Peste 300.000 de apartamente din fondul naţional locativ au fost reabilitate termic începând din 2009 şi până în prezent, potrivit statisticilor prezentate de Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România, care susţine că deşeurile rezultate în urma anvelopării blocurilor nu au fost reciclate, fapt ce a condus la pierderi de circa 900 de milioane de euro, după cum a declarat, vineri, Claudiu Georgescu, preşedintele APMCR, în cadrul unei conferinţe de specialitate.
Domnia sa a precizat: "Avem provocarea să găsim un proiect de gestionare a deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări, întrucât în ultimii şase ani autorităţile nu au reuşit să facă mai nimic în acest domeniu. Potrivit statisticilor pe care le-am consultat, avem peste 300.000 de apartamente reabilitate termic începând din 2009 şi până în prezent, dar nu ştim unde sunt deşeurile rezultate în urma anvelopărilor şi ce s-a întâmplat cu ele. Din calculele noastre, au fost risipite peste 8.500 de tone de geamuri şi peste 41.000 de tone de lemn. Am avea pierderi mult mai mici dacă aceste deşeuri ar fi reciclate şi introduse în economia circulară. Problema este că noi nu stimulăm colectarea deşeurilor şi trebuie să impunem acest lucru printr-o ordonanţă de urgenţă clară".
Potrivit sursei citate, deşeurile mari din România vin în special din reparaţiile capitale şi din întreţinerile curente, iar estimările APMCR arată că nevalorificarea acestor deşeuri a dus la pierderi de 800-900 de milioane de euro, "bani care puteau să fie reintroduşi în economia circulară şi să susţină investiţiile".
Materialele reciclate pot să înlocuiască materialele naturale, dar autorităţile nu au reuşit să introducă o Hotărâre de Guvern care să privească reutilizarea deşeurilor din construcţii, a mai spus Claudiu Georgescu, subliniind: "Cel mai mult ne interesează să economisim resurse care ne conduc la ceea ce numim dezvoltare durabilă. Nu trebuie să ne mai stricăm munţii şi să ne săpăm râurile. Ne putem folosi inteligenţa ca să transformăm materialele existente în materii prime".
În opinia domniei sale, "mina de aur" în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor este reabilitarea termică a locuinţelor: "La ora actuală nu avem niciun stimulent. Toată Europa stimulează colectarea de deşeuri din materiale de construcţii, numai noi nu. Trebuie să legiferăm valorificarea deşeurilor.
Conceptul economiei circulare presupune că deşeul trebuie să fie considerat resursă de materii prime, precum şi de combustibili alternativi, una dintre metode fiind co-procesarea deşeurilor, realizată de industria cimentului.
Marinela Drăcea, director executiv al Patronatului din Industria Cimentului (CIROM) a explicat: "Gestionarea corectă a deşeurilor înseamnă nu doar reciclare, ci şi co-procesarea deşeurilor pentru obţinerea energiei. Nu totul se poate recicla. Există şi deşeuri care nu se mai pretează reciclării. În loc să le aruncăm la groapa de gunoi, acestea se pot valorifica energetic, prin co-procesare. În ultimii 10 ani, producătorii de ciment au investit peste 80 de milioane de euro pentru a crea sisteme de co-procesare a deşeurilor".
Conferinţa organizată vineri de APMCR a pus în discuţie problematica reciclării inteligente a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, precum şi legislaţia aplicabilă în acest moment.
Reprezentanţii asociaţiei susţin că vor avea o serie de acţiuni pentru conştientizarea opiniei publice privind modalităţile de abordare în contextul economic actual al problemei deşeurilor din construcţii.
Claudiu Georgescu a subliniat: "Faptul că şi Comisia Europeană a amânat dezbaterile pachetului legislativ privind economia circulară pentru sfârşitul acestui an, pentru a se realiza o abordare mai detaliată a măsurilor necesare implementării economice a acestui concept, denotă o preocupare specială pentru acest domeniu. Dincolo de implicaţiile privind problemele de mediu, de asigurare a reducerii amprentei de carbon pentru noile produse, economia circulară introduce în acest lanţ economic componenta de inovare, componentă ce adaugă aportul de inteligenţă creatoare pe ciclul de viaţă al produsului".
Conform datelor publicate de Comisia Europeană, în fiecare an sunt folosite 16 tone de produse pe cap de locuitor, dintre care şase tone devin deşeuri. În 2010, valoarea totală a deşeurilor produse în Uniunea Europeană era de 2,5 miliarde de tone, dintre care 600 de milioane tone puteau fi reciclate sau refolosite.
