pe măsură ce tehnologiile smart living intră în tot mai multe locuinţe, întrebarea nu mai este doar "ce poate face acest dispozitiv?", ci mai ales "ce îmi simplifică în mod real?".

Această schimbare se observă şi pe piaţa din România. Din experienţa Dreame Technology, brand global de tehnologie dedicat ecosistemului smart living, prezent în peste 120 de ţări, economia de timp, confortul şi automatizarea au devenit criterii tot mai importante în alegerea tehnologiilor pentru casă.

"România intră într-o nouă etapă de dezvoltare a pieţei smart living. Pentru majoritatea consumatorilor, nu mai este vorba doar despre tehnologie, ci despre câştigarea de timp şi reducerea efortului asociat activităţilor de zi cu zi. Oamenii caută tot mai mult soluţii care aduc valoare concretă în rutina lor", spune Marshall Mei, EE Sales Director, Dreame Technology.

O casă inteligentă ar trebui să ceară mai puţină atenţie

Poate părea paradoxal, dar pe măsură ce tehnologia devine mai sofisticată, utilizatorul ar trebui să interacţioneze mai puţin cu ea. Primele generaţii de dispozitive smart au adus mai ales controlul de la distanţă. Următoarea etapă aduce autonomie: dispozitive care pot recunoaşte mediul, interpreta informaţiile primite de la senzori, adapta modul de funcţionare şi executa o sarcină cu cât mai puţine intervenţii.

Curăţenia este unul dintre cele mai bune exemple ale acestei transformări. Fiind o activitate frecventă şi repetitivă, orice nivel suplimentar de automatizare are un efect direct asupra timpului şi efortului necesare pentru administrarea casei.

Dreame X60 Ultra Complete ilustrează această direcţie prin utilizarea camerelor AI şi a sistemelor de detecţie 3D pentru identificarea şi evitarea obstacolelor, dar şi prin capacitatea de a adapta procesul de curăţare în funcţie de condiţiile întâlnite. Staţia de bază preia, la rândul ei, mai multe operaţiuni de întreţinere, de la golirea recipientului de praf până la spălarea şi uscarea mopurilor. Mai importantă decât lista de specificaţii este însă schimbarea de logică: tot mai multe dintre deciziile şi operaţiunile necesare unei sarcini sunt transferate de la om către dispozitiv.

"Pentru noi, direcţia nu este să adăugăm tehnologie doar de dragul tehnologiei. Un produs devine cu adevărat inteligent atunci când poate prelua mai multe dintre etapele unei activităţi şi când utilizatorul trebuie să intervină mai puţin", explică Marshall Mei.

Automatizarea nu înseamnă că toate sarcinile pot fi delegate

O locuinţă reală nu este un mediu perfect previzibil. Apar firimituri după masă, praf pe mobilier, păr de animale, o canapea care trebuie aspirată sau un colţ greu accesibil. De aceea, în paralel cu automatizarea completă, evoluează şi instrumentele folosite direct de oameni. Aspiratoarele verticale, de exemplu, nu mai sunt evaluate exclusiv prin puterea de aspirare, ci şi prin capacitatea de a detecta murdăria, de a adapta automat puterea sau de a ajunge mai simplu în zone dificil de curăţat.

Dreame V30 Essential răspunde acestei tendinţe prin detectarea inteligentă a murdăriei şi reglarea automată a puterii de aspirare. Modelul oferă o putere de aspirare de 330 AW şi autonomie de până la 90 de minute, iar tubul flexibil şi accesoriile dedicate permit utilizarea în mai multe zone ale locuinţei.

În acelaşi timp, creşte interesul pentru produse multifuncţionale, capabile să înlocuiască mai multe aparate separate. Dreame H15 Mix, de exemplu, foloseşte un sistem 7-în-1 pentru curăţare umedă şi uscată, aspirarea pardoselilor, mobilierului sau covoarelor şi include funcţii automate de detectare a murdăriei şi autocurăţare.

Tendinţa este relevantă mai ales pentru locuinţele urbane, unde spaţiul de depozitare este limitat şi unde consumatorii caută soluţii versatile, nu câte un dispozitiv separat pentru fiecare nevoie.

Consumatorul devine mai pragmatic

Potrivit observaţiilor Dreame din piaţa locală şi feedbackului primit de la retaileri, consumatorii români se documentează mai mult înainte de achiziţie. Compară specificaţii, urmăresc recenzii şi demonstraţii şi caută experienţele altor utilizatori.

Pe baza experienţei companiei în România, publicul principal al produselor smart living este format în mare parte din profesionişti din mediul urban. Familiile tinere, cuplurile cu două venituri şi proprietarii de animale de companie sunt, de asemenea, segmente tot mai relevante.

Această maturizare a pieţei face ca simpla noutate să cântărească mai puţin. Inteligenţa artificială, senzorii sau conectivitatea devin relevante doar dacă se traduc într-un beneficiu uşor de înţeles: mai puţin timp pentru treburile casnice, mai puţine intervenţii şi mai mult confort.

În paralel, consumatorii încep să privească tehnologia din locuinţă tot mai mult ca pe un ecosistem, nu ca pe o colecţie de gadgeturi independente. Această evoluţie explică şi extinderea producătorilor către categorii noi. Dreame, de exemplu, şi-a extins portofoliul de la aspiratoare robot şi verticale către soluţii wet & dry, produse pentru calitatea aerului, roboţi pentru întreţinerea gazonului şi piscinelor şi tehnologii de îngrijire personală.

"Vedem că oamenii nu mai privesc fiecare dispozitiv separat. Aşteptarea este ca tehnologia din casă să răspundă coerent mai multor nevoi şi, mai ales, să simplifice viaţa, nu să adauge noi lucruri de gestionat", spune Marshall Mei.

De la smart home la o casă tot mai autonomă

Următoarea etapă a locuinţei inteligente va fi definită probabil mai puţin de numărul de dispozitive conectate şi mai mult de capacitatea acestora de a anticipa, interpreta şi acţiona.

Curăţenia poate fi programată şi adaptată automat, temperatura poate răspunde prezenţei şi obiceiurilor locatarilor, iar sistemele de securitate pot diferenţia situaţiile obişnuite de cele care necesită atenţie.

Provocarea pentru producători va fi ca această complexitate tehnologică să nu fie transferată către utilizator. Dimpotrivă, cu cât sistemele devin mai sofisticate în interior, cu atât experienţa ar trebui să fie mai simplă la exterior. În acest sens, evoluţia de la smart home către o locuinţă tot mai autonomă poate avea un indicator foarte simplu: nu câte dispozitive inteligente avem în jurul nostru, ci câte dintre sarcinile repetitive ale unei zile nu mai necesită atenţia noastră.