Scumpiri importante în sectorul construcţiilor

Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii estimează că, începând din 2027, vom asista la creşteri de minim 10% a lucrărilor din construcţii

Majorarea este impusă de preţul crescut al materialelor de construcţii, preţul majorat al energiei şi transporturilor

Sectorul construcţiilor din România riscă să intre într-o perioadă marcată de blocaje financiare, scumpiri de cel puţin 10% pe an, reducerea volumului de lucrări şi plecarea muncitorilor calificaţi, dacă autorităţile nu accelerează decontările, nu asigură cofinanţarea proiectelor europene şi nu pregătesc din timp investiţiile care vor urma după PNRR. Avertismentele au fost lansate recent de reprezentanţii Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), cu prilejul unei conferinţe de presă.

Preşedintele FPSC, Cristian Erbaşu, a subliniat că industria construcţiilor a reprezentat, în ultimul deceniu, unul dintre pilonii economiei româneşti şi a contribuit la menţinerea echilibrului economic inclusiv în perioadele afectate de pandemie, război şi criza energetică. Domnia sa a arătat că, deşi execuţia lucrărilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă s-a încheiat la 31 august 2026, numeroase lucrări realizate şi certificate nu au fost încă plătite integral de autorităţi.

"Constructorii sunt în prim-plan la finalizarea PNRR-ului, contribuind decisiv la proiectele de succes. Deşi au existat mici sincope, acestea nu au avut un impact major şi nu au fost din vina constructorilor. Ei s-au mobilizat în cele mai dificile condiţii, chiar dacă nu le-au fost asigurate întotdeauna toate condiţiile contractuale. Din păcate, plăţile s-au făcut greu şi cu întârziere. Există lucrări finalizate plătite doar în proporţie de 50%. În ultimele luni, în iulie şi august, s-au mai accelerat decontările pentru ca statul să poată trage banii de la Uniunea Europeană", a declarat Cristian Erbaşu, care a adăugat că plăţile aferente PNRR ar putea continua "probabil până spre sfârşitul anului".

Daniel Piţurlea, vicepreşedinte al FPSC, a afirmat că în unele cazuri, proiecte realizate fizic în proporţie de 50-60% aveau decontări de numai 5%, din cauza lipsei documentelor justificative care trebuiau pregătite de autorităţile locale.

"În septembrie 2026, din totalul recalculat de 20 de miliarde de euro, 12,97 miliarde, adică aproximativ 60%, reprezintă proiecte de sănătate, digitalizare, economie şi educaţie. Pentru lucrările gestionate direct de firmele de construcţii a rămas o sumă de 9,45 miliarde de euro, reprezentând 44,8% din PNRR", a arătat Daniel Piţurlea.

Potrivit datelor FPSC, în teren sunt certificate lucrări reprezentând 64% din valorile contractate, însă constructorii au încasat efectiv numai 3,1 miliarde de euro, adică aproximativ o treime din suma aferentă lucrărilor.

Bucureştiul a decontat 10% din totalul fondurilor, fiind urmat de judeţul Cluj, cu 2,7%.

"Această diferenţă pune o presiune uriaşă pe lichiditatea companiilor. Susţinem accelerarea recepţiilor şi aplicarea corectă a recepţiilor parţiale prevăzute în Legea 141/2026. Este imperativ ca autorităţile publice să aibă echipe profesioniste de specialişti, care să îşi asume verificarea şi decontarea lucrărilor efectuate", a avertizat vicepreşedintele FPSC.

Cofinanţare de 40% pentru fondurile de coeziune din perioada 2028-2034

Încheierea proiectelor PNRR nu înseamnă dispariţia fondurilor europene, însă accesarea banilor din viitoarele programe de coeziune va presupune un efort bugetar mult mai mare din partea României. Cristian Erbaşu a avertizat că numeroase proiecte nu au în prezent asigurată cofinanţarea de la bugetul de stat. Dacă în trecut contribuţia naţională se situa, în general, între 5% şi 10%, viitoarele fonduri de coeziune ar putea necesita o cofinanţare de 40%. În absenţa resurselor bugetare, investiţiile riscă să fie amânate sau blocate, a spus preşedintele FPSC, iar companiile care şi-au mărit capacitatea pentru a putea finaliza proiectele PNRR s-ar putea trezi fără suficiente lucrări.

De aceea, FPSC solicită pregătirea din timp a exerciţiului financiar european 2028-2034, pentru evitarea sincopei dintre programele de finanţare. Federaţia consideră că ţara noastră trebuie să îşi stabilească şi propriile priorităţi şi să nu îşi bazeze întreaga dezvoltare numai pe banii europeni.

"Fondurile europene sunt esenţiale, dar Uniunea Europeană îţi oferă doar un schelet. România trebuie să îşi finanţeze propriile proiecte complementare, de exemplu drumurile adiacente şi infrastructura din jurul autostrăzilor, şi să folosească Parteneriatul Public- Privat", a explicat Cristian Erbaşu.

Constructorii români lucrează cu marje de 3% sau chiar în pierdere

Preşedintele FPSC a criticat superficialitatea unor dezbateri politice despre viteza de realizare a marilor investiţii şi a arătat că întârzierile se acumulează, de regulă, înaintea intrării constructorului în şantier.

"Discuţiile politicienilor la televizor conţin mult amatorism. Populaţia trebuie să înţeleagă că lucrările de infrastructură nu se pot realiza peste noapte. În prezent se livrează ansambluri prefabricate, asamblate pentru un montaj rapid, dar etapele preliminare, de la studiul de fezabilitate până la execuţie, care ar trebui să dureze maximum un an şi jumătate, ajung să dureze trei-patru ani", a declarat Cristian Erbaşu.

După consumarea anilor în proceduri, proiectarea şi execuţia sunt înghesuite într-un interval mult mai scurt, ceea ce poate produce costuri suplimentare şi probleme de calitate. În acelaşi timp, potrivit FPSC, constructorii români execută lucrări la preţuri considerabil mai mici decât companiile din alte state europene.

"Proiectarea şi execuţia sunt comasate sub presiune de timp, generând costuri mai mari sau probleme de calitate. Totuşi, antreprenorii din România lucrează la preţuri mult mai mici decât în restul Europei, funcţionând cu marje de profit de doar 3% sau chiar pe pierdere", a precizat Cristian Erbaşu.

Achiziţiile publice trec de la cel mai mic preţ la calitate

O schimbare majoră pentru piaţa construcţiilor este adusă de noul regulament european privind achiziţiile publice. Fiind vorba despre un regulament, nu despre o directivă, prevederile sale vor deveni direct aplicabile în statele membre, fără a mai fi necesară transpunerea în legislaţiile naţionale. Noua reglementare schimbă criteriul central de atribuire, mutând accentul de la cel mai mic preţ către calitatea lucrărilor. Achiziţiile verzi, utilizarea materialelor reciclate, economia circulară şi eficienţa energetică vor căpăta o importanţă sporită.

"Noul regulament schimbă paradigma. Criteriul de atribuire trece de la preţ la calitate, iar achiziţiile verzi devin obligatorii, prin economie circulară, materiale reciclate şi eficienţă energetică. Accesul IMM-urilor va fi simplificat, iar cerinţa privind cifra de afaceri va fi plafonată la maximum 50% din valoarea contractului", a explicat Cristian Erbaşu.

Regulamentul limitează şi posibilitatea subcontractării integrale a lucrărilor. Potrivit preşedintelui FPSC, firmele străine vor trebui să deţină capacităţi reale de producţie şi angajaţi în România, nu să participe la licitaţii doar cu "o mapă şi un autoturism".

Conceptul "Made in Europe" ar urma să prioritizeze operatorii economici europeni şi să introducă cerinţe mai riguroase de certificare. În plus, autorităţile publice ar trebui să achite facturile către contractanţi şi subcontractanţi în maximum 60 de zile calendaristice.

Irinel Gheorghe, vicepreşedinte al FPSC şi reprezentant al producătorilor şi distribuitorilor de materiale de construcţii, a arătat că viitoarele proceduri vor deveni deschise şi negociate, iar preţul cel mai mic nu va mai fi criteriul determinant.

Materialele de construcţii: producţie în scădere şi preţuri în creştere

Industria materialelor de construcţii se confruntă cu o combinaţie periculoasă: reducerea producţiei şi majorarea preţurilor. Valentin Petrescu, vicepreşedinte al FPSC pentru producţia de materiale de construcţii, a arătat că industria, în ansamblu, înregistrează o scădere de 4,3%, iar industria prelucrătoare, în care este inclusă producţia materialelor de construcţii, consemnează un recul de 4,4%. În acelaşi timp, preţurile au crescut cu 8,9% la nivelul industriei şi cu 9,7% în industria prelucrătoare.

"Ne confruntăm cu o scădere a volumelor combinată cu o creştere a preţurilor. În sectorul ferestrelor, tâmplăriei şi sticlei, România are o capacitate de producţie modernă, la nivel european, fiind pe locul al doilea la export în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, importurile sunt foarte mari, apropiindu-se de 500 de milioane de euro", a declarat Valentin Petrescu.

În cazul geamului termoizolant, importurile din primele cinci luni ale anului 2026 au ajuns deja la 60% din totalul importat pe parcursul anului anterior. Ponderea mărfurilor aduse din state din afara Uniunii Europene a crescut de la 44% în 2024 la 48% în 2026. Principalele surse sunt Turcia, Ucraina şi China, iar din interiorul UE, Bulgaria şi Polonia.

"Aceste importuri creează o concurenţă neloială. Produsele din ţări terţe intră adesea cu taxă vamală zero sau beneficiază de subvenţii masive de stat pentru materia primă, în timp ce producătorii români nu au contramăsuri similare. De exemplu, taxa de carbon la frontieră, CBAM, se aplică aluminiului şi metalului, dar nu şi sticlei", a explicat Valentin Petrescu.

Energia din România, cu până la 35% peste media europeană

Irinel Gheorghe a identificat lipsa predictibilităţii fiscale şi costurile energiei printre cele mai grave probleme ale industriei. Potrivit acestuia, energia electrică din România este cu 30-35% mai scumpă decât media Uniunii Europene.

"Nu susţin plafonarea preţurilor, ci stimularea producţiei de energie ieftină. Preţul materialelor influenţează direct devizele constructorilor, iar legea de ajustare a preţurilor nu a fost suficientă în raport cu creşterea costului forţei de muncă şi al energiei", a declarat Irinel Gheorghe.

El a arătat că producătorii au încercat să menţină neschimbate preţurile materialelor destinate proiectelor aflate în derulare, însă acest efort nu mai poate continua. FPSC anticipează scumpiri importante în perioada următoare, în special în industriile cu un consum ridicat de energie.

"Transportul a ajuns să reprezinte 10% din preţul materialelor, faţă de 3-4% anterior. Industriile energofage, precum ceramica, cimentul sau vata bazaltică, topită la 1.500 de grade Celsius, au costuri masive", a explicat Irinel Gheorghe.

În opinia sa, România trebuie să renunţe la modelul economic dependent excesiv de consum şi să stimuleze capacităţile interne de producţie.

"Economia bazată exclusiv pe consum trebuie să înceteze. Trebuie să investim în capacităţi de producţie interne, susţinute de energie ieftină. Când propunem relaxare fiscală pentru extinderea bazei de impozitare, toţi sunt de acord declarativ. În realitate, lipsa de predictibilitate fiscală şi preţurile uriaşe la energie alungă investitorii privaţi", a avertizat vicepreşedintele FPSC.

Marius Pintilie, vicepreşedinte FPSC, a avertizat că distribuţia produselor siderurgice şi a oţelului traversează o etapă extrem de dificilă, pe fondul închiderii unor combinate şi capacităţi de producţie în Europa. El a menţionat că în ţara noastră distribuitorii au asigurat continuitatea aprovizionării cu oţel şi alte materiale inclusiv în perioadele critice ale pandemiei şi ale debutului războiului din Ucraina. Din 2025, însă, iar apoi pe parcursul anului 2026, presiunea asupra sectorului a crescut puternic.

"Sectorul distribuţiei de oţel are o cifră de afaceri de aproximativ 1,5 miliarde de euro. În prima jumătate a anului s-au înregistrat scăderi de volum de 20-25% la beton armat şi produse lungi", a declarat Marius Pintilie.

Din martie 2026 au intrat în vigoare obligaţiile de raportare în cadrul Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră - CBAM, iar plăţile urmează să înceapă în anul următor. De la 1 iulie, taxele aplicate mărfurilor provenite din afara Europei au crescut de la 25% la 50%.

"Solicităm stabilitate, predictibilitate şi o planificare pe termen mediu şi lung pentru perioada post-PNRR, pentru a proteja industria şi a evita dezindustrializarea României", a avertizat reprezentantul industriei siderurgice.

Pericolul de după PNRR: muncitorii calificaţi nu intră în şomaj, ci pleacă din România

FPSC avertizează că o reducere bruscă a investiţiilor publice după încheierea PNRR poate provoca o nouă pierdere de personal calificat. Germania, de exemplu, derulează un program pentru atragerea a 200.000 de specialişti în construcţii.

"Muncitorii calificaţi nu vor rămâne şomeri, ci vor pleca din ţară. În schimb, cei necalificaţi ar putea intra în şomaj dacă investiţiile publice scad şi sectorul privat rămâne prudent", a declarat Cristian Erbaşu. Situaţia este agravată, potrivit preşedintelui FPSC, de contextul macroeconomic: România ar fi singura ţară din Uniunea Europeană cu o evoluţie negativă a PIB în acest an, în timp ce deficitul bugetar este estimat între 6% şi 7%.

FPSC anticipează scumpiri de minimum 10% pe an

În acest context, reprezentanţii constuctorilor arată că presiunea costurilor cu energia, transportul, combustibilii, gazele şi forţa de muncă se va transfera în preţurile finale ale lucrărilor. Potrivit estimării prezentate de Cristian Erbaşu, scumpirile ar putea fi de două cifre pentru mai mulţi ani consecutivi.

"Preţurile vor creşte cu două cifre, minimum 10% în fiecare an, în următorii doi până la şase ani, în funcţie de contextul internaţional şi intern", a avertizat preşedintele FPSC, care a adăugat că electricitatea, gazele şi combustibilii nu pot fi eliminate din procesul de construire, astfel încât orice majorare a costurilor lor se reflectă direct în valoarea finală a proiectelor.

O altă schimbare importantă în acest sectorde activitate este certificarea profesională a operatorilor din construcţii, introdusă prin Codul Urbanismului şi programată să devină obligatorie în iulie 2027. Procesul va fi administrat de ARCOC - Asociaţia Română de Certificare a Operatorilor din Construcţii -, organism independent din care vor face parte FPSC, asociaţiile profesionale, mediul academic şi reprezentanţi ai Guvernului.

Cristian Erbaşu a precizat că organismul va avea statut non-profit, va fi autofinanţat şi va funcţiona printr-un sistem complet digitalizat. Scopul este verificarea competenţei reale a firmelor, reducerea birocraţiei şi eliminarea operatorilor care câştigă contracte fără să dispună de capacitatea tehnică, financiară şi profesională necesară executării lor.

Mesajul transmis de reprezentanţii constructorilor este că ţara noastră trebuie să treacă rapid de la improvizaţie la planificare. Accelerarea plăţilor pentru lucrările PNRR, asigurarea cofinanţării pentru fondurile de coeziune, revizuirea achiziţiilor publice, certificarea firmelor, producţia internă de materiale şi energie accesibilă sunt considerate condiţii esenţiale pentru evitarea unui gol investiţional. În caz contrar, după efortul uriaş depus pentru finalizarea proiectelor europene, România riscă să rămână cu firme lipsite de lichidităţi, materiale mai scumpe, capacităţi industriale în declin şi o forţă de muncă pregătită să plece din nou în Occident.