Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi (CNADNR) are în plan să acceseze fonduri europene pentru reducerea zgomotului rutier, acolo unde se înregistrează depăşiri ale nivelului maxim admis de poluare fonică, a declarat, ieri, Ştefan Romanovschi, director în cadrul instituţiei, cu ocazia unui simpozion de infrastructură pe tema protecţiei fonice organizat de Ambasada Austriei la Bucureşti.
Rudolf Lukavsky, consilierul comercial al Ambasadei, susţine că, în acest moment, construcţia de autostrăzi din România este în plină desfăşurare: "Aproape 700 de kilometri de autostrăzi sunt deja finalizaţi, iar încă 900 km se află în faza de construcţie sau de planificare. Însă, în domeniul protecţiei fonice mai este mult de recuperat. Şi în cazul căilor ferate sunt zone din apropierea locuinţelor care nu sunt prevăzute cu panouri pentru protecţia fonică. Această situaţie va trebui să se schimbe. Austria dispune în domeniul protecţiei fonice - domeniu în care există un pachet complex de reglementări ale UE ce trebuie luate în considerare - de o infrastructură model şi de know-how-ul necesar pentru protecţia fonică efectivă şi eficientă în domeniul infrastructurii".
Reprezentantul CNADNR a adăugat că managementul zgomotului rutier este una dintre preocupările companiei, având în vedere că un transport durabil conduce la drumuri mai bune şi, implicit, la un zgomot mai redus.
Domnia sa a precizat: "După implementarea directivei Parlamentului European 2002/49/EC din 25 iunie 2002 referitoare la evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, CNADNR a dispus modernizarea şi reabilitarea drumurilor naţionale şi podurilor, construirea de variante ocolitoare pentru oraşele cu volum mare de trafic, precum şi construirea de autostrăzi noi şi variante de ocolire cu profil de autostrăzi.
Până la data de 30 iunie 2012, am reuşit să cartăm zgomotul ambiental pentru 3.231 de kilometri, reprezentând drumuri pe care circulă mai mult de trei milioane de vehicule pe an. Am realizat 2.500 de hărţi acustice în acest sens şi vom relua consultările cu comunităţile locale pentru a determina dacă mai sunt interesate de reducerea poluării fonice. Până în 2016, vom reduce semnificativ traficul şi zgomotul pe 27 de sectoare de drum, prin lucrările de dezvoltare a reţelei rutiere, respectiv construirea de autostrăzi şi drumuri expres".
Ştefan Romanovschi apreciază că refuzul comunităţilor locale privind instalarea panourilor de protecţie fonică este cauzat de apropierea semnificativă a clădirilor de partea carosabilă, care duce la scăderea vizibilităţii, crearea senzaţiei de izolare şi poate avea un impact negativ asupra viitorului micilor afaceri. "Dacă nu reuşim să implementăm reducerea zgomotului rutier prin montarea acestor panouri de izolare fonică, există posibilitatea să reducem limitările de viteză pe anumite tronsoane de drum", a conchis reprezentantul CNADNR.
Pe de altă parte, oficialii Companiei Naţionale de Căi Ferate au spus că, pentru reducerea zgomotului produs de şine s-au luat o serie de măsuri, printre care instalarea de panouri de izolare fonică şi montarea unor amortizoare "clip-on" chiar pe şinele de tren. "În plus, în perioada 2012-2013, au fost întocmite hărţi de zgomot pentru monitorizarea nivelului de poluare fonică pentru căile ferate principale, care au peste 30.000 de călători/an", a spus Cristina Mihai, reprezentant CFR.
Comisia Europeană a numit zgomotul ambiental drept una dintre problemele principale de mediu din Europa, după cum a precizat Maria Grigore, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor.
Domnia sa opinează că atingerea obiectivelor strategice naţionale privind infrastructura trebuie să fie o prioritate pentru toate instituţiile de resort ale statului, iar relaţiile economice cu Austria trebuie impulsionate, având în vedere nevoia de îmbunătăţire a protecţiei fonice la nivel naţional.
