A.Contextul actual
a.Volumul valoric al activitatii in sectorul de constructii in 2017 a continuat sa scadă mentinand in mod regretabil recesiunea tehnica confirmată de Eurostat la finalul anului trecut.
b.Atragerea de fonduri structurale in sem 1, 2017 a fost nula.
c.Reforma in achizitii publice e departe de a fi finalizata in ciuda implementării directivei CE in Aprilie 2016 ! Nu exista încă un model convenit de contract pentru achiziţii publice. In luna Iulie, 2017 CE a respins argumentat proiectul de model de contract propus de Guvernul Romaniei, model neagreat cu organizaţiile patronale si profesionale de profil din tara.
d.Eşecul relansarii investiţionale in 2017 si amputarea investiţiilor la rectificarea bugetară vor amplifica efectele profund negative in planul mentinerii competitivitatii operatorilor din sector.
e.Promovarea si menţinerea in vigoare a OMT 600/2017 generează abuzuri grave si dezechilibre inacceptabile pentru societăţile de constructii.
f.Pe tema acestui ordin ARACO si ARIC, alături de o serie de antreprenori romani si europeni, au transmis in luna Octombrie 2017 un Memorandum catre Ministerul Transpor turilor solicitând revocarea acestuia.
g. A fost transmisă, de asemenea, in atenţia ES premierul Guvernului Romaniei, in 19.10.2017 ( vezi Anexa 1) solicitarea de a interveni in regim de urgenta pentru prelungirea termenului de depunere a ofertelor in cadrul procedurilor de achizitie publica pentr u lucrarile de infrastructura cu termene in aceasta perioada pana la intrarea in vigoare a noului model de contract national pentru achizitii publice precum si pentru revocarea/inlocuirea Ordinului MT 600/2017 asigurand astfel atribuirea acestor proiecte si contractarea lor cu respectarea cadrului legal necesar.
h. Mai mult decat atat, mentinerea acestui model de contract in cadrul acestor proceduri de achizitie determina companiile serioase, cu renume si experienta in acest domeniu, sa nu participe la proceduri, existand pericolul ca principalele proiecte de infrastructura rutiera sa fie atribuite unor companii fara experienta, ce nu vor putea sa le duca la bun sfarsit.
i. Un alt risc/pericol extrem de mare pe care l-am identificat este acela ca viitoarele misiuni de audit ale Comisiei Europene sa se soldeze cu importante corectii financiare pentru aceste proiecte, cu impact negativ asupra corectei gestionari a fondurilor europene aferente POIM 2014-2020, avand in vedere ca aceste proiecte vor avea la baza un contract profund dezechilibrat, neaprobat de catre Comisia Europeana, adoptat cu incalcarea unor prevederi legale.
B.Principalele probleme ( nelegalitate/nefuncţionalitate ) pe care le generează OMT 600/2017 se regăsesc expuse sintetic in Anexa 2.
C.Principalele masuri si propuneri pe care ARACO le sustine public spre adoptare in regim de urgentă de catre Guvernul Romaniei sunt următoarele:
1. Revocarea / suspendarea OMT 600/2017 pe motive de nelegalitate, prevederi abuzive si nefunctionalitate !
2. Promovarea in regim de urgentă prin HG a unui nou Model de contract pentru achizitii publice ( elaborat/recomandat de BEI ) si convenit cu asociatiile patronal/profesionale de profil si cu CE.
3. Prelungirea termenului de depunere a ofertelor in cadrul procedurilor de achiziţie publica pentru lucrari de infrastructura si înlocuirea in cadrul documentatiilor de atribuire a Ordinului MT 600/2017 ( prin care a fost aprobat modelul de contract de proiectare si executie) cu un nou Model de contract ( elaborat/recomandat de BEI ).
4. Relansarea substantiala a investitiilor publice nationale si regionale din fonduri publice nationale si comunitare pentru infrastructura rutiera, de cale ferata, fluviala, hidroenergetica, edilitara si de mediu.
5. Renuntarea la atitudinea abuziva a statului in raport cu societatile de constructii in materie de reglementare, desfasurare a procedurilor de achizitii publice si derulare a proiectelor !
Presedinte
Laurentiu Plosceanu
Vicepresedinte
Valentin Stoica
26.10.2017
Anexa 2
Principalele probleme pe care le generează OMT 600/2017.
1. La data de 30.05.2017 a fost emis Ordinul 600/2017, prin care se inlocuieste Anexa 1 la Ordinul 146/2011, a cărei valabilitate încetează de la aceeaşi dată.
2.Dupa cum vom arata in cele ce urmeaza, Ordinul 600/2017 astfel emis incalca explicit o serie de prevederi legale importante incluse in acte
normative cu forta superioara, printre care se numara:
- Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa ("Legea 24/2000");
- Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice ("Legea 98/2016");
- Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de concesiune de servicii, precum şi organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor ("Legea nr. 101/2016");
- Legea concurenţei nr. 21/1996 ("Legea nr. 21/1996");
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investiţiilor directe ("OUG nr. 92/1997");
- Hotararea Guvernului nr. 1405/2010 privind aprobarea utilizării unor condiţii contractuale ale Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC) pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport de interes naţional, finanţate din fonduri publice ("HG 1405/2010");
- Hotararea Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice (HG 901/2015), precum si alte acte normative si principii fundamentale de drept.
- Politicile publice in materia achizitiilor publice si recomandarile Comisiei Europene.
- Necesitatea adoptarii unui cadru contractual stabil, echilibrat, predictibil, standardizat.
3.Ordinul 600/2017 trebuie vazut in cadrul mai larg al achizitiilor publice in materia infrastructurii de transport rutier, pe care il completeaza.
4.Politicile publice in materia achizitiilor publice sunt reglementate printr-un set de acte normative dintre care cele mai importante acte in vigoare raman:
- HG 901/2015 - Strategia Naţionala in domeniul achiziţiilor publice si
- Ordinul 878/2013 - Ghidul privind principalele riscuri identificate in domeniul achizitiilor publice si recomandarile Comisiei Europene ce trebuie urmate de autoritatile de management si organismele intermediare in procesul de verificare a procedurilor de achizitii publice.
5.La nivelul acestor acte normative este reglementata - fie expres, fie implicit - necesitatea asigurarii, prin legislatia in vigoare, a unui cadru predictibil si echilibrat asa incat procedurile de achizitie publice sa aiba ca efect cheltuirea eficienta a fondurilor publice, incurajarea concurentei reale, cresterea competitivitatii si realizarea obiectivelor astfel propuse.
6.Se retin in mod special urmatoarele recomandari:
HG 901/2015
F. Elaborarea Documentatiei de Atribuire
"Scopul exercitiului de standardizare a documetatiilor este de a asigura o mai buna definire a nevoilor, cerintelor aferente, a conditiilor adecvate si echilibrate de contract in vederea primirii unor oferte corespunzatoare si semnificative din partea ofertantilor. Conditiile de contract ar trebui sa fie echilibrate in ceea ce priveste riscurile care ar trebui retinute de catre fiecare parte"
7."Procesul de elaborare a noii legislatii va valorifica experienta acumulata in cadrul exercitiului de transpunere precedent si va urmari asigurarea unui nivel sporit de predictibilitate si stabilitate a viitorului cadru instiutional. De asemenea va urmari flexibilitatea noului cadru legislativ asa incat modificarile ulterioare sa fie mai putin frecvente decat in contextul actual si sa fie adoptate in conditii de transparenta si cu simt de raspundere, ca urmare a unei analize aprofundate a optiunilor si dupa o evaluare profunda a impactului. [...] promovarea legislatiei se va face cu respectarea normelor de tehnica legislativa (Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa)".
8.Ordinul 878/2013 retine ca obiectiv, la recomandarea Comisiei Europene, inserarea in documentatiile de atribuire a unor clauze rezonabile in acord cu practicile de piata :
"Daca sunt clauze nerezonabile care nu sunt in acord cu practicile de piata exista riscul de a exclude operatorii economici seriosi".
Exemplu:
In cazul introducerii unor clauze care impun contractantului asumarea unor riscuri disproportionate fata de practicile de piata, candidatii vor avea tendinta fie sa se retraga din competitie (reducandu-se astfel in mod artificial concurenta) fie sa incerce sa se eschiveze
(a) prin introducerea de rezerva (care sunt in mod normal inacceptabile in cadrul unei proceduri deschise) sau
(b)acceptandu-le formal dar incercand sa le ocoleasca in faza de executie a contractului.
Pentru evitarea acestor consecinte, este recomandabil ca documentatia de atribuire si clauzele de executie sa fie conforme cu standardele de piata in domeniu"
9.In ciuda tuturor acestor principii, Ordinul 600/2017 reglementeaza un model de contract abundent in dezechilibre si alocari nerezonabile de riscuri si clauze abuzive, prin încălcarea flagrantă a tuturor principiilor mai sus mentionate, a unui numar insemnat de acte normative cu putere de lege si chiar de lege organica si a normelor de tehnică legislativă.
Ordinul MT 600/2017 este nefunctional si nelegal din cel putin urmatoarele perspective:
1. Documentatiile de Atribuire si Proiectarea
In ceea ce priveste proiectarea, in vreme ce traditia documenatiilor de licitatie sever deficitare este mentinuta fara intentie de abatere din partea CNAIR, Antreprenorii sunt obligati sa isi asume intreaga raspundere pentru orice inacuratete a datelor primite fiind tinuti in acelasi timp sa proiecteze strict in confor mitate cu Studiul de Fezabilitate, chiar si in situatiile in care sunt neimplementabile prin raportare la standarde sau la situatia din teren.
In acelasi context, in care ramane tinut de solutiile din Studiul de Fezabilitate, Antreprenorul este obligat sa proiecteze tinand cont de standardele in vigoare, de datele si informatiile care rezulta din studiile de teren efectuate de Antreprenor dupa semnarea Contractului.
Intr-o situatie standard, frecvent intalnita in practica, in care studiile de teren indica solutii diferite de cele cuprinse in Studiul de Fezabilitate (care se dovedesc neimplementabile) Antreprenorul este obligat sa propuna acele solutii care sunt implementabile prin raportare la standardele tehnice si la situatia din teren.
Este momentul la care proiectul pur si simplu se blocheaza si intarzierile sau chiar rezilierea contractelor devin iminente pentru mai multe ratiuni dintre care listam: - Incompatibilitatea executiei lucrarilor dupa un proiect dat cu conceptul de proiectare si executie
- Obligatia de a face studii de teren si in particular de a reface studiul geo in conditiile in care nu sunt oricum permise modificari de solutie in baza datelor pe care acesta le-ar putea revela.
- Faptul ca, prin raportare la impunerea respectarii solutiilor din Studiul de Fezabilitate in documentatia de licitatie, orice modificare fata de aceasta cerinta pe parcursul derularii contractului echivaleaza cu o modificare substantiala in intelegerea legii 98/2016 ceea ce impune rezilierea contractului si relicitarea.
Statul roman trebuie fie:
- sa isi asume fie rolul de proiectant, atribuind lucrari la pret de contract de executie, si suportand toate consecintele intocmirii deficitare a proiectului
- sa contracteze lucrari de proiectare si executie si sa lase proiectantului libertatea de proiectare prin raportare la solutiile indicate in cele mai recente studii de teren, prevazand posibilitatea modificarii solutiilor tehnice in situatia in care aceasta se impune in temeiul noilor date obtinute dupa semnarea contractului. Odata prevazuta in mod expres aceasta chestiune in documentatia de atribuire, posibilitatea de a ajunge in scenariul relicitarii pentru motive care tin de echivalarea acestor schimbari de solutie cu modificari substantiale in intelegerea legii achizitiilor publice, va fi redusa la acele situatii in care modificarile ar depasi 50% din valoarea contractului.
Statul Roman trebuie sa se responsabilizeze si sa transmita documentatii de atribuire si date informative corecte, coerente si sa formuleze cerinte care sa ajute la crearea unui cadru predictibil si la evolutia fara incidente a proiectelor de antrepriza de drumuri.
Practica arbitrala demonstreaza cu prisosinta faptul ca incapacitatea de a produce documentatii de atribuire coerente, complete si corespunzatoare realitatii din amplasamentele vizate, precum si incapacitatea de a-si asuma raspunderea pentru aceste incoerente si inacurateti, sta la baza blocajelor majore pe care le experimenteaza in prezent sectorul de drumuri si explica esecul Romaniei de a-si atinge obiectivele in acest domeniu.
Prin ordinul 600/2017 Ministerul Transporturilor nu doar ca nu rezolva aceasta problema stringenta ci intr-o continua preocupare pentru de-responsabilizarea personalului implicat in pregatirea documentatiilor de licitatie, transfera in mod irational si deloc fezabil toate aceste responsabilitati catre Anteprenor pe care il tine in acelasi timp responsabil sa se conformeze cu solutiile incomplete, nefezabile sau neimplementabile intemeiate pe astfel de documenatii de atribuire.
2. Mobilizarea
Departe de a asigura spijinul antreprenorului pentru mobilizare, proiectare si executia lucrarilor, prin emiterea Ordinului 600/2017, Ministerul manifesta o grija deosebita pentru asigurarea unor mecanisme de penalizare imediata si simultana, in temeiul mai multor clauze pentru aceleasi aspecte.
Cel mai important se dovedeste a fi aspectul mobilizarii echipamentelor si personalului pentru proiectare care trebuie mobilizat in 5 zile de la ordinul de Incepere a carui data nu este insa prevazuta in contract fiind lasata strict la latitudinea Inginerului, in functie de cum beneficiarul si-a rezolvat, probabil problema exproprierilor si a scoaterii din circuitul agricol/ forestier.
Posibilitatea mobilizarii in 5 zile este privilegiul unui numar extrem de mic de antreprenori si de regula un obiectiv forte greu de atins indiferent de capacitatea tehnica si financiara a antrepreorului.
Trecand peste aceste aspecte strict practice, o astfel de conditie restrange semnificativ concurenta in cadrul procedurilor de atribuire cu incalcarea unor principii fundamentale ale legii 98/2016 cu privire la achizitiile publice precum si cu incalcarea legii 21/1996 referitoare la concurenta comerciala si la interdictia interventiei autoritatilor, prin acte de reglementare si nu numai in restrictionarea accesului la piete relevante.
Plata si Suspendarea Lucrarilor pentru neplata
In termeni foarte simpli, potrivit acestui contract, Antreprenorul este obligat sa continue executia lucrarilor, neavand dreptul sa iasa din contract, sa reduca ritmul sau sa suspende lucrarile pentru neplata decat dupa 730 de zile.
Trebuie avut in vedere ca majoritatea proiectelor au durata de executie in jurul perioadei de 730 de zile ceea ce echivaleaza cu obligarea Antreprenorilor de a executa si finaliza proiecte de lucrari de drumuri pe cheltuiala proprie si fara nici un drept de recurs la clauzele de reziliere/ suspendare.
Trecand peste natura strict limitativa din punctul de vedere al accesului la proiecte si al concurentei comerciale, o astfel de prevedere este vadit abuziva si contravine obiectivului propus la nivelul strategiei nationale in materia achizitiilor publice si anume acela de a avea conditii contractuale echilibrate.
Solutionarea disputelor
In materia solutionarii disputelor, Ordinul 600/2017 introduce probabil cea mai drastica modificare in sensul ca înlocuieşte procedura adjudecarii si a arbitrajului international cu procedura contenciosului administrativ.
Se impune o precizare preliminara inainte de a trece la chestiunile de detaliu.
Mutarea solutionarii disputelor din sfera arbitrajului inter national specializat pe dispute tehnice in sfera contenciosului administrativ este un proces de durata care nu poate fi initiat inainte de constituirea de instante tehnice.
Proiectele de antrepriza presupun pe langa dictionarul specializat, un anumit nivel de familiaritate cu realitatea proiectelor de constructii, etapele unui astfel de proiect, cerintelor minimale de aprobare, verificare si expertizare si, in concluzie, judecatori formati in mod special pentru a solutiona dispute tehnice.
Necesitatea infiintarii unor sectii tehnice carora sa le fie adresate in exclusivitate dispute de acest tip se explica pentru aceleasi ratiuni care au stat la baza infiintarii sectiilor administrativ fiscale sau a sectiilor comerciale, maritime si fluvial-navale.
Contractele de antrepriza de drumuri nu fac nici o exceptie de la principiul specializarii iar necesitatea infiintarii de instante special investite cu solutionarea acestui tip de dispute este un pas premergator fara de care nu se poate implementa masura mutarii disputelor de la arbitraj la contencios administrativ.
In detaliu masura nu este doar nefunctionala si neproductiva dar este efectiv proiectata pentru a muta focusul de la activitatea de construire la activitatea litigioasa.
In formula anterioara, orice litigii intre parti erau solutionate global la sfarsitul contractului, lasand neafectata executia lucrarilor.
In formula actuala, in conditiile in care primele incidente apar la inceputul contractului ( arheologie, acces la amplasament, geologie etc) Antreprenorul este obligat, daca doreste sa isi pastreze drepturile, sa acceseze instanta de contencios administrativ in primele 6 luni de la semnarea contractului, urmand ca din acest moment atat antreprenorul cat si beneficiarul sa fie ocupati cu prezentarea pozitiilor proprii in dosare paralele care privesc diferitele aspecte litigioase inerente de altfel, in conditiile Ordinului 600/2017.
Principalul neajuns in principal pentru Statul Roman, in primul rand, este ca, fiind incidente care se vor judeca separat si paralel, extensia de timp acordata in virtutea unui anumit eveniment va fi independenta de extensia de timp acordata de o alta instanta in paralel cu privire la alte evenimente de revendicare.
In situatia anterioara cand disputele se solutionau la sfarsitul proiectului impactul diferitelor evenimente se lua in considerare cumulat, cu considerarea perioadelor de suprapunere cu privire la care extensia de timp se acorda astfel o singura data.
De asemenea, asa cum anunta de altfel domnul ex ministru Cuc, aceste conditii, cu incalcarea oricarui principiu de drept, inlatura intr-adevar posibilitatea antr e pr enorilor de a solicita daune cu privire la evenimentele de intarziere suferite.
" Ministrul Transporturilor spune că, pentru a evita noi litigii cu firmele de construcţii, dar şi plata unor despăgubiri către acestea, a luat măsura modificării unor acte normative, astfel încât posibilitatea juridică a firmelor de a solicita despăgubiri sau majorări ale contractelor să nu mai existe.
În acest sens, am venit şi cu soluţia pe toate proiectele noi pe care le- am lansat în acest an, şi aici aş face referire la proiectele Piteşti- Craiova, Piteşti-Sibiu, proiecte de infrastructură mare, prin care am modificat ordinul de ministru, am anulat posibilitatea firmelor de a face aceste dispute. De azi înainte nu se vor mai face aceste dispute".
(Interviu cu Ex ministrul Razvan Cuc publicat de Agerpress la 29.09.2017).
Impactul unor evenimente precum descoperirea unor situri arheologice suplimentar e celor anuntate in licitatie sau descoperirea unei configuratii geotehnice care impune modificari de solutie, consolidari neavute in vedere, refuzul beneficiarului de a preda suprafete libere de sarcini sau scoase din circuitul agricol/ forestier nu este evaluabil imediat si, in cele mai multe cazuri, nu poate fi evaluat la data la care antreprenorii sunt obligati potrivit contractului sa se adreseze instantei de contencios administrativ.
In aceste conditii, la momentul la care un antreprenor se adreseaza instantei de contencios administrativ cu o solicitare de daune, daunele vor fi cel mult estimate, dar nu vor fi certe. Urmand regula de drept a compensarii prejudiciilor certe (fie ele actuale sau viitoare) antreprenorii se vor vedea probabil de cele mai multe ori in imposibilitatea de a recupera daune de orice fel.
Raportand aceasta consecinta contractuala la decalaratiile oficiale ale Ministrului Cuc, devine evident ca suntem in fata unui proces concertat de limitare de catre autoritati a drepturilor civile prevazute la nivel de lege organica prin chiar Codul Civil.
