Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 3 / 2020
Abonament gratuit

ENERGIA REGENERABILĂPână în 2015 trebuie să ajungem la 15% din energia primară

F.A. Consilier /

Până în 2015 trebuie să ajungem la 15% din energia primară

24% din energia primară din UE va fi din energie regenerabilă

Dată fiind imposibilitatea dezintegrării sistemelor socio- economice din ecosferă, consumul progresiv de resurse naturale şi, mai ales, de energie sunt privite ca plată inerentă a progresului economic actual.

Implicaţiile pe care le are evoluţia socio-economică asupra condiţiilor ecologice şi viceversa (relaţie de proporţionalitate: cele mai mari industrii poluează cel mai mult) au ridicat o serie de întrebări în ceea ce priveşte viabilitatea pe termen lung a ambelor procese.

Se poate spune că reconcilierea dintre dezvoltarea economică şi starea mediului natural este provocarea acestui secol.

Restrângând problema la nivel european, cele mai multe provocări au apărut la nivelul politicilor energetice aflate azi în fruntea agendei politicienilor, unde problemei unei dezvoltări sustenabile i se suprapune problema dependenţei acerbe a Europei de importurile de energie.

În acest context, directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiilor regenerabile reprezintă începutul unui nou trend în care sistemele socio-economice se dezvoltă cu deosebită consideraţie pentru potenţialul natural. În mod specific, s-a stabilit un obiectiv general, cu termen de finalizare anul 2020, când în cele 27 de state membre ale UE, 20% din consumul final de energie trebuie să provină din surse regenerabile de energie.

La nivel naţional, statele se obligă să elaboreze şi să implementeze planuri naţionale de acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile în baza unui model pus la dispoziţie de Comisia Europeană.

Conform datelor colectate anual de instituţiile europene centrale, piaţa energiilor neconvenţionale (ne referim la toate sursele de energie regenerabilă) a înregistrat un trend, în general, pozitiv. Anul 2008 a devenit unul de rezonanţă în dezvoltarea pieţei de profil, în acea perioadă s-a înregistrat o creştere de aproximativ 60%.

Cu toate că nu s-a aflat în epicentrul turbulenţelor economice din 2009, cum şi era de aşteptat, piaţa energiilor regenerabile a urmat trendul economic general, anul respectiv fiind marcat de o scădere cu 10% a tranzacţiilor de pe piaţă.

Obiectivele stabilite la nivel european şi, respectiv, la nivel naţional (România) se concretizează în următoarele valori:

La nivel UE:

- 24% energie din resurse regenerabile în consumul final de energie în 2020

- 11% energie din RES din consumul de energie primară în 2010

La nivel naţional (România):

- 11% energie din RES din consumul de energie primara în 2010

- 15% energie regenerabila din totalul de energie primara în 2015

- Nu există obiective specifice în ceea ce priveşte energia termică (încălzire/răcire)

Sursa: EAST-GSR raportul public final şi 2008 RES Framework Directive

Obiectivul strategic propus în Cartea Alba pentru o Strategie Comunitară constă în dublarea, până în anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie al ţărilor membre ale Uniunii Europene, care trebuie să crească de la 6% la 12% din consumul total de resurse primare.

În România, ponderea surselor regenerabile de energie în consumul total de resurse primare, în anul 2010, urmează să aibă un nivel de circa 11%, iar în anul 2015 de 11,2%, ceea ce înseamnă că pentru 2015 suntem încă în urmă în atingerea Obiectivelor europene.

Pe de altă parte, din toate tipurile de energii regenerabile disponibile în prezent, sistemele solare electrice şi termice deţin cel mai mare potenţial de creştere, conform Globe Scan Decision Maker Survey 2008"

Evoluţia pieţei de sisteme solare termice în Europa, 2007-2009

Conform analizei din Raportul Sistemelor Solare termice din România, 2011 realizat de IBC Focus, la nivel global piaţa solarelor termice este dominată de China.

Piaţa europeană de profil a cunoscut o evoluţie oscilantă. Conform datelor centralizate anual de "Eurobserver", în 2007, după o dezvoltare dinamică pe parcursul a 4 ani, s-a observat o degradare a vânzărilor. Anul 2007 a adus discrepanţe foarte mari între pieţele naţionale din UE. Dacă Italia, Olanda şi Slovenia s-au bucurat de o creştere de peste 30%, Germania care este lider european pe piaţa de profil a înregistrat o scădere de 37% (una dintre explicaţiile aduse acestui trend a fost majorarea TVA în anul respectiv).

De altfel, piaţa solarelor termice a urmat evoluţia pieţei instalaţiilor în general. Campaniile ecologice şi de promovare a energiilor necon­venţionale au reuşit să crească interesul populaţiei, doar că acest lucru nu a fost sesizabil în vânzări.

În anul 2008 s-a observat o evoluţie spectaculoasă. S-a înregistrat o creştere a cererii atât din partea locuinţelor familiale, cât şi birourilor. S-a păstrat discrepanţa dintre dezvoltarea pieţelor naţionale, dar în general trendul pozitiv a fost explicat prin trei evenimente:

- A crescut gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa orientării spre surse de energie regenerabilă,

- Eficientizarea energetică a noilor clădiri a devenit obligatorie (încă în 1999 Barcelona şi 2008 în Germania),

- Datorită dezvoltării tehnologice energia termică a devenit destul de accesibilă, promovată eficient de actorii mici de pe piaţă.

În 2009, suprafaţa anuală a captatoarelor solare instalate în statele UE a atins cifra de 4,17 milioane metri pătraţi (echivalentul unei puteri termice de 2,9 Gwth). Aceasta a reprezentat o scădere de 9,6% în raport cu suprafaţa instalată în decursul anului 2008 (4,61 milioane metri pătraţi). Liderii pieţei, cum sunt Germania, Grecia, Spania au resimţit criza mai acut, în schimb pieţele mai mici, cum sunt Marea Britanie, Austria, Polonia au reuşit să rămână stabile.

Factori ce vor influenţa piaţa de sisteme solare termice

La Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climaterice, desfăşurată în anul 2007, în Bali, în studiul celor de la Global Climate Decision Makers, s-a specificat că printre opţiunile capabile să reducă emisiile de carbon cu până la 20%, tehnologiile solare termice şi pasivele solare au cel mai înalt potenţial de a reduce carbonul în următorii 25 de ani, fără efecte secundare inacceptabile.

În ciuda tuturor aspectelor prezentate anterior, sursele de energie regenerabilă termică (colectoarele solare, geotermalele şi biomasele), cu un potenţial foarte mare de dezvoltare şi care ar putea individual să înlocuiască peste 30% din importul de gaze, nu se bucură încă de atenţia cuvenită. Poate că Europei îi lipseşte o directivă separată pentru promovarea termicelor din spectrul surselor de energie regenerabilă.

Încă un aspect care defavorizează dezvoltarea acestui sector este faptul că termicele, spre deosebire de electrice, nu sunt conectate la reţeaua naţională de distribuţie. Drept urmare, în producerea de energie termică sunt implicate firme mai mici, active la nivel local fără prea mare vizibilitate la nivel naţional sau internaţional. Iar mogulii energiei convenţionale percep segmentul energiilor regenerabile ca pe un competitor şi întreprind acţiuni pentru a-şi păstra cât mai mult posibil poziţiile pe piaţă.

În Europa există o discrepanţă la nivelul legislaţiilor naţionale în ceea ce priveşte energia regenerabilă, motiv pentru care şi proporţiile de solare termice instalate diferă vizibil de la stat la stat.

Una dintre soluţiile înaintate de specialiştii în domeniu a fost optimizarea directivei de performanţă energetică a clădirilor. La momentul actual directiva nu se referă la clădiri mai mari de 1000 metri pătraţi, care ar putea reprezenta un potenţial pentru dezvoltarea sectorului de solare termice. (EREC-European Renewable Energy Council)

Piaţa sistemelor solare termice în România

România reprezintă doar 0,48% din valoarea pieţei europene, care pare un procent nesemnificativ pentru mulţi. Mai mult, până de curând nu existau rapoarte de piaţă despre această piaţă în România, însă primul studiu realizat de IBC Focus pe această piaţă relevă rezultate interesante:

Valoarea pieţei este în continuă creştere, iar în 2011 va atinge cote şi mai mari decât în 2010, în pofida trendului descendent al pieţei construcţiilor şi instalaţiilor. Valoarea efectivă a fost calculată în urma interviurilor cu jucătorii din piaţa de profil.

Cote de piaţă importante sunt deţinute de jucători ca: Robert Bosch, Ora Cinci, Romstal, Viessman, însă apar şi firme importatoare noi care pot schimba în viitor topul: Bramac, Velux, Rehau - firme care până acum activau pe alte segmente şi care se orientează şi înspre piaţa panourilor solare.

Din studiul IBC Focus, în 2011 au fost identificaţi peste 130 de importatori şi producători de sisteme solare termice, cu o creştere de 43% a numărului de firme existente în 2010. Acest lucru va intensifica concurenţa şi în viitor iar câştigătorii cotelor de piaţă vor fi cei care vor ţine cont de concurenţa lor şi se vor poziţiona cât mai corect fata de aceştia în piaţă.

Ştirile zilei

Revista
BURSA Construcţiilor

Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

Locuinţe

Piaţa Imobiliară

Proiecte

Amenajări

Smart City

Materiale

Fotoreportaj

Preţuri

Finanţare

Investiţii

Perspective

Consilier

Companii

Internaţional