Finanţarea se va face prin parteneriate public-private şi emisiuni de obligaţiuni
Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica va aproba, astăzi, lansarea licitaţiilor pentru şase proiecte de parteneriat public-privat pentru construcţia de hidrocentrale, în valoare totală de circa 1,5 miliarde de euro. Acestea se adaugă multor proiecte de investiţii ale Hidroelectrica, în valoare de câteva miliarde de euro.
Întrebat cum vor fi finanţate participaţiile Hidroenergetica (companie care va cuprinde Hidroelectrica, centralele Termo de la Paroşeni şi Deva, Electrocentrale Bucureşti şi Compania Naţională a Huilei), la investiţiile de câteva miliarde de euro în unităţile hidro, dar şi în centralele noi pe gaz şi cărbune, Mihai David, viitorul director general al Hidroenergetica, ne-a răspuns că, pe lângă parteneriate cu investitori privaţi se va apela la împrumuturi, dar mai ales la emisiuni de obligaţiuni. Domnia sa estimează că, după şase luni de funcţionare a Hidroenergetica, poate fi lansată o astfel de emisiune de obligaţiuni în străinătate. În prezent, se derulează discuţii şi consultări cu mari instituţii financiare internaţionale, care să asigure suportul emisiunii.
Mihai David, care este în prezent directorul general al "Hidroelectrica", ne-a declarat: "Cele şase proiecte care vor fi aprobate de Consiliul de Administraţie vizează realizarea unei centrale pe Olt, la care se adaugă alte două pe Siret, o cascadă de centrale pe Arieş, una pe Someş, o cascadă pe un sector al Mureşului şi încă o cascadă amplă pe râul Buzău. Cea mai costisitoare amenajare va fi pe râul Someş - 755 milioane euro. Centrala de pe Olt costă în jur de 70 milioane euro, cascada de pe Buzău - 325 milioane euro, cea de pe Mureş - 248 milioane euro şi cea de pe Arieş - 245 milioane de euro. Durata de execuţie a acestor investiţii este de 3-5 ani, iar participaţia Hidroelectrica în fiecare companie de proiect va fi stabilită cu câştigătorii licitaţiilor".
Strategia de dezvoltare a Hidroelectrica în viitoarea companie Hidroenergetica este axată pe mai multe tipuri de activităţi. Domnul David ne-a precizat: "Avem centrale care trebuie să meargă tot timpul pentru că sunt pe cursuri importante de ape. Ele sunt importante pentru tranzitarea viiturilor şi producţia de electricitate. Sunt foarte multe astfel de unităţi care trebuie modernizate şi retehnologizate pentru că au o vechime de 30-40 de ani. În plus, de-a lungul unui râu, există cascade de hidrocentrale care trebuie finalizate. Acolo trebuie să fie construite unităţi noi".
A doua mare linie de dezvoltare sunt hidrocentralele cap de cascadă cu lacuri mari. Forţa "Hidroelectrica" constă în lacurile de acumulare pentru că reprezintă un mod de stocare a energiei şi de control a producţiei în funcţie de necesităţi. Posibilităţi noi de amenajare a unor lacuri mari nu mai sunt decât la Siriu şi la Runcu, potrivit domnului David.
De asemenea, şi centralele cap de cascadă (care au în spate mari lacuri de acumulare) trebuie retehnologizate, investiţii care sunt costisitoare. Directorul general al Hidroelectrica ne-a explicat: "În următorii trei ani, trebuie să pornim retehnologizările la centralele Şugag, Gâlceag, Mărişelu, Râul Mare, Ruieni şi Vidraru. Anul acesta demarăm retehnologizarea la Stejaru şi finalizăm lucrări similare la hidrocentrala Lotru. Faţă de investiţiile în centrale noi, retehnologizarea celor existente este mai rentabilă pentru că asigură companiei garanţia funcţionării grupurilor existente".
Cea de-a treia mare linie de dezvoltare a companie constă în microhidrocentrale (MCH): "A fost o prostie vânzarea lor prin licitaţie în anii trecuţi. MCH-urile asigură companiei preţioasele certificate verzi. După cum ştiţi, capacităţile hidro mari nu primesc astfel de certificate. Am stopat vânzarea acestor centrale în urmă cu un an. Din păcate, MCH-urile care ne-au rămas trebuie retehnologizate şi modernizate ca să fie mai eficiente. Mai trebuie realizate grupuri intermediare în cascade. Mai avem de amenajat cascade de torenţi sau pâraie. Aceste investiţii sunt foarte importante pentru că îşi asigură finanţarea prin sistemul de certificate verzi şi le vom realiza tot prin parteneriate public-private".
A patra direcţie de dezvoltare sunt centralele de pompaj, investiţii dificile pentru că trebuie identificat, în perioada următoare, modelul matematic al veniturilor care să demonstreze eficienţa lor. Mihai David susţine că, pe lângă Tarniţa, compania mai studiază încă cinci locaţii. La Tarniţa, investiţie de un miliard de euro, consultantul a fost selectat recent şi se lucrează la sistemul de parteneriat public-privat. Cota Hidroelectrica în proiect va fi determinată în urma negocierilor cu investitorii privaţi.
