Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2021
Abonament gratuit

În Sectorul 1 se construiesc centre comerciale şi rezidenţiale mici

F.A. Piaţa Imobiliară /

 În Sectorul 1 se construiesc centre comerciale şi rezidenţiale mici
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Investiţiile imobiliare din Sectorul 1 se menţin şi în 2013, ca şi în anii 2009-2012, la o cotă diminuată faţă de nivelul anilor 2006-2008, când sectorul construcţiilor a atins apogeul ca suprafaţă construită desfăşurată şi număr de autorizaţii de construire emise raportat la perioada de după 1989, ne-a declarat Andrei Marinescu, arhitectul şef al Sectorului 1.

    Cartierul Bucureştii Noi atrage investiţii în centre comerciale

    O direcţie importantă în revitalizarea construcţiilor din Sectorul 1 o reprezintă reautorizarea, modificarea sau reconversia funcţiunii investiţiilor începute în perioada boom-ului imobiliar şi care au fost sistate la începutul crizei economice.

    Anul acesta ar trebui să se finalizeze prima etapă a lucrărilor în cadrul proiectului "Colosseum". Până în prezent au fost date în folosinţă un hipermarket şi un magazin de bricolaj. Urmează a se finaliza cel de-al treilea volum, iar în perspectivă demararea lucrărilor pentru centrul comercial propriu-zis, cu o suprafaţă totală de aproximativ 400.000 mp (incluzând si parcările supraterane).

    Tot în zona de retail, sunt demarate procedurile de reconversie funcţională ale vechilor întreprinderi din zona Chitila - Bucureştii Noi în vederea construirii de noi centre comerciale de mari dimensiuni. Este vorba despre edificarea pe fosta platformă Laromet a unui complex comercial cu regim de înălţime parter + un etaj (n.r. Proiectul AFI Palace Bucureştii Noi) şi a unei clădiri de birouri dispuse pe parter + 16 etaje, ansamblu cu o suprafaţă totală de aproximativ 120.000 mp. De asemenea, în incinta fostei întreprinderi Textila Dacia urmează să fie construit un complex comercial cu regim de înălţime subsol + parter + două etaje (n.r. Proiectul Victoria City Center), respectiv o clădire de birouri dispusă pe două subsoluri + demisol + parter + 14 etaje, în suprafaţă totală de circa 180.000 mp.

    În decursul anului 2012 au fost finalizate investiţii importante pentru piaţa birourilor, de exemplu cea mai înaltă construcţie din ţară, turnul de birouri "Sky Tower" din zona Floreasca, cu 5 subsoluri + parter + 36 de etaje + etaj tehnic. Clădirea are 136 m înălţime şi o suprafaţă construită desfăşurată de aproximativ 40.000 mp. Anul acesta urmează să se finalizeze atât centrul comercial adiacent (n.r. Promenada Mall), însumând peste 45.000 mp, cât şi o clădire de birouri cu regim de înălţime parter + 5-6 etaje (n.r. FCC Office).

    Totodată, în 2012 a fost finalizat şi sediul Unicredit din zona Pieţei Montreal, construcţie cu funcţiunea de birouri şi un regim de înălţime două subsoluri + parter + 15 etaje, menţionează arhitectul şef al Sectorului 1.

    De asemenea, în ultimii ani s-a remarcat şi tendinţa de refunc­ţionalizare a unor clădiri existente sau de construire a unora complet noi, în regim privat, pentru asigurarea serviciilor medicale, adaugă domnul Marinescu.

    Se construiesc mici ansambluri rezidenţiale în nordul Sectorului

    Tendinţa actuală în domeniul dezvoltării imobiliare rezidenţiale o reprezintă micile ansamblurile de locuinţe sau imobilele tip condominium cu un regim mediu de înălţime parter + 5 sau 6 etaje. În principiu, piaţa investiţiilor este axată pe zona locuinţelor ce se încadrează în programul guvernamental "Prima Casă", proiectele fiind adaptate astfel încât noile unităţi destinate vânzării să se înscrie în posibilităţile de finanţare ale programului.

    Ca localizare, investiţiile în imobilele de tip condominium au fost autorizate în anul 2012 preponderent în zona Şoselei Chitila, arealul din jurul Pasajului Pipera sau zona şoselei Siseşti, precizează Andrei Marinescu.

    Apar case noi în cartierele mărginaşe

    În concordanţă cu situaţia economică generală, proprietarii construcţiilor şi terenurilor din Sectorul 1 s-au adaptat prezentând investiţii de o amploare mai mică, ce urmăresc în principal îmbunătăţirea caracteristicilor structurale şi estetice ale mediului construit.

    Există un procent considerabil de investiţii noi, majoritatea clădiri de locuit sau cu funcţiuni conexe, având regim de înălţime mic şi mediu: parter + un etaj, parter + două etaje, clădiri noi ce refac şi îmbunătăţesc fondul construit din cartierele considerate până acum "mărginaşe". "În contextul dezvoltării urbane a oraşului, refacerea zonelor de rezidenţă şi dotarea acestora pentru toate necesităţile locuitorilor reprezintă un element major al politicii de dezvoltare a oraşului în contextul actual. Acest tip de intervenţii sunt într-un număr relativ constant, nespectaculos, dar în timp au un aport asupra schimbării imaginii desfăşurărilor stradale şi a calităţii structurale a clădirilor, făcând parte dintr-o politică a paşilor mărunţi pe care sectorul 1 o aplică de mai mulţi ani", subliniază domnul Marinescu.

    Cu toate acestea, majoritatea autorizaţiilor eliberate în sectorul 1 se referă la lucrări de construcţii privind recompartimentarea apartamentelor sau a spaţiilor comerciale, lucrări de consolidare, modernizare, termoizolare şi mansardare sau supraetajare a clădirilor existente.

    A fost autorizată reabilitarea termică a 200 de blocuri

    În paralel, a continuat activitatea prioritară de reabilitare a clădirilor de locuit multietajate, de întocmire a documentaţiilor necesare, de avizare şi aprobare a acestora în vederea asigurării cadrului legal pentru refacerea faţadelor şi creşterii confortului termic, optimizând astfel locuirea în toate cartierele sectorului. Astfel, în 2012 au fost emise aproximativ 200 de autorizaţii de construire pentru lucrări de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate, menţionează arhitectul şef al Sectorului 1.

    PUZ-ul pentru Zona de Nord va fi repus în discuţie

    Având suprafaţa cea mai mare şi o dinamică de dezvoltare rapidă, Sectorul 1 trebuie să facă faţă unei multitudini de cerinţe şi interese. În opinia arhitectului şef al Sectorului 1, cea mai dificilă sarcină este aceea de îmbinare a tendinţelor divergente, respectiv interesele individuale şi necesitatea respectării cerinţelor estetice, urbanistice şi de siguranţă impuse prin cadrul legislativ ce reglementează avizarea şi realizarea construcţiilor.

    Tendinţele de extindere a spaţiului construit în Sectorul 1 sunt direct dependente de dezvoltarea oraşului în întregul său, de suportul financiar pentru realizarea investiţiilor imobiliare şi de infrastructură, dar şi de cadrul legislativ şi existenţa unui regulament de urbanism aplicabil. Sectorul 1 prezintă zone în care documentaţiile de urbanism elaborate şi aprobate şi-au pierdut valabilitatea. Aprobarea altor regulamente precum şi prelungirea valabilităţii celor existente nu este în competenţa Sectorului 1, ci a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care ar putea astfel impulsiona dezvoltarea urbanistică. "Actualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti rămâne cea mai firească abordare a tendinţelor de dezvoltare urbanistică şi teritorială, asigurând cadrul legal necesar activităţii pe care o desfăşurăm", consideră arhitectul Marinescu.

    Principala documentaţie de urbanism iniţiată de Primăria Sectorului 1 este PUZ Zona de Nord: Şos. Odăi, Şos. Bucureşti - Ploieşti - Str. Jandarmeriei - Şos. Gh. Ionescu Siseşti - Şos. Bucureşti-Târgovişte. Acesta a fost aprobat în anul 2004 şi a produs efecte juridice, dar este în prezent anulat printr-o sentinţă irevocabilă a Tribunalului Bucureşti.

    În 2009, Primăria Sectorului 1(în calitate de iniţiator), în colaborare cu societatea Lora Construct (în calitate de elaborator) au reluat procedurile în vederea reavizării şi aprobării documentaţiei de urbanism sus- amintite. Documentaţia reglementează o suprafaţă de 734 hectare, cu un potenţial ridicat pentru dezvoltarea economică şi socială a Sectorului 1, fiind necesară realizarea şi punerea în aplicare "a unei strategii coerente care să faciliteze exploatarea oportunităţilor de dezvoltare a zonei vizate, cu impact pozitiv asupra întregii comunităţi", argumentează arhitectul şef al Sectorului 1.

    Astfel, în etapa de proiectare, s-au avut în vedere prevederile de dezvoltare funcţională şi de evoluţie în perspectivă a teritoriului. Totodată, s-a ţinut cont de reglementările prevăzute în documentaţiile de urbanism întocmite pentru acest teritoriu începând cu anul 2004 şi care şi-au produs efectele juridice. De asemenea, pentru teritoriul reglementat prin PUZ Zona de Nord s-au avut în vedere studiile de trafic întocmite de către Centrul de Proiectare Urbană din Cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.

    Documentaţia amintită a luat forma unui proiect de hotârâre şi a fost supusă votului Consiliului General în luna ianuarie 2012. Proiectul nu a fost însă adoptat. Prin adrese repetate, Primăria Sectorului 1 a solicitat Primăriei Municipiului Bucureşti reintroducerea proiectului pe ordinea de zi într-o următoare şedinţă a Consiliului General, însă solicitarea nu a fost soluţionată până în luna februarie, invocându-se modificări legislative, relatează arhitectul şef al Sectorului 1.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Smart City

    Materiale

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Perspective

    Companii

    Internaţional