Articol preluat din ziarul BURSA
40 de milioane de euro pentru modernizarea Aeroportului
Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad, este decis să modifice proiectul de modernizare a Aeroportului Internaţional Iaşi, deoarece documentaţia existentă i se pare nerealistă. "Nu vom încerca să implementăm un proiect megalomanic. Din moment ce statul nu este interesat de acest obiectiv, ne vom limita la un aeroport regional. Drept urmare, voi constitui o echipă pe care o voi conduce personal, pentru a găsi o soluţie în vederea modernizării Aeroportului. Pentru a găsi finanţarea, vom merge, în principal, pe ideea parteneriatului public-privat. Dacă nu vom avea clienţi, mă gândesc să fac un împrumut de 40 de milioane de euro şi să modificăm proiectul pentru Aeroport, pentru că sumele mi se par prea mari. De la 200 milioane euro, cât este acum estimat în proiect, se poate merge pe o investiţie de până la 50 milioane euro. Am cerut şi Guvernului să contribuie cu 20% din valoarea proiectului, dacă se va merge pe parteneriat public-privat. Premierul Emil Boc mi-a spus că va analiza acest aspect", a spus Simirad.
Actualul proiect de modernizare a Aeroportului Internaţional Iaşi, iniţiat la nivel de studii în urmă cu circa patru ani, este întârziat de o serie de probleme legate de schimbul de terenuri între administraţia judeţeană ieşeană şi câţiva proprietari din zonă. Recent, a fost soluţionată o parte a problemei, în sensul că administraţia judeţeană a primit în administrare, prin lege, de la diverse instituţii ale statului, o suprafaţă de 143 de hectare. Consiliul Judeţean intenţionează ca, din acest teren, să ofere compensaţii celor care deţin proprietăţi în zona Aeroportului. Potrivit proiectului de modernizare existent, viitorul aeroport ieşean va avea alocată o suprafaţă de peste 300 de hectare de teren, comparativ cu cele 121 de hectare în prezent.
Planul de modernizare a Aeroportului Iaşi este unul deosebit de amplu, implicând extinderea pistei, construirea unei noi aerogări, a unui terminal cargo şi a unui hangar, precum şi a altor dotări necesare unui astfel de obiectiv. Pista de decolare-aterizare va avea o lungime de 3 kilometri şi o lăţime de 45 de metri, căile de rulare se vor întinde pe o lungime de 4.031 metri şi o lăţime de 23 metri, iar platforma de îmbarcare-debarcare avioane va măsura în lungime, 1.005,5 metri, şi 213 metri, în lăţime.
În strânsă legătură cu dimensiunile pistei, în funcţie de care pot sau nu ateriza aparate de zbor de mare capacitate, a fost proiectat şi terminalul aerogării. Astfel, noua clădire va fi realizată pe o structură modulară, care să permită extinderea ulterioară. Planurile realizate pentru această etapă permit procesarea unui volum de un milion de călători pe an, dar această capacitate se poate extinde, în următorii 5-10 ani, dacă va fi nevoie, la două milioane de pasageri anual. Terminalul proiectat pentru această fază se întinde pe o suprafaţă de 17.000 de metri pătraţi, este prevăzut cu toate dotările necesare unui astfel de obiectiv, inclusiv cu spaţiile destinate amenajării unor puncte comerciale şi a altor servicii necesare în zone aeroportuare. De asemenea, noua aerogară va cuprinde şi o zonă cargo, spaţii pentru gararea a opt avioane de mare capacitate şi a altor şapte aparate mai mici, o parcare cu peste 1.500 de locuri etc. Reţelele de drumuri ar trebui să fie reconfigurate, astfel încât să se asigure două căi principale de acces şi două drumuri pentru situaţii de urgenţă.
