România beneficiază în intervalul de programare 2007-2013 de fonduri europene de peste 30 miliarde euro. Din total, pentru agricultură şi dezvoltare rurală suma alocată este de 12 miliarde euro, iar instrumentele de coeziune totalizează în jur de 20 miliarde euro. "Până în decembrie 2015 trebuie să cheltuim peste 15 milioane euro pe zi, la care se adaugă finanţarea naţională. Cheltuielile efectuate până în prezent sunt de aproximativ 3% din cele 30 miliarde euro, exceptând prefinanţarea proiectelor. Sunt bani şi sunt proiecte! Sperăm ca proiectele să contrabalanseze şi să redreseze situaţia economică", a declarat doamna Aura Răducu, coordonatorul Programelor de Dezvoltare Regionala din Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti.
În cazul Programului Operaţional Regional, în jur de 50% din suma disponibilă a fost contractată. Au fost intens solicitate domeniile pentru reabilitarea drumurilor şi sprijinirea mediul de afaceri. Atfel, Ministerul Dezvoltării a început supracontractarea cu 20-30%. Dacă proiectele contractate depăşesc sumele disponibile, finanţarea se va face din fonduri naţionale, explică doamna Răducu.
În opinia domniei sale, s-au înregistrat progrese în utilizarea fondurilor europene, iar interesul este în creştere, atât din partea mediului public, cât şi a celui privat, accesarea acestora devenind o prioritate. De asemenea, s-a îmbunătăţit cooperarea între instituţii.
Pe de altă parte însă, "s-a evidenţiat nevoia unei gândiri strategice pe termen lung", deoarece lipsesc politici sectoriale. În plus, procedurile de achiziţii publice sunt neclare, interpretabile, standardele de procedură lipsesc (însă urmează să fie finalizate în câteva luni), iar circuitul financiar este mult mai sofisiticat comparativ cu alte state din Uniunea Europeană. Nu în ultimul rând, sunt proiecte de investiţii insuficient pregătite sau care denotă o lipsă a expertizei tehnice la nivelul beneficiarului.
Doamna Annabelle Maupas, consilier de presă în cadrul Directoratului General pentru Politici Regionale al Comisie Europene, atrage atenţia că viitoarele investiţii din etapa 2014-2020 vor trebui concentrate pe priorităţi. "Trăim un moment important, negocierile pentru 2014-2020. Politica regională este necesară deoarece disparităţile între state memebre şi regiuni sunt în continuare mari. Fiecare ţară şi-a stabilit priorităţile prin programele operaţionale, Comisia Europeană nu selectează proiectele".
În perspectiva următoarei etape, dezvoltarea urbană ar putea avea o pondere mai mare, tot astfel şi cooperarea teritorială, care până în prezent nu a beneficiat de sume foarte mari. În acest sens, Strategia Dunării este menită să stimuleze această direcţie.
