În 2009 nu s-a construit aproape nimic în judeţul Caraş-Severin în afară de blocurile ANL, de un magazin "Kaufland" la Reşiţa şi un "Penny Market" la Caransebeş. În Reşiţa mai este în construcţie un ansamblu rezidenţial în centrul oraşului. Lucrările au început încă din 2008, dar se află de abia la nivel de fundaţie. La acesta se adaugă două imobile de birouri, tot în Reşiţa. "Problema este că imobilele nu se vând. Este blocaj pe piaţă ca acum 15 ani", ne-a declarat Petru Buzzi, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Caraş-Severin.
În paralel, autorităţile au discutat asupra posibilităţii de înfiinţare a punctului de trecere a frontierei cu Serbia de la Socol. "Ar fi un lucru necesar", susţine domnul Buzzi. În perspectiva pentru 2010, sunt discuţii pentru deschiderea câte unei unităţi "Penny Market" la Moldova Nouă şi Bocşa. S-a solicitat autorizaţia de mediu în acest scop, a mai spus sursa citată.
Un element care poate contribui la dezvoltare economică este şi prezenţa parcului Industrial Reşiţa-Valea Ţerovei. Acesta a fost realizat între 2007 şi 2009, inclusiv cu fonduri europene. Parcul de peste 20 de hectare este parcelat şi dispune de toate utilităţile. Deocamdată însă nu sunt prezenţi decât investitori mici, precizează domnul Petru Buzzi.
"Perspectivele sunt sumbre pentru 2010. În plus, statul are datorii la constructori, unele de mai bine de un an, pentru lucrări de infrastructură, grădiniţe", subliniază domnul Buzzi.
O direcţie de dezvoltare a economiei judeţului este industria grea, o ramură cu tradiţie în Caraş-Severin. După 1989 s-a confruntat însă cu o reducere a activităţii, în paralel cu închiderea minelor. Ramura a fost, de asemenea, afectată de criză în ultimul an. În judeţ operează combinatele "TMK Reşiţa" şi "Oţelu Roşu". UCM Reşiţa, producătorul de hidroagregate, generatoare electrice, turbine şi piese, se află într-o stare precară datorită lipsei de lichidităţi generate de criză. În total societatea numără în jur de 3.500 de angajaţi, dar numărul acestora ar putea fi micşorat datorită contextului dificil, după ce în 2009 a angajat 200 de persoane, ne-a relatat preşedintele Camerei de Comerţ Caraş-Severin.
O altă direcţie vizează industria lemnului, dar exploatările nu se fac corespunzător, iar preţul masei lemnoase este prea mare, potrivit aceleiaşi surse.
De asemenea, turismul are "perspective serioase", dar nu sunt investitori. Potrivit sursei citate, Consiliul Judeţean are în vedere proiecte ce urmăresc realizarea de legături între principalele areale tursitice, de exemplu drumul Semenic - Valea Timişului - Reşiţa sau Reşiţa - Văliug. În paralel este în lucru drumul ce leagă zona Muntele Mic de Caransebeş şi Telescaunul Borlova. Câţiva investitori români, în parteneriat cu investitori străini şi-au anunţat interesul pentru realizarea instalaţiei pe cablu Muntele Mic-Poiana Mărului, dar deocamdată nu s-a concretizat. Caransebeş este în general un oraş puţin mai dezvoltat datorită terenurilor pe care le-a avut şi accesului la drumul european, completează sursa citată.
"În zona montană este nevoie de infrastructură de schi, telegondolă, dar sunt probleme cu planurile urbanistice şi accesul la reţeaua de apă şi canalizare", atrage atenţia domnul Buzzi. În opinia domniei sale, zonele montane precum Văliug sau Poiana Mărului au potenţial mai mare de dezvoltare. În Băile Herculane lucrurile stagnează datorită lipsei de investiţii din partea proprietarului unităţilor de cazare. Nici porţiunea din Defileul Dunării aflată pe raza judeţului Caraş-Severin nu are şanse prea mari de dezvoltare atât timp cât drumul de acces este lăsat în condiţii necorespunzătoare de foarte mult timp.
Conform aceleiaşi surse, judeţul dispune de un potenţial foarte mare şi în ceea ce priveşte exploatarea resurselor minerale. De exemplu marmura, care se exploatează la Simeria, granitul, tuful calcaros (Bozovici). "Sunt în jur de 50 de roci exploatabile. La acestea se adaugă cărbuni energetici. Problema este însă transportul. De exemplu, acum un an s-au interesat nişte întreprinzători polonezi de livrarea de granit, dar au ajuns la concluzia că este prea scump transportul, care s-ar fi realizat pe calea ferată", precizează domnul Petru Buzzi.
Potrivit preşedintelui Camerei de Comerţ Caraş-Severin, mediul de afaceri local este interesat de posibilitatea accesării fondurilor europene, dar nu dispune şi de finanţare din partea băncilor. "Să nu uităm că Judeţul Caraş-Severin nu are cine ştie ce capacitate financiară, asigurând doar 0,3% din PIB-ul României", subliniază domnul Buzzi.
În privinţa problemelor întâmpinate în accesarea fondurilor europene, domnul Buzzi exemplifică: "O companie de automotive (n.r. "ALCOA Fujikura") şi-a mutat din afară o divizie producătoare de cabluri electrice la Caransebeş. A depus un proiect pe POS Dezvoltarea Resurselor Umane, care a fost aprobat, dar nu au mai fost transferaţi banii reprezentând contribuţia statului. Se intenţiona crearea a 1.500 de locuri de muncă. Unitatea a fost construită, dar s-au angajat doar câteva sute de oameni".
"Sper ca anul acesta să vină bani, nu contează de unde. Măcar să se finanţeze proiectele europene depuse în 2008 şi care aşteaptă", conchide domnul Petru Buzzi.
Camera de Comerţ şi Industrie Caraş-Severin cuprinde în jur de 350 de membri, din toate domeniile, inclusiv cele mai mari societăţi din judeţ.
