Eurodeputaţii Comisiei pentru criza locuinţelor dezbat la Bucureşti

Membrii Comisiei speciale pentru criza locuinţelor din Parlamentul European vor efectua o misiune la Bucureşti, în perioada 26-28 octombrie, pentru a analiza problemele specifice ale pieţei rezidenţiale din România. Ţara noastră are cea mai ridicată rată a proprietarilor de locuinţe din Uniunea Europeană, dar se confruntă cu un nivel ridicat al supraaglomerării şi cu o ofertă redusă de locuinţe sociale. Eurodeputaţii Comisiei speciale pentru criza locuinţelor în Uniunea Europeană, denumită HOUS, vor veni la Bucureşti, a anunţat Georgiana Teodorescu, membră a comisiei şi singurul europarlamentar român implicat direct în negocierile politice privind dosarul crizei locuinţelor, din poziţia de raportor din umbră al Grupului ECR. Potrivit europarlamentarului, misiunea le va oferi membrilor Comisiei oportunitatea de a analiza provocările României în domeniul locuirii, considerate diferite de cele întâlnite în oraşele din Europa Occidentală vizitate anterior de europarlamentari.

România, între proprietate şi lipsa locuinţelor adecvate

Georgiana Teodorescu a declarat, după validarea misiunii în cadrul Conferinţei Preşedinţilor, că România reprezintă un studiu de caz important pentru analiza crizei locuinţelor în Uniunea Europeană. "România oferă un studiu de caz deosebit de important, într-o economie post-socialistă, convergentă. Ţara noastră combină una dintre cele mai mari rate de proprietate a locuinţelor din Uniunea Europeană cu o supraaglomerare severă şi o ofertă foarte limitată de locuinţe sociale", a afirmat eurodeputata. Potrivit datelor prezentate în comunicat, în anul 2024, 94,4% dintre cetăţenii României erau proprietari de locuinţe, cea mai mare rată din Uniunea Europeană, faţă de o medie europeană de 68%.

Rata ridicată a proprietăţii nu înseamnă însă automat acces la condiţii adecvate de locuire. În acelaşi an, 40,7% din populaţia României locuia în unităţi supraaglomerate, a doua cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, după Letonia. Nivelul este de peste două ori mai mare decât media UE, de 16,9%.

Efectele privatizării locuinţelor după 1989

Potrivit Georgianei Teodorescu, structura actuală a pieţei locuinţelor din România este în mare parte rezultatul schimbărilor produse după căderea regimului socialist. "Această rată excepţional de ridicată a proprietarilor de locuinţe este în mare măsură o moştenire a privatizării în masă a locuinţelor publice după 1989", a explicat eurodeputata. Procesul de privatizare a redus semnificativ rolul locuinţelor sociale. Ponderea acestora în fondul naţional de locuinţe a scăzut, potrivit comunicatului, de la peste 30% la mai puţin de 2%. În acest context, România are o piaţă a închirierilor limitată şi un fond de locuinţe sociale insuficient în raport cu cererea.

În anul 2022, la nivel naţional erau disponibile doar 16.290 de unităţi sociale, în condiţiile în care fuseseră depuse peste 40.000 de cereri. Bucureştiul se confruntă, la rândul său, cu un decalaj important între numărul solicitărilor şi oferta disponibilă.

Misiunea va analiza diferenţele dintre drepturi şi realitatea de pe teren

Georgiana Teodorescu a mai arătat că vizita eurodeputaţilor la Bucureşti va permite o evaluare directă a diferenţelor dintre drepturile formale la locuinţă şi condiţiile efective în care trăiesc gospodăriile. "Vizita la Bucureşti le va oferi colegilor mei o perspectivă directă asupra decalajului dintre drepturile formale la locuinţe şi realităţile de pe teren", a declarat aceasta. De asemenea, membrii Comisiei vor putea analiza particularităţile sistemelor de proprietate şi de ocupare a locuinţelor din Europa Centrală şi de Est, precum şi limitele programelor finanţate de Uniunea Europeană pentru acoperirea nevoilor de locuire. Eurodeputata consideră că analiza trebuie să depăşească indicatorii privind deţinerea unei locuinţe şi să includă accesul la locuinţe adecvate, accesibile şi decente.

Vulnerabilitatea socioeconomică, în centrul analizei

Potrivit Georgianei Teodorescu, misiunea Comisiei HOUS va reprezenta o oportunitate pentru examinarea modului în care structura fondului imobiliar din România influenţează accesul la locuinţe, în special în cazul gospodăriilor vulnerabile din punct de vedere socioeconomic. "Aceste cifre evidenţiază diferenţa dintre proprietate şi accesul la locuinţe adecvate, accesibile şi decente", a afirmat eurodeputata. Aceasta a subliniat că politicile naţionale şi europene trebuie analizate în raport cu decalajele persistente dintre drepturile la locuinţe, disponibilitatea imobilelor şi condiţiile reale de viaţă ale populaţiei. Misiunea europarlamentarilor la Bucureşti va avea loc între 26 şi 28 octombrie şi va viza situaţia specifică a pieţei rezidenţiale din România, în contextul dezbaterilor europene privind criza locuinţelor.