Legea Dării în plată i-a încurajat pe debitori să nu-şi mai plătească ratele bancare, este de părere Florin Dănescu, Preşedinte Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Domnia sa ne-a declarat: "Creşterea din ultima perioadă a numărului restanţierilor a surprins pe toată lumea, cât timp nu există argumente care să susţină o astfel de dinamică (veniturile salariale au crescut, şomajul a scăzut). De aceea, nu greşim dacă afirmăm că darea în plată a generat o relaxare la plata creditelor, în aşteptarea notificării de dare în plată. A încurajat neplata".
Domnul Dănescu ne-a transmis punctul său de vedere legat de primele efecte ale Legii dării în plată, răspunzând, astfel, solicitării pe care ziarul BURSA a transmis-o ARB, după ce Guvernatorul Băncii Naţionale a Romnâniei i-a sfătuit pe jurnalişti să analizeze rezultatele acestei legi împreună cu băncile.
În conferinţa de presă de luni, şeful BNR a spus: "Aşteptăm ca băncile să-şi clarifice poziţia publică faţă de motivaţia care a dus la apariţia acestei dezbateri, oarecum specifică României. Au fost discuţii despre creditele în franci elveţieni, dar nu în maniera în care au fost în România. Ar trebui ca băncile să explice, nu noi, cum vine chestiunea asta cu 800.000 de cazuri sociale şi mai puţin de 4.000 de cazuri (n.r. de notificare pentru darea în plată) care s-au înregistrat până în prezent. Şi dumneavoastră, media - care reprezentaţi opinia publică -, să încercaţi să explicaţi cum de am ajuns în situaţia asta. Eu ce comentarii suplimentare pot să fac? Am furnizat datele pe care le-am cules în baza atribuţiilor pe care le are BNR. Consider că continuarea unei discuţii ca o diversiune pe tema asta nu are niciun rost. Luaţi dumneavoatră datele, le analizaţi - eu nu cred că trebuie să le mai analizaţi cu BNR, noi le putem centraliza -, mergeţi la ARB (Asociaţia Română a Băncilor are toate atribuţiile necesare, acum are şi informaţii), dânşii pot să vă furnizeze şi elemente mult mai concrete".
Pentru bănci, elementul negativ s-a produs odată cu intrarea în vigoare a legii, susţine domnul Dănescu, care menţionează că cerinţa de capital a crescut imediat ce legea a intrat în vigoare, precizând: "Provizioanele constituite de bănci reprezintă un alt element de impact care afectează creditarea şi veniturile. Iar clienţii care doresc să achiziţioneze o locuinţă şi nu au venituri considerabile pentru avans s-au văzut deja afectaţi".
În aceste condiţii, trebuie tratate cu resposabilitate maximă toate celelalte iniţiative legislative care afectează stabilitatea financiară, altfel vom asista la "furtuna perfectă" în sistemul bancar românesc şi la producerea unui risc sever, avertizează preşedintele ARB.
Domnia sa apreciază că modul în care se băncile îşi vor ajusta politicile de creditare este dependent de capacitatea ţării de aliniere a practicii legislative la abordarea europeană şi de repectarea prevederilor înscrise în Constituţia României.
Florin Dănescu ne-a mai spus: "Astăzi, după prezentarea statisticii notificărilor privind darea în plată la 20 iulie 2016, reapar în mod justificat întrebări precum: de ce a apărut această lege, cum s-a ajuns aici, de ce aşa puţine solicitări de dare în plată, de ce aşa puţine «cazuri sociale» etc. Pentru desluşirea unor răspunsuri cu adevărat obiective ar trebui să ne întoarcem la unele elemente/premise care ar trebui cu adevărat studiate. ARB a prezentat, încă din toamna anului trecut, o analiză profesionistă a legii dării în plată în care explica lipsa de fundamentare şi de obiectivitate a legii. Comunitarea bancară a menţionat pe tot parcursul dezbaterilor că aplicarea legii dării în plată se va reflecta în restricţionarea accesului la credite şi creşterea preţului produselor şi serviciilor bancare în România din cauza constituirii de noi provizioane, cerinţelor suplimentare de capital şi costurilor cu echilibrarea poziţiei valutare a băncilor.
Există interpretări clare cu privire la posibilele elemente de neconstituţionalitate şi în acest sens urmează să se pronunţe Curtea Constituţională. Instituţiile de credit s-au văzut nevoite să caute dreptatea în justiţie, având în vedere, în special, că le-a fost afectat dreptul de proprietate prevăzut de Constituţia României. Cu toate că în expunerea de motive s-a invocat transpunerea principiului din directiva 17/2014 şi caracterul social al legii, aceasta s-a aplicat retroactiv şi nu face diferenţa între clienţii care pot plăti sau nu mai vor să plătească. Desigur, în puţinele cazuri cu adevărat sociale s-au adoptat măsurile corespunzătoare.
La aceasta s-au adăugat opiniile BNR, BCE, CE, CSM, MJ, MF, Guvernul României etc... Nu numai că nu au fost luate în considerare, ci a fost evitată dezbaterea acestor opinii. Astfel, înţelegând că opinia noastră nu este dezbătută obiectiv, ajungându-se chiar ca argumentele noastre să fie considerate ameninţări, ARB a solicitat opinia «majorităţii tăcute», a clienţilor actuali şi/sau viitori ai industriei. Studiul «Opinia românilor despre Legea dării în plată» realizat la solicitarea ARB de către IRSOP Research&Consulting a fost prezentat în aprilie 2016, înainte ca legea să fie promulgată, şi a relevat că iniţiativa nu era agreată de public şi că nu era fezabilă nici măcar din perspectivă electorală. Vorbim, deci, despre percepţia şi deciziile clienţilor".
Aceste concluzii nu au fost dezbătute obiectiv dar totuşi răspund şi astăzi la întrebări, constituind cel mai bun instrument de analiză a comportamentului clienţilor vis a vis de această lege. Acest sondaj împreună cu volumul şi structura notificărilor de dare în plata ne face să înţelegem că în ciuda zgomotului produs de dezbaterea publică, românii au înţeles cât de neoportună este legea şi care sunt implicaţiile ei reale. Aşa cum am mai declarat, dintr-o astfel de abordare câştigă foarte puţini şi plătesc foarte mulţi.
Domnul Dănescu aminteşte câteva rezultate obţinute de studiul citat: "77% dintre românii chestionaţi considerau că, în situaţia în care ar exista o lege care obligă banca să preia casa, atunci de această lege ar trebui să beneficieze numai cei care nu pot plăti şi nu cei care pot plăti dar nu mai vor; 81% dintre români consideră că numai cei care au o singură casă şi au dificultăţi de plată trebuie să beneficieze de o astfel de lege; 94% dintre respondenţi sunt de părere că băncile nu vor asista pasiv la o lege care le provoacă pierderi şi vor lua măsuri ca să evite pierderile; 87% consideră că dacă băncile dau credite şi nu-şi mai recuperează banii riscul este şi al băncilor şi al deponenţilor; 77% cunosc că băncile dau credite în principal din banii deponenţilor; 86% consideră că pierderile vor fi suportate atât de bănci, cât şi de populaţie".
Potrivit BNR, până acum au fost depuse 3.907 notificări de dare în plată, întocmite de 3.398 de debitori, 404 debitori notificând cel puţin două credite. Notificările au fost adresate către 24 de bănci, valoarea totală a datoriilor aferente creditelor notificate fiind de peste 1 miliard de lei. Această sumă reprezintă 1% din totalul creditelor acordate populaţiei, respectiv 2% din creditul ipotecar. În proporţie de 67%, notificările au fost contestate de bănci şi se află în diverse stadii de analiză juridică. Peste 90% dintre creditele vizate sunt denominate în valută, fiind distribuite relativ echilibrat între euro şi franci elveţieni. Din totalul împrumuturilor pentru care s-a cerut darea în plată, 56% figurează cu întârzieri la plată de peste 90 de zile. În majoritatea cazurilor, valoarea creditului rămas de rambursat este mai mare decât valoarea garanţiei imobiliare, în cazul a 504 notificări valoarea garanţiei fiind mai mare decât creditul de rambursat. BNR a anunţat şi că 30% din numărul debitorilor identificaţi în Centrala Riscului de Credit provin din Bucureşti şi judeţul Ilfov, valoarea creditelor notificate concentrându-se în proporţie de 83% la persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 şi 50 de ani. Vârsta medie a debitorilor care au transmis notificări privind darea în plată este de 43 de ani.
