În România, peste 90% din populaţia urbană are acces la apă în sistem centralizat, respectiv în jur de 50% din populaţia rurală. Aceasta nu înseamnă însă că restul populaţiei nu are acces la apă, dar nu în sistem centralizat, a subliniat domnul Laszlo Borbely, Ministrul mediului şi pădurilor cu ocazia celei de a doua reuniuni a Protocolului asupra Apei şi Sănătăţii, susţinute la Bucureşti. România a deţinut preşedinţia acestei structuri timp de trei ani, predând mandatul Norvegiei.
"Apa şi sănătatea sunt indestructibil legate. Trebuie să fim convinşi că dacă bugetele ţărilor nu acordă mai mulţi bani pentru apă şi dacă nu se iau acele decizii strategice la nivel global, incluzând provocări precum schimbările climatice, atunci vom avea de pierdut cu toţii", a declarat domnul Laszlo Borbely.
Domnia sa atrage atenţia că în România s-au făcut progrese majore în ceea ce priveşte extinderea şi îmbunătăţirea reţelelor de alimentare cu apă. Astfel, începând cu anul 1998, prin programul 577 (cuprinzând şi componente de alimentare cu apă a satelor), mii de sate au beneficiat de finanţare în acest scop. Recent s-a luat decizia ca Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului să aloce suplimentar în jur de 1,9 miliarde euro în perioada următoare pentru infrastructura de apă. Ministerul Mediului şi Pădurilor va aloca 300 milioane euro în acelaşi scop. De asemenea, din Fondul de Mediu au fost alocate 150 milioane euro în ultima sesiune de proiecte dedicată reţelelor de canalizare şi staţiilor de epurare. Nu în ultimul rând, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu suma totală disponibilă este de circa 3 miliarde euro. "Vom avea în fiecare judeţ între 100-200 milioane euro pentru perioada 2010-2015, pentru planuri integrate. De asemenea, pentru oraşele sub 50.000 de locuitori, alocăm 550 milioane euro numai până în 2012.", precizează domnul Borbely.
Domnul Cseke Attila, Ministrul sănătăţii a declarat în cadrul reuniunii: "În România apa furnizată prin sistem centralizat este de calitate corespunzătoare, astfel încât nu avem probleme deosebite în privinţa bolilor transmise prin apă. În mod clar România este pe un drum bun pentru îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi există surse de finanţare naţionale şi europene în acest sens. Autorităţile locale ar trebui să acceseze fondurile disponibile în vederea asigurării calităţii apei".
Protocolului asupra Apei şi Sănătăţii introduce ţinte de atins pentru statele semnatare în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă. Însă problemele sunt greu de rezolvat de state fără sprijin privat, prin urmare o anumită formă de parteneriat public-privat constituie o opţiune de luat în calcul, afirmă domnul Andrey Vasilyev, secretar executiv adjunct în cadrul Comisiei Naţiunilor Unite pentru Europa (UNECE).
Referindu-se la importanţa Protocolului, doamna Ragnhild Mathisen, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii şi Serviciilor Sociale din Norvegia a declarat: "Este primul acord internaţional privind managementul resurselor de apă, luând în considerare necesităţile ecosistemelor, agriculturii, industriei şi consumului casnic. Vom continua activitatea bună a României".
Domnul Srdan Matic, coordonator pe probleme de sănătate şi mediu în cadrul Biroului European al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, atrage atenţia că în prezent aproximativ 120 milioane de europeni nu au acces la surse corespunzătoare de apă. De asmenea, în ultimii 10 ani s-a manifestat o creştere de 400% a numărului de persoane afectate de fenomene meteorologice extreme, ca rezultat al schimbărilor climatice.
La a doua reuniune a Protocolului asupra Apei şi Sănătăţii, din Bucureşti vor participa reprezentanţi ai 34 de state europene semnatare sau nu ale Protocolului pentru a trece în revistă progresul lor în asigurarea unei ape potabile mai curate şi a unor condiţii de sanitaţie mai bune.
România deţine de asemenea preşedinţia Comisiei pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin persoana Ministrului mediului şi pădurilor.
