Coordonarea proiectelor de dezvoltare în bazinul Dunării va fi realizată prin noua Strategie a Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Prin stabilirea unui cadru pentru cooperarea pe termen lung, aceasta va contribui la îmbunătăţirea aspectelor economice sociale şi de mediu. "Strategia Dunării propune o mai bună coordonare, fără a fi o piesă de legislaţie a Uniunii Europene. Este un angajament al statelor implicate pentru dezvoltarea calităţii vieţii pentru cei 115 milioane de locuitori ai regiunii. Aceasta nu asigură finanţare complementară", a precizat doamna Irina Cruceru, coordonator programe în cadrul Directoratului General pentru Politici Regionale al Comisie Europene.
Strategia Dunării reuneşte iniţiativele a 14 state (Germania, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Muntenegru, România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina) pentru coordonarea proiectelor, realizate fie prin fondurile structurale sau alte surse naţionale şi internaţionale. Comisia Europeană va îndeplini rolul de coordonator pentru Strategia Dunări, care urmează a fi implementată începând cu primăvara lui 2011.
Strategia urmăreşte ţinte diversificate precum creşterea transporturilor pe Dunăre, interconectarea metropolelor din regiune, îmbunătăţirea mediului de afaceri, promovarea turismului, inovarea aplicată şi îmbunătăţirea calităţii mediului. În cazul României ar putea să se refere la realizarea de planuri integrate, îmbunătăţirea calităţii vieţii, de exemplu prin folosirea surselor alternative de energie, scăderea riscului producerii inundaţiilor, reducerea poluării Dunării, promovarea culturii, mai spune doamna Irina Cruceru.
De altfel proiectul Strategiei Dunării are la bază o iniţiativă româno-austriacă lansată în anul 2008. În aprilie 2011 trebuie să fie aprobată de Comisia Europeană, iar în luna iunie de Consiliul European. Strategia Dunării trebuie coroborată cu Strategia Europa 2020, Sinergia la Marea Neagră şi Securitatea Energetică, precizează domnul ambasador Viorel Ardeleanu, Coordonator Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, în cadrul Ministerul Afacerilor Externe.
Printre proiectele pe care România le încadrează în această strategie, domnia sa menţionează cele două noi poduri peste Dunăre, de realizat cu Bulgaria la Bechet-Oreahovo şi Călăraşi-Silistra, Canalul Dunăre-Bucureşti, protecţia Deltei şi dezvoltarea a cinci porturi fluviale. "Este un demers care funcţionează de jos în sus. Vrem să vedem care sunt solicitările autorităţilor locale", explică domnul Ardealeanu.
"Strategia este un cadru, nu produce proiecte, dar crează ordine în proiecte. Exerciţiul de programare 2014-2020 al Uniunii Europene ar trebui să aibă la bază Strategia Dunării. Trebuie clarificat ce proiecte sunt prioritare pentru a fi introduse în programele strategice cu finanţare europeană. Pentru anumite tipuri de proiecte vor trebui identificate şi alte surse de finanţare pe lângă cele europene, fie ele naţionale sau internaţionale. Marele avantaj al strategiei este de a oferi o bază de discuţii pentru programarea 2014-2020", explică domnul Gabriel Friptu, Director General al Autorităţii de Management al Programului Operaţional Regional, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Domnul Friptu menţionează că pentru intervalul 2007-2013, Ministerul Dezvoltării a înaintat o serie de propuneri: realizarea unei baze de date aferente intervalului 2007-2013 conţinând proiectele cu impact în regiunea Dunării, lansarea unor proiecte tematice li identificarea unor surse alternative de finanţare.
Domnul Friptu menţionează că pentru intervalul 2007-2013, Ministerul Dezvoltării a înaintat o serie de propuneri: realizarea unei baze de date aferente intervalului 2007-2013 conţinând proiectele cu impact în regiunea Dunării, lansarea unor proiecte tematice li identificarea unor surse alternative de finanţare.
