Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 3 / 2024

"Bugetul pentru consolidarea clădirilor vechi - mai mare cu 20-25% decât în cazul clădirilor noi"

Amenajări /

"Bugetul pentru consolidarea clădirilor vechi - mai mare cu 20-25% decât în cazul clădirilor noi"
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Bugetul pentru consolidarea şi reabilitarea clădirilor vechi este mai mare decât cel necesar în cazul clădirilor noi, cu cel puţin 20-25%, apreciază Elena Ştefănescu, cofondator şi CEO al Studio ae. Procesul de consolidare presupune multă manoperă, adaptarea soluţiilor în şantier, unde pot apărea multe situaţii neprevăzute, atenţie la modul de punere în operă, ne-a spus aceasta, în cadrul unui interviu.

    Ca interval de timp, consolidarea este un proces de minimum un an, după obţinerea autorizaţiei de construire pentru proiectele de mai mici dimensiuni. Un termen realist de execuţie şi livrare este de 18-24 de luni pentru proiectele mai mari şi complexe. De reţinut este că, pentru proiectele complexe, durata maximă a autorizaţiei de construire este de doi ani, cu posibilitate de prelungire o singură dată, în condiţiile indicate de primărie şi de respectare a legislaţiei din domeniu, mai arată specialistul.

    (Interviu cu Elena Ştefănescu, cofondator şi CEO al Studio ae)

    Reporter: Câte clădiri cu grad ridicat de risc seismic sunt în Bucureşti şi în ce zone?

    Elena Ştefănescu: În prezent, nu există o bază de date centralizată care să cuprindă toate clădirile cu risc seismic. Clasificarea şi încadrarea din punct de vedere seismic o face un inginer expert de structură, în urma analizelor calculelor şi respectării metodologiei specifice şi reglementate legislativ.

    Clădirile cu risc seismic sunt cele la care coeficientul global de Risc Seismic, adică Rs, este I sau II. În Bucureşti, sunt numai 2.800 de clădiri cu risc seismic ridicat inventariate şi expertizate, dar problema este că, din totalul de clădiri existente vechi, sunt foarte puţine la care s-a făcut o evaluare de către un expert autorizat. Sunt foarte multe clădiri la care nu s-a făcut niciodată o expertiză şi prin urmare nu apar în această bază de date. Numai prin expertiza de structură şi calcul se poate determina riscul seismic.

    Nu există o hartă corelată cu aceste expertize pentru definirea şi concluzionarea zonelor din Bucureşti cu mai multe clădiri cu risc seismic. Nu există o estimare oficială a numărului de persoane care continuă să locuiască în aceste imobile.

    După anii "90, a fost o "efervescenţă" a evaluării şi expertizării clădirilor vechi. Multe au rămas la stadiul de concluzii, fără a trece efectiv la consolidarea lor. Simpla expertizare a imobilelor nu este suficientă. În secţiunea de concluzii a expertizei unei clădiri se află recomandările pentru consolidare. Aces­te direcţii de acţiune sunt teme pentru inginerul de rezistenţă care va gândi şi proiecta în detaliu conceptul de consolidare.

    Cele mai multe expertize la clădirile vechi sunt făcute în ani "90, o parte s-au actualizat, însă nu suficient. Realizarea de expertize nu schimbă situaţia din teren. Fără un program de investiţii de consolidare, cu reducerea riscului seismic la clădirile existente, derulat de Minis­terul Dezvoltării nu se va schimba nimic în bine.

    Cred că suntem într-un stadiu incipient şi din punct de vedere al consolidării clădirilor cu risc deja identificat, şi din punct de vedere al inventarierii şi expertizării tuturor clădirilor vechi care nu au fost niciodată evaluate.

    Reporter: Care ar fi bugetul şi intervalul de timp pentru reabilitarea clădirilor cu grad ridicat de risc seismic?

    Elena Ştefănescu: Bugetul pentru consolidarea şi reabilitarea clădirilor vechi este unul mai mare decât la clădirile noi, cu cel puţin 20-25%. Procesul de consolidare presupune multă manoperă, adaptarea soluţiilor în şantier, unde pot apărea multe situaţii neprevăzute, atenţie la modul de punere în operă. Dacă este vorba şi de o clădire monument, cu detalii frumoase, atunci creşte şi bugetul, dar şi rezultatul este pe măsură. Prin consolidare prelugim viaţa clădirilor, readucem frumuseţea trecutului în prezent. Este şi o dovadă de respect pentru ceea ce am moştenit.

    Ca interval de timp, consolidarea este un proces de minimum un an, după obţinerea autorizaţiei de construire pentru proiectele de mai mici dimensiuni. Un termen realist de execuţie şi livrare este de 18-24 de luni pentru proiectele mai mari şi complexe. De reţinut este că, pentru proiectele complexe, durata maximă a autorizaţiei de construire este de doi ani cu posibilitate de prelungire o singură dată în condiţiile indicate de primărie şi de res­pectare a legislaţiei din domeniu.

    Reporter: Ce tehnologii moderne există în acest sens şi cum funcţionează ele?

    Elena Ştefănescu: Din punct de vedere al investigaţiilor care pot fi realizate pe clădirile existente, se poate integra tehnologia în procesul de măsurare a clădirii prin scanare 3D şi modelare a machetei digitale a clădirii de tip BIM - Building Imformation Modeling.

    Din punct de vedere structural şi al soluţiilor de consolidare, inovaţia presupune mai ales gândirea unui proces de intervenţie în execuţie care să aducă un nivel de rezistenţă mai mare. Dintre acestea ar fi izolarea seismică a clădirii şi creşterea amortizării prin disipatori seismici.

    Se studiază pentru fiecare caz care sunt tehnologiile recomandate, deoarece este important să fie luată în calcul şi compatibilitatea materialelor.

    Utilizarea tehnologiilor moderne pentru consolidare înseamnă investiţii mai mari şi sunt de analizat în funcţie de dimensiunea programului. Dacă vorbim de clădiri publice de importanţă majoră şi care trebuie să fie funcţionale chiar şi în caz de cutremur, cum sunt de exemplu spitalele, de clădiri cu rol în situaţii de urgenţă (Pompieri), atunci este justificată investiţia. Pentru consolidări uzuale, recomandăm abordările clasice, deja testate.

    Noi, la proiectul reabilitării clădirii fostei Autogări Chitila, am folosit noi tehnologii de proiectare prin metoda de modelare BIM a clădirii existente şi a extinderii. Practic, noi avem în model digital şi arhitectura veche.

    Reporter: De ce consideraţi că nu se face nimic în acest sens şi ce ar trebui făcut de către autorităţi/mediul privat?

    Elena Ştefănescu: Cred că, pe de o parte, este o lipsă de conştientizare a urgenţei, pe de alta - de a înţelege complexitatea şi tehnica implicată, iar pe de altă parte este "scuza" că e scump, greu şi durează mult.

    Procesul de autorizare este destul de birocratic, durează în jur de un an, la care se adaugă cel puţin doi ani de şantier.

    Juridic, sunt clădiri care nu au situaţia clarificată şi nu face nimeni demersuri până când aceasta nu este definită. Sunt şi situaţii de imobile cu mai mulţi proprietari, iar ajungerea la un acord comun şi la un buget corect este destul de problematică.

    Lipsa unei strategii pe termen lung pentru clădiri şi pentru fiecare primărie şi continuitatea demersurilor politice constuituie alţi factori care nu ajută la îmbunătăţirea situaţiei.

    De exemplu, dacă fiecare primărie care are în administrare un număr de clădiri ar avea obiectiv ca în fiecare an să consolideze un număr de clădiri, 20 să spunem, într-un mandat ar fi 80 de clădiri consolidare, iar în zece ani ar rezulta 200 de clădiri. La nivelul Bucureştiului, cu acest target (chiar modest în raport cu dimensiunea oraşului) rezultă: şapte primării ori 20 de clădiri consolidate/an ori patru ani egal 560 de clădiri consolidate într-un mandat.

    În acest ritm, în 20 de ani, se pot consolida cele 2.800 de clădiri deja inventariate cu risc seismic din Bucureşti. Vorbim despre un obiectiv pe termen mediu-lung, dar care ar schimba complet imaginea capitalei. La momentul actual se fac demersuri juridice în acest sens prin legea 212/2022 (lg. 426), pentru reducerea riscului seismic al clădirilor.

    Autorităţile pot gândi şi implementa proceduri de urgentare a procesului de autorizare a clădirilor cu risc seismic, o reducere a impozitării beneficiarilor care consolidează clădirile şi, de ce nu, o notificare şi înştiinţare a proprietarilor care locuiesc sau utilizează o asemenea clădire.

    Prevenţia este importantă. Riscul este viaţa! Lipsa de acţiune, adică de consolidare în acest caz este o neglijenţă care poate lua vieţi. Este momentul să trecem la acţiune. După faza de studii, expertize, trebuie să executăm consolidări care vor aduce siguranţa locatarilor şi a trecătorilor, locuri de muncă în construcţii si nu numai, şi un oraş mai frumos, mai atrăgător pentru turişti şi mai sigur.

    Reporter: Mulţumesc!

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Legea

    Internaţional