Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 2 / 2021
Abonament gratuit

"Bucureştiul este neperformant - o enclavă a judeţului Ilfov"

Investiţii /

"Bucureştiul este neperformant - o enclavă a judeţului Ilfov"
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Bucureştiul trebuie reorganizat din punct de vedere al guvernanţei, este de părere Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Capitalei. Domnia sa ne-a spus, în cadrul unui interviu, că "toată relaţia cu autoritatea centrală trebuie pusă pe alte baze", adăugând: "Bucureştiul este neperformant, este o enclavă a judeţului Ilfov şi nu există reguli foarte clare de colaborare între administraţia Capitalei şi cea a localităţilor din jur. Dacă vom merge mai departe cu lipsa de colaborare, atunci ne vom tăia singuri craca de sub picioare, pentru că Bucureştiul, din punct de vedere geo-strategic, are o poziţionare bună şi sunt unele oportunităţi care se pierd din cauza acestei lipse de coordonare".

    Domnul Pătraşcu ne-a vorbit despre cel mai mare proiect al Capitalei - Staţia de epurare Glina -, dar şi despre lucrările ce urmează să aibă loc în sectorul părcărilor şi despre evoluţia cererii pentru autorizaţiile de construcţii.

    (Interviu cu Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Capitalei)

    Reporter: În ce situaţie se află Capitala ţării noastre din punct de vedere administrativ?

    Gheorghe Pătraşcu: Bucureştiul trebuie reorganizat şi când spun acest lucru mă refer în special la guvernanţă. Toată relaţia cu autoritatea centrală trebuie pusă pe alte baze. Şi din alte perspective, dar şi din punct de vedere administrativ, Bucureştiul este neperformant, este o enclavă a judeţului Ilfov şi nu există reguli foarte clare de colaborare între administraţia Capitalei şi cea a localităţilor din jur. Dacă vom merge mai departe cu lipsa de colaborare, atunci ne vom tăia singuri craca de sub picioare, pentru că Bucureştiul, din punct de vedere geo-strategic, are o poziţionare bună şi sunt unele oportunităţi care se pierd din cauza acestei lipse de coordonare. Când o entitate nu răspunde anumitor cereri, structura macro a teritorilului european îşi găseşte alte soluţii şi va ajunge să evite Bucureştiul. Capitala noastră poate fi exclusă din planurile investitorilor, deşi acum este o mare presiune asupra Bucureştiului, care asigură 24% din PIB-ul ţării. Dacă adăugăm şi zona metropolitană, ajungem la 40% pondere în PIB, deci este o problemă de interes naţional.

    Tendinţa globală se îndreaptă acum către marile concentrări urbane, unde se produce dezvoltarea. În Europa sunt câteva astfel de zone foarte bine organizate, care concurează cu Bucureştiul. Ceea ce este pozitiv, dar şi alarmant în acelaşi timp, este că PIB-ul Bucureştiului, corectat cu puterea sa de cumpărare, se ridică la nivelul Berlinului, adică peste Varşovia, peste Sofia, peste Atena, peste Lisabona. Acest lucru înseamnă că oraşul este foarte atractiv, dar dacă nu răspundem cu infrastructură şi cu oportunităţi, îi pierdem pe cei interesaţi.

    În conjunctura geo-strategică actuală, a crescut atractivitatea Bucureştiului, întrucât, în cazul unui război, trebuie să ne bazăm pe un punct economic de logistică, acesta fiind Capitala ţării.

    Reporter: Cum a evoluat segmentul parcurilor logistice?

    Gheorghe Pătraşcu: Parcurile logistice s-au dezvoltat, dar destul de necontrolat. Existând această necesitate, parcurile logistice sunt construite acolo unde investitorii consideră oportun, unde există facilităţi. S-a ajuns să se construiască de-a lungul autostrăzii până la km 30 - ceea ce nu este foarte normal, pentru că acest lucru însemnă costuri suplimentare cu transportul -, în condiţiile în care există teritorii libere, care, cu unele măsuri (relativ costisitoare, este adevărat), ar fi mult mai convenabile din punct de vedere al raportului cost-beneficiu. Însă, acest lucru este foarte greu de realizat având în vedere că se lucrează greu cu localităţile limitrofe, deşi unele din ele se întind până în Capitală. Toate aceste aspecte blochează oportunităţile de dezvoltare a Bucureştiului.

    Reporter: În ce stadiu se află procedurile de întocmire a Planului Urbanistic General (PUG) al Capitalei?

    Gheorghe Pătraşcu: PUG-ul este tot în faza de audit şi de fundamentare, pentru că ne confruntăm cu o foarte mare lipsă de date şi de coordonare a tuturor celor care contribuie la această bază de date - furnizorii de lichidităţi, deţinătorii de terenuri etc. Avem mari probleme din acest punct de vedere - unele anticipate, altele mai puţin prevăzute - şi nu dorim să grăbim procesul doar de dragul de a elabora un PUG. Vom înainta doar în momentul în care vom avea condiţiile care să ne asigure că noul Plan Urbanistic General va fi o reglementare corectă şi aplicabilă.

    La PUG, ceea ce se discută acum este problema mobilităţii. Trebuie luate anumite hotărâri pe termen lung privind conceptul care va fi adoptat pentru transportul public - local şi regional. Trebuie să se decidă ce se utilizează din reţeaua existentă pe calea ferată, cum se exploatează, care vor fi legăturile cu Otopeni. În prezent, există o coordonare între strategia naţională şi cea locală, care urmează să fie definitivată în luna august, după aceea putând fi luate măsuri. Primăria colaborează cu Ministerul Transporturilor şi cu Banca Mondială, care finanţează studiul pe ţară, pentru o coordonare optimă cu structura care realizează planul de mobilitate pe Bucureşti.

    Ideea este că trebuie luate unele măsuri inclusiv pe partea legislativă. Coordonarea instituţională este destul de dificilă, având în vedere că ministerul are unele competenţe care se intersectează foarte puternic cu cele ale primăriei, iar colaborarea nu a fost întotdeauna foarte bună.

    Reporter: Ce ar trebui făcut, în acest sens, în opinia dumneavoastră?

    Gheorghe Pătraşcu: Trebuie să existe o instituţie de interes public independentă, în domeniul transportului, altfel nu există o soluţie pentru obţinerea finanţării. Avem Autoritatea Metropolitană de Transport, dar ea trebuie să fie autonomă, nu subordonată Ministerului Transporturilor, cum este acum. Pe această temă se discută inutil de multă vreme. Programele europene finanţează astfel de lucrări doar cu două condiţii majore - existenţa unei autorităţi metropolitane autonome şi existenţa planurilor de mobilitate, la care se lucrează acum. Acestea trebuie să dea o persectivă foarte clară pe termen mediu şi lung a investiţiilor realizate, pentru a nu fi făcute investiţii izolate care nu se integrează. Trebuie să existe un plan integrat de transport.

    Reporter: Când este estimată finalizarea PUG-ului?

    Gheorghe Pătraşcu: Conform graficului, ar trebui ca peste doi ani să fie finalizat, dar nu ştiu ce se va întâmpla.

    Reporter: Care este cel mai important proiect de investiţii care se desfăşoară, în prezent, în Bucureşti?

    Gheorghe Pătraşcu: Proiectul major, pe partea de utilităţi, este reabilitarea staţiei de epurare Glina, care include şi reamenajarea Dâmboviţei. Acest proiect are două etape şi, în final, va asigura epurarea apelor uzate pentru tot Bucureştiul. Lucrările acoperă şi partea de reabilitare a canalizării, în vederea eliminării, pe cât posibil, a apei pluviale din canalizarea oraşului. Astfel, se fac drenaje ale apelor pluviale şi reamenajări. Chiar şi diametrala Uranus-Berzei-Buzeşti a făcut parte din acest proiect, pentru că acolo era un colector major cu o vechime extrem de mare şi nu mai funcţiona cum trebuie.

    În prezent, trecem la faza a doua a investiţiei, care este derulată din fonduri europene.

    Per ansamblu, proiectul Glina este unul mare şi dificil, care probabil ca va dura 5-6 ani, dacă luăm în calcul şi reabilitarea structurii principale de canalizare.

    Reporter: Ce proiecte are municipalitatea în domeniul parcărilor?

    Gheorghe Pătraşcu: Urmează să fie demarate unele lucrări în sectorul parcărilor supraterane. La parcările mai mari vor fi puse bariere de control. În unele zone, cum ar fi cele din jurul parcajului de la Universitate va fi realizată o reglementare mai strictă la suprafaţă, ca să nu mai existe problemele cu care ne confruntăm acum.

    Reporter: Parcări subterane nu se mai construiesc?

    Gheorghe Pătraşcu: Pentru parcări subterane avem în discuţie, în parteneriat public-privat, două proiecte - unul în apropierea parcului Cişmigiu şi unul la Dorobanţi. Acestea sunt proiecte avizate şi se află în negociere. De asemenea, mai sunt în lucru documentele necesare pentru aplicaţii pe fonduri europene (dar încă nu există regulamentele) în vederea finanţării unor investiţii de acest gen la Piaţa Constituţiei, la Izvor, la Sala Palatului, Piaţa Cantacuzino şi Piaţa Lahovari. Deocamdată, există studiile de fezabilitate pentru aceste proiecte.

    Reporter: Ce noutăţi ne puteţi oferi referitoare la investiţiile în pasaje?

    Gheorghe Pătraşcu: În prezent, pasajul de la Casa Presei Libere urmează să fie finalizat, însă pentru altele nu există, deocamdată, buget. Probabil Pasajul Uranus de la Casa Poporului (parte din proiectul Berzei-Buzeşti) va fi pus în discuţie, dar nu anul acesta, nici anul viitor. Rămâne să vedem.

    Reporter: Ce rezultate a avut implementarea proiectului privind construcţia diametralei Uranus-Berzei-Buzeşti?

    Gheorghe Pătraşcu: Efectul este că, după ce a fost îngustată Calea Victoriei, care, acum, funcţionează cu un fir mai puţin, nu sunt probleme în trafic, acesta fiind fluidizat cu ajutorul noii diametrale.

    Reporter: Pentru realizarea acestui bulevard, a fost desfiinţată Hala Matache, urmând ca această construcţie să fie reînfiinţată. Când estimaţi că va fi reconstruită Hala Matache?

    Gheorghe Pătraşcu: Este greu de estimat când va fi reamplasată Hala Matache, pentru că trebuie făcut un concurs de amplasare. Acolo situaţia este foarte complicată, din cauza ambiguităţii legislaţiei româneşti, care este total defectuoasă şi nu permite intervenţia autorităţii, dar dă drepturi proprietarilor fără să prevadă aproape nimic la capitolul obligaţii. Neîntreţinerea proprietăţii, în România în general şi în Bucureşti în special se datorează faptului că legislaţia nu prevede decât sancţiuni minore, pe când în alte ţări neîntreţinerea proprietăţii duce până la expropriere.

    Reporter: Ce investiţii plănuieşte primăria pe partea de parcuri?

    Gheorghe Pătraşcu: Pentru parcuri există proiecte de întreţinere şi de reabilitare.

    Reporter: Trecând la un alt sector, cum a evoluat cererea pentru eliberarea autorizaţiilor de construcţii?

    Gheorghe Pătraşcu: Solicitarea pentru autorizaţii de construcţii a crescut, anul trecut, faţă de perioada 2011-2012, cu circa 15-20%. Nu s-a ajuns la nivelul din anii premergători crizei, pentru că, cel mai probabil, au fost eliminate operaţiunile strict speculatorii. În general, cei care solicită acum autorizaţii, şi realizează proiectele.

    Reporter: Pentru care dintre sectoare a fost înregistrată o cerere mai mare?

    Gheorghe Pătraşcu: Ponderile sunt aproape egale, întrucât numărul solicitărilor pe rezidenţial a crescut. Dacă înainte de criză cererea de autorizaţii pentru birouri era aproape preponderentă, acum solicitarea este echilibrată şi chiar aş zice că prevalează rezidenţialul. Vorbim, în general, de locuinţe cu un grad mediu de confort, mai ales de cele care se încadrează în Programul Prima casă, deşi există şi cereri pe partea de lux.

    Reporter: Autorizaţiile eliberate vizează mai mult persoanele individuale sau se îndreaptă către dezvoltatorii imobiliari?

    Gheorghe Pătraşcu: Sunt multe autorizaţii individuale, dar sunt şi dezvoltatori. Cu excepţia sectorului 5, unde sunt mai puţine solicitări, numărul cererilor de autorizaţii pentru construcţie este echilibrat, de la o zonă la alta.

    Reporter: În final, vă rog să-mi spuneţi dacă aţi observat un blocaj în colaborarea cu investitorii, ca urmare a numeroaselor arestări şi puneri sub urmărire din ultima vreme?

    Gheorghe Pătraşcu: Categoric se simte o îngreunare în colaborarea cu mediul de afaceri în urma a ceea ce se întâmplă la DNA.

    Există şi acest efect negativ şi cred că ar trebui luate unele măsuri. Toată lumea suflă în iaurt, exagerat. Sunt funcţionari ce refuză să semneze acte perfect legale şi care se află în fişa postului, de frică.

    În acest program anticorupţie ar trebui luate şi măsuri colaterale.

    Ideea este că mai există şi ambiguităţi legislative. Spre exemplu, pe competenţa de autorizare, ne confruntăm cu păreri divergente - una de la instanţă, una de la Ministerul Culturii şi una de la Ministerul Dezvoltării, iar noi nu ştim cum să dăm avizul. La fel, un sector al Capitalei aplică legea într-un fel, un sector în altfel, în condiţiile în care ar trebui să existe o unitate administrativă. Există şi aberaţii de genul că, pentru autorizări, primarul general trebuie să ceară avizul primarului de sector, dar invers nu.

    Părerea mea este că, printre măsurile care ar trebui adoptate, ar fi ridicarea nivelului de salarizare, de calificare, de selectare în administraţie.

    În concluzie, calitatea actului administrativ din România a scăzut, faţă de anul 2004, şi trebuie făcută ordine.

    Posibil infringement, pentru nerealizarea unor lucrări din bani europeni în proiectul Glina

    Staţia de Epurare a Apelor Uzate (SEAU) din Municipiul Bucureşti este o investiţie concepută încă din anii "70, însă nefinalizată la nivelul anului 1989. Prima fază SEAU Glina prevede "Reabilitarea Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Bucureşti - Etapa 1" şi a fost implementată, în cadrul Măsurii ISPA, în perioada 2006-2011. Această fază a fost proiectată să asigure epurarea primară pentru un debit de 10mc/s şi epurarea secundară pentru un debit de 5 mc/s.

    Pentru derularea primei etape, în anul 2004 a fost semnat Memorandumul de finanţare între Comisia Europeană şi Guvernul României, prin care au fost alocate fondurile nerambursabile pentru Proiectul ISPA, cu o valoare totală de 108,300,000 Euro (65%, respectiv 70,4 milioane euro - de la Uniunea Europeană, prin Programul ISPA; 27% - 25 milioane Euro - creditul luat de Municipalitate de la Banca Europeană de Investiţii, credit garantat de Guvernul României; 11% - 10 milioane Euro - creditul Municipalităţii contractat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; 3% -2,9 milioane Euro - bani de la bugetul de stat).

    Faza a II-a a proiectului Glina se desfăşoară în două etape de programare, respectiv 2007-2013 şi 2014-2020, în cadrul cărora se derulează şase contracte de lucrări şi trei contracte de servicii (asistenţă tehnică pentru managementul proiectului, supervizarea lucrărilor şi auditul financiar al proiectului).

    Valoarea proiectului pentru prima etapă de programare (2007-2013) este de 296.974.463 euro, iar pentru cea de-a doua etapă de programare (2014-2020) - 145.084.572 euro.

    Structura de finanţare pentru perioada de programare 2007-2013 este următoarea: POS mediu, Fondul de Coeziune - 62,63% (129.630.898 euro), Bugetul de Stat - 7,70% (15.939.189 euro), Bugetul Local - 0,71% (1.470.405 euro), alte surse legal constituite (împrumuturi rambursabile) - 28,96% (un împrumut extern ce urmează să fie contractat, sub formă de cofinanţare, de 59.933.971 euro).

    Contribuţia cetăţenilor Municipiului Bucureşti totalizează aproximativ 120 milioane euro şi se colectează din ianuarie 2009 până la data prezumtivă de rambursare pentru Faza a II-a (27 de ani începând cu 01.01.2017). Această contribuţie este reprezentată de Taxa Municipală de Apă Uzată, care se aplică tuturor clienţilor, atât persoanelor fizice/consumatori casnici, cât şi persoanelor juridice/agenţi economici /agenţi industriali. Aceasta este calculată şi actualizată anual de Municipiul Bucureşti.

    În cadrul primei etape de programare sunt prevăzute următoarele contracte: extinderea Staţiei de Epurare, care se află în procedura de licitaţii; construirea sistemului de drenare pe partea dreaptă a Casetei şi alte lucrări la Lacuri (Carol, Tineretului şi Titan) - contract în derulare; reabilitarea colectoarelor A0 şi B0, pentru care a fost relansată procedura de licitaţii; Asistenţa Tehnică pentru Managementul de Proiect - contract în derulare; supervizarea Lucrărilor, contract atribuit şi Auditul Financiar al Proiectului, aflat în derulare.

    Referitor la respectarea calendarului iniţial de desfăşurare a proiectului, reprezentanţii primăriei menţionează: "Din păcate, derularea celei mai mari licitaţii din ţară pentru lucrări de finalizare a staţiei de epurare, care va conduce la încheierea unui contract de lucrări de aproximativ 150 de milioane de euro,avându-se în vedere elemente tehnologice în premieră în România - de exemplu tratarea termică a nămolurilor rezultate în procesul de epurare-incinerare - a durat până în acest moment aproximativ 23 de luni, nefiind, în prezent, încheiată".

    Sursele citate subliniază că prima posibilă consecinţă pentru faptul că Staţia de epurare Glina nu va mai atinge nivelul de conformitate la data de 31.12.2015 constă în faptul că statul român ar putea primi un infringement şi sancţiuni financiare.

    Printre altele, suma de aproximativ 150 de milioane de euro, ce reprezintă valoarea de proiectare aferentă primului contract de lucrări, care nu poate fi consumată în perioada 2007-2013 (respectiv până la 31.12.2015), ar putea fi transferată pentru perioada de programare 2014-2020, fapt care "ar putea crea dificultăţi semnificative în finanţarea proiectelor altor autorităţi locale şi, respectiv, la nivelul întregului program naţional".

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Licitaţii

    Bursa Construcţiilor 2 / 2021

    Câştigătorii licitaţiilor deschise organizate pentru lucrări din fonduri publice

    Investiţii

    Perspective

    Legea

    Companii

    Internaţional